KorAP: Find »[drukola/base=exil & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...433 >

10,806 matches

Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327

un jurnal. Trei sferturi din el privește perioada petrecută în Franța, după ^89, la Talence, micul orășel universitar de lângă Bordeaux. Aici, aproape de ocean, barca suferă transformarea; exilul, care până nu demult nu putea să fie decât unul politic, devine un exil intim, strict personal: "Pierzându-mi iluziile, m-am retras în pădurea Thouars unde, e adevărat, prea mult umor nu-i. Că-s singuratic e evident. Uitat, o mare probabilitate. Iar de nepăsător..." Autorul însuși își clasifică jurnalul: "După nu multă

O plimbare cu galera by C. Rogozanu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283

Cronicar Romancierul recuperat Ne-a parvenit cu întîrziere JURNALUL LITERAR nr. 1-2, consacrat în mare parte lui N.I.Herescu - o personalitate insuficient cunoscută și ale cărei merite din perioada interbelică și din exil sînt înregistrate parțial în Dicționarul scriitorilor români - unicul instrument de referință serios pe care îl avem la îndemînă (și la care, mărturisim, în redacția noastră se recurge foarte des. De aceea așteptăm cu nerăbdare următoarele volume). Pentru oamenii de litere

Actualitatea by Cronicar (1999) [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
om cu o arie vastă de preocupări și un caracter nobil, dar care știa să prețuiască și plăcerile senzuale ale vieții, vorbele de duh, prietenia, umorul. Revelațiile pe care ni le aduc fragmentele din vastă lui publicistica anticomunista scrisă în exil și din corespondență conturează portretul unui personaj de o frumusețe rară, alcătuită din demnitate și modestie, corectitudine morală și comprehensiune pentru semeni, patriotism adînc, fără umbră de demagogie, un bărbat pasiune, generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui

Actualitatea by Cronicar (1999) [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
avea printre personaje și români exilați la Paris), trecînd cu discreție peste identitatea autorului. Nimeni nu a bănuit atunci că sub pseudonimul Ch. Séverin se ascunde cel pe care Occidentul îl recunoscuse că o somitate în domeniul clasicismului latin, iar exilul românesc - și ca pe un gazetar anticomunist plin de nerv. Nimeni, cu excepția lui Virgil Ierunca. În articolul-portret, publicat la două luni după moartea lui N.I.Herescu în Românul, el scria între altele: "s-ar putea, bineînțeles, să mă înșel - încerc

Actualitatea by Cronicar (1999) [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416

sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate, Ovidiu va deveni prin exilul sau cel mai modern poet al antichității. De unde, pentru moraliștii de azi și de totdeauna, se vede că morală nu face casă bună cu arta; de cele mai multe ori, din contră. v v v Livia, soția împăratului Octavian era o ferventa

Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
te iartă de nici o greșeală, chiar dacă este făcută fără vrerea ta." Ovidiu s-a ferit să dezvăluie adevărată cauza a surghiunirii sale la Tomis, temîndu-se de urmări. De aceea stăruia doar asupra caracterului involuntar al faptei care i-a adus exilul. Ovidiu se explică mai departe, făcînd aluzie la două motive, unul mărturisit, celălalt tăinuit. "N-am făcut - zice el - nimic care să fi fost interzis de lege; și totuși trebuie să mărturisesc că greșeală mea e și mai gravă. Nu

Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402

creat de Rushdie, o formă de postmodernism diferită de cea a scriitorilor sud-americani, de pildă, datorită contopirii a doua tradiții străvechi, total opuse: cea britanică și cea indiană. Interesantă este și mutația imagologica pe care o operează acest scriitor al exilului atunci cand scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, națiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte națiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a cărui situație nu este unică, ci se aseamănă

ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil, o figură a râului, a impurității, a distorsiunii. Trăind în contextul incoerent al gunoaielor orașului, Maurul intra într-o lume a fantomelor, devenind el însuși o umbră degradata de viciu și crimă. Totuși, în ultimul tablou al Aurorei, numit și

ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364

Parlamentul italian. După evenimentele din 1989, constituie în Italia "Comitetul ProRomânia", organizează transporturi de ajutoare (TIR), publică în două ediții Biblia tradusă de Gală Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
ajutoare (TIR), publică în două ediții Biblia tradusă de Gală Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica localitate aflată în apropierea Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica localitate aflată în apropierea Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc, cu pereții acoperiți de

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei Rezistenței față de totalitarismul comunist". Dublul dumneavoastră exil, politic și cultural, n-a însemnat însă și ruperea de România. Care

