5,246 matches
-
nevoie de o deducțiune; căci pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din experiență nu sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la obiecte, deși nu pot fi deduse din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari noțiuni apriorice se pot referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totul de experiență, ea va trebui să se legitimeze c-un act cu totul altul de naștere decât descendința de la experiențe. Această deducere fiziologică încercată, care însă nici se poate numi deducere, fiindcă atinge numai quaestionem facti, voi numi-o explicarea posesiei unei cunoștințe pure. Este deci clar că despre aceste poate să se dea numai o deducție transcendentală și nicidecum una empirică, și că cele din urmă nu pot fi în privirea noțiunilor apriorice decât niște încercări vane, cu cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un obiect în experiență? Inteligența am definit-o mai sus în deosebite moduri: am spus că-i spontaneitatea cunoștinței (în antiteză cu receptivitatea sensibilității), am spus că-i facultatea de a cugeta, sau și facultatea noțiunilor, sau a județelor, cari explicări, privite la lumină, sânt una și aceeași în ținta lor finală. Acuma însă putem caracteriza inteligența ca o facultate a regulelor. Acest semn caracteristic e mai fertil și s-apropie de ființa esențială a ei. Sensibilitatea ne dă forme (ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Deci aceasta e cauza pentru care am schimbat mai sus astfel formula principiului încît se exprimă prin ea în mod lămurit natura unui principiu analitic. A DOUA TĂIERE A SISTEMULUI PRINCIPIILOR INTELIGENȚEI PURE DESPRE PRINCIPIUL SUPREM AL TUTUROR JUDECĂȚlLOR SINTETICE Explicarea cum de sânt posibile judecăți sintetice este o temă care n-are a face nimica cu logica generală, care nici numele logicii nu trebuie să-l cunoască. Dar într-o logică transcendentală acea esplicare este lucrul de căpetenie, ba chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fost dat dintr-altă parte, dată-i fie prin experiență nemijlocită sau prin învățătură (cunoștințe generale). De aceea cel ce-a învățat un sistem de filozofie d. es. cel wolfian, de-ar și avea în capu-i toate principiile, explicările și argumentațiile, împreună cu împărțeala întregei clădiri didactice, și de le-ar putea număra pe degete, totuși n-ar avea o altă cunoștință a sistemului wolfian decât una complectă istorică; căci știe și judecă numai atâta cât i-a fost dat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noștri", din "venerabila anticitate" ca și când - după cum zice Pascal - nu anticitatea ar fi fost cea tânără, deci cea lipsită de experiență. Apoi alt argument capțios tras din absența de antecedente și conchizând la un veto universal, fără a ținea seamă de explicările plauzibile cari-i iau orice valoare; apoi exploatarea sentimentului fricei pe care-l esală * orice schimbare când e calificată cu numele de schimbare, inovație, ca și când orice lucru, înainte de-a se-nvechi, nu ar fi început prin a fi nou
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privirea frumosului cu aceeași tărie cu care această dezvoltare se urmărește puțin în privirea moralității * și numai în cea a inteligenței, aceea nu va fi de ajuns pe calea graduală a exercițiului, ci numai prin o instrucțiune regulată și prin explicarea opurilor de artă. Cu toate astea muzica este totuși încă aceea dintre arți care stă mai aproape de cultură; toate celelalte, artele plastice și poezia, nu au mai mult raport cu cultura, ca perfecționare reciprocă a personalității, decât oricare altă chemare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tehnologică euro-atlantică. 1.4. Tipologia acțională În vederea stabilirii unei tipologii acționale (operaționale) a sistemelor miliatre moderne cu aplicabilitate în domeniul războiului ori al luptei armate actuale sunt necesare parcurgerea unor faze (etape) într-o anumită succesiune. Prima fază: * Cunoașterea și explicarea fenomenului și proceselor militare ce dau conținut strategiei operaționale. * Este de natură teoretică, stiințifică, iar în practică apare amalgamat cu elemente politice, iar unele cazuri, chiar cu aspecte ideologice. * Trebuie să formeze o bază realistă pentru celelalte faze. A doua
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cele succint prezentate mai sus. Un posibil model de construire al unui sistem militar operațional modern este prezentat în tabelul de mai jos: FAZE (ETAPE) ACTIVITĂȚI, ACȚIUNI ȘI MĂSURI CU CARACTER MILITAR CARE TREBUIE URMĂRITE LA CONSTITUIREA SISTEMULUI Cunoașterea și explicarea fenomenelor și proceselor militare ce fac obiectul sistemului militar * Determinarea domeniului și câmpului de manifestare al sistemului; * Studiul fenomenelor și proceselor necesare funcționării eficiente a sistemului; * Instrumentele utilizabile pentru lucru; * Conținutul și caracteristicile acționale ale sistemului. Prognoza asupra evoluției sistemului
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
