735 matches
-
îi apare, în 1947, la Editura Gallimard din Paris. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Sarea pământului (1978) și pentru Firul ierbii (1998). Este căsătorit cu Mariana Șora. În anii debutului său Ș. era un gânditor de orientare existențialistă (Martin Heiddeger, Jean-Paul Sartre), dar cu o metodă fenomenologică (Edmund Husserl) ce își are sursa în Descartes. Înclinat spre ateism, se reconsideră, sub influența unor filosofi precum Martin Buber și Emmanuel Levinas, îmbrățișând creștinismul, argumentat și prin Toma d’Aquino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
CNP, 1999, 9-10; Dan C. Mihăilescu, Grația libertății, „22”, 2000, 6; Dicț. esențial, 810-815; Micu, Ist. lit., 786; Mihai Șora - sub semnul tinereții fără vârstă, „22”, 2001, 9 (semnează Stelian Tănase, Geo Șerban, Alexandru Paleologu); Corin Braga, Mihai Șora - un existențialist român, APF, 2001, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un maiorescian: Mihai Șora, VR, 2001, 11; Cătălin Ghiță, Filosoful și memoria sa afectivă, APF, 2001, 11; Cristian Preda, Doi liberali dezamăgiți, „22”, 2001, 49; Adrian Marino, România viitoare, „22”, 2001, 50; Popa, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Când Jean-Paul Sartre a fondat Les Temps Modernes În 1945, din consiliul de redacție făceau parte nu numai Simone de Beauvoir, ci și Maurice Merleau-Ponty și chiar Raymond Aron, reflectând un larg consens În jurul politicii de stânga și a filosofiei existențialiste. Eticheta din urmă i se aplica (Întru neplăcerea sa) și lui Albert Camus, pe atunci prieten bun cu Sartre și Simone de Beauvoir: ca editorialist al cotidianului Combat, el era cel mai influent scriitor din Franța postbelică. Toși Împărtășeau o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
metrou, 1980) sunt filme de referință. Cei mai buni regizori ai Noului Val se puteau mândri cu faptul că, deși operele lor se voiau manifeste intelectuale, și nu producții distractive (cei care scriau În Cahiers du cinéma invocau frecvent inspirația „existențialistă”), filmele lor nu puteau să nu placă (nimeni nu a spus vreodată despre Truffaut sau Malle, cum se șoptea despre opera ulterioară a lui Rivette sau Godard, că a viziona filmele lor e ca și cum ai privi vopseaua uscându-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și lucrurile s-au vândut În 20.000 de exemplare În primele patru luni de la apariție, iar el a devenit peste noapte o celebritate. Foucault respingea eticheta de structuralist, la fel cum pe vremuri Camus susținea că nu fusese niciodată „existențialist” și nu știe ce Înseamnă acest lucru 8. Dar asta pur și simplu nu conta - cel puțin În cazul lui Foucault. „Structuralism” era acum orice relatare declarat subversivă despre trecut sau prezent, În care explicațiile și categoriile lineare, convenționale, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În limbaj, În vestimentație și mai ales În comportamentul sexual. Celebrele filme ale lui Pedro Almodóvar, demonstrații lapidare ale noilor convenții contra-culturale, sunt o inversare autoreflexivă a cincizeci de ani de autoritarism stătut. Regizate cu un șiret clin d’œil existențialist, ele Înfățișează de regulă tinere femei dezorientate În situații cu Încărcătură sexuală. În Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón (Pepi, Luci, Bom și multe alte fete, 1980), produs la numai trei ani după primele alegeri libere din Spania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
îi provoacă o stare de neliniște și teamă. Romanul a fost numit de critică un „simpozion pe tema morții” sau „un tratat de tanatologie deghizat literar”. Schematic vorbind, perspectiva ideologică a autorului combină idei vechi, platonice, cu formulări mai recente, existențialiste. Omul ar fi „aruncat în lume”, o lume cu care nu are nici o contingență, iar existența lui nu este decât o construcție solipsistă, un univers singular creat din propriile senzații. De aici trăirile personajelor, ce rătăcesc azvârlite afară dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
-i inspiră o vis comica unică în timpul său"71. Pentru Hans Henrik Brummer în "The Böcklin Case Revisited", evidențierea elementarului în natură, a emergenței instinctelor, a elanurilor dionisiace ca manifestări violente, incontrolabile, a unei vitalități primordiale, se integrează unei dimensiuni "existențialiste". Un tablou precum Bătălia Centaurilor (1873) pune în scenă dezlănțuirea forțelor naturii într-un mod haotic. Dacă schițele făcute pentru acest tablou situează conflictul la nivelul înfruntării a două formații diferite, centauri și lapiți, ilustrând în opinia lui Henrik Brummer
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insingurat, făcând eforturi disperate pentru a-și regasi identitatea, neputinta omului de a Înainta pe calea libertății și de a-și asuma destin propriu, raportul dintre individ si societate, dintre libertate și necesitate, dintre sens si nonsens, ca problematică fiiozofică existențialistă. Nu este exclusă și posibilitatea de a considera tragedia lui Marin Sorescu, una aparținând teatrului absurdului. În această piesă ceva anume amintește de piesa „Așteptându-l pe Ghodo”, a lui Samuel Beckett. Autorul Îl pune pe Iona În cele patru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]