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei Rezistenței față de totalitarismul comunist". Dublul dumneavoastră exil, politic și cultural, n-a însemnat însă și ruperea de România. Care va sînt "rădăcinile", din ce familie faceți parte? Care a fost "universul copilăriei" dumneavoastră? - M-am născut în gară la Bușteni, unde bunicul meu era șef de gară

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
cărei stîlp era Mircea Popescu împreună cu Bruno Manzone, fost director al Institutului de cultură italiană din București, prin anii '40. Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - și am inceput colaborarea în presa exilului. Contrar a ceea ce se crede, exilul politic era puțin numeros. Marea majoritate a emigranților erau exilați economic, veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
Bruno Manzone, fost director al Institutului de cultură italiană din București, prin anii '40. Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - și am inceput colaborarea în presa exilului. Contrar a ceea ce se crede, exilul politic era puțin numeros. Marea majoritate a emigranților erau exilați economic, veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa exilului la demascarea regimului din țară și fără a rupe cu guvernul comunist de la București. - Dar dintre personalitățile exilului politic, pe cine ați cunoscut? - L-am cunoscut la Paris, în 1979, pe Mircea Eliade, cu care am vorbit îndelung. Îi datorez

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa exilului la demascarea regimului din țară și fără a rupe cu guvernul comunist de la București. - Dar dintre personalitățile exilului politic, pe cine ați cunoscut? - L-am cunoscut la Paris, în 1979, pe Mircea Eliade, cu care am vorbit îndelung. Îi datorez în bună parte hotărîrea mea de a renunța la abstractism (la care aderasem după fugă din țară, pentru

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
lucrări compatibile cu o biserică medievală, devenită după restaurare monument istoric. Puțin timp după venirea mea la Romă, l-am cunoscut pe Vintilă Horia, prietenie ce a durat pînă la moartea sa. În nenumăratele lui scrisori, i-am urmărit dramă exilului trăit cu dorul țării timp de o jumătate de secol. De la el am înțeles că dreapta cultură nu are nimic comun cu dreapta politică. Există un materialism de dreapta, la fel de antispiritual și de nociv că cel de stînga. Vintilă Horia

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
pragmatismului de astăzi. În cartea și filmul pe care Marilena Rotaru i le va dedică în curînd (filmul s-a prezentat între timp în țară, n.n.), povestesc întîlnirea și prietenia noastră, care m-a ajutat să rezist în propriul meu exil. - Dar dintre intelectualii italieni? - În Italia m-am împrietenit cu intelectuali care mergeau împotriva curentului, ca filosoful Rosario Assunto - bine cunoscut în România prin cărțile lui de estetică traduse. Cu idei socialiste - evident, un socialism utopic - (ceea ce explică publicarea lui

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
1975), după care, devenind primarul Romei și filocomunist pe față, drumurile noastre s-au despărțit definitiv. Din generația mai tînără, am cultivat prietenia cu Adolfo Morganti, directorul Editurii "Îl Cerchio" din Rimini, om cultivat și admirator al culturii românești din exil (Eliade, Cioran, Vintilă Horia...) care mi-a publicat cărțile: Paradoxuri ale secolului XX, Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica: Solstițiul etern (bazilicele din Italia centrală) și Proverbe de piatră (domul din Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
despărțit definitiv. Din generația mai tînără, am cultivat prietenia cu Adolfo Morganti, directorul Editurii "Îl Cerchio" din Rimini, om cultivat și admirator al culturii românești din exil (Eliade, Cioran, Vintilă Horia...) care mi-a publicat cărțile: Paradoxuri ale secolului XX, Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica: Solstițiul etern (bazilicele din Italia centrală) și Proverbe de piatră (domul din Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
țară. Evident, am întețit atacurile, aceasta fiind singura tactică eficace. De atunci, "brațul lung al revoluției" a încercat în fel și chip să mă lovească. Ultima mișcare a fost decizia eliminării mele fizice, în 1989, împreună cu alți șase "bandiți" din exilul politic, decizie din fericire anulată de revoluție. Decizia fusese luată în urmă denunțului public pe care il făcusem la Mitingul Prieteniei între Popoare, de la Rimini, împotriva lui Ceaușescu, condamnat penal și închis la Doftana pentru a-și fi înjunghiat patronul

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
un om politic acuzat de crimă nu poate rămîne președinte al Republicii. Afirmația, cum era natural, a declanșat furia Securității. - Cum ați trăit, aici în Italia, Revoluția din țară? - Revoluția am trăit-o, ca toți românii din țară și din exil, încleștați zi și noapte de Europa Liberă. În după-amiaza zilei de 22 decembrie, mă aflam la Milano, în Piazza Cadorno, la o mare manifestație împotriva lui Ceaușescu. Cînd a sosit vestea că Ceaușescu a fugit, manifestația de protest s-a

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]