înseamnă grindinar - termenul maghiar și cel sârbo-croat nu au un înțeles concret în limbile respective, căutându-li-se de aceea originile în limbi ale populațiilor înve- cinate. Mai mult decât atât, cele câteva soluții etimologice care s-au propus pentru explicarea originii celor doi termeni s-au dovedit a fi „patriotice”, dar forțate și puțin probabile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, filologul sârb V. Jagi¾ a încercat să demonstreze următoarea filiație : it. negromanzia (magie neagră) > gramanzia > grabancia > s-cr. grabancijas > mag
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drugă). Alexandru Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga verzi și uscate”. Astfel de explicații nici nu intră în discuție. Explicarea cuvântului drugă printr-unul din înțelesurile sale arhaice („drug scurt”) ar fi destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pus un capăt și neobositelor intrigi ale agitatorilor, cari izbutiseră a aduce în țară o anarhie devenită intolerabilă. Onoarea rezolvării acestei mari cestii revine domniei lui Cuza, sub auspiciile d-lui Cogălniceanu. Aplicarea s-a făcut, lucru extraordinar, fără zguduire. Explicarea acestui fenomen se poate atribui în mare parte legii din 1851, care a fost ca o lege pregătitoare, dovadă că instituția ei a fost așa de bună încît astăzi în practică tot pe aceeași tradițiune urmează agricultura. Legea rurală dedese
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecut par să fie folosite la întîmplare. Această variație a timpului este fundamentală pentru teza pe care o susțin eu, potrivit căreia una dintre funcțiile timpului trecut este desemnarea modului intermedierii. Dacă aceasta este corectă, ar putea ajuta probabil la explicarea alternanței dintre cele două timpuri. Pînă acum, nici naratologia, nici lingvistica nu au studiat acest fenomen în mod detaliat. Pentru început, să ne oprim asupra tuturor titlurilor- propoziție, adică a titlurilor de capitol cu forme verbale finite, în care verbul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sa aventură extraconjugală era echivelent cu un "elogiu al adulterului"311. Aceste gînduri sînt prezentate ca parte a conștiinței Emmei. Folosirea de către Flaubert a acestei tehnici i-a permis consiliului de apărare să combată acuzația direcționată împotriva lui Flaubert prin explicarea faptului că gîndurile și fanteziile sînt ale Emmei, nu ale autorului. Acesta a apelat la distincția dintre viziunile unui personaj ficțional și cele ale unui romancier sau, mai degrabă, dintre perspectiva internă și cea externă. Jauss formulează situația după cum urmează
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conținutul unei povestiri într-un mod specific literaturii narative, în calitatea acesteia de gen al intermedierii. Datorită lucrării Retorica romanului a lui Booth, conceptul de creditabilitate a naratorului a devenit o trăsătură permanentă atît a teoriei narative, cît și a explicării textului. Booth face distincția între naratori creditabili și necreditabili, definindu-i după cum urmează: În lipsă de termeni mai buni, l-am numit pe un narator creditabil atunci cînd vorbește sau se poartă în concordanță cu normele operei (adică, normele implicite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
are nici un fel de relație personală cu cititorul și prin urmare nu este responsabil în nici un fel de ceea ce este înregistrat de conștiința sa și de ceea ce nu este perceput. Fixarea și demarcarea perspectivei pot fi desigur interpretate ca o explicare a selecției unui sector specific al realității reprezentate. Oricum, aceasta nu-i dă cititorului nici o garanție că un lucru sau un eveniment din afara sectorului înregistrat al lumii reprezentate nu ar putea fi important pentru povestire. Prin urmare, zonele de indeterminare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o discuție legată de reviziurea formei narative în acest roman, vezi Frederick B. Pinion, A Jane Austen Companion, Londra, 1973, 84, și A. Walton Litz, Jane Austen: A Study of Her Artistic Development, Londra, 1965, 72 ș.u. 310 Pentru explicarea acestei situații, prezintă de asemenea interes faptul că Jane Austen a consacrat din ce în ce mai mult spațiu prezentării conștiinței și vederii din interior în ultimele sale romane. Vezi Wolfgang Müller, "Gefühlsdarstellung bei Jane Austen", Sprachkunst 8 (1977), 87-103. 311 Informațiile legate de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vreo zece ani o carte complicată și destul de voluminoasă consacrată iluziei religioase, cu un titlu sforăitor, Critica rațiunii politice reunire a trei cuvinte ingrate. Prezint acolo destul de greoi una din cele două sau trei descoperiri majore ale secolului, și anume explicarea rațională a permanenței și a necesității iraționalului în orice societate organizată. Dacă nu v-aș vedea încruntînd sprîncenele în fața iluminatului megaloman care vă vorbește, arvunit ca atîția alții spitalului psihiatric, v-aș cita o miriadă de publicații apărute de atunci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe scurt dacă Revoluția este sau nu dezirabilă. Era un imperativ implicit, un postulat, un a priori care părea superfluu de dezvoltat. Îmi convenea fără îndoială să las altora grija de a dezbate și de a urmări enunțul clar, dar explicarea postulatului n-ar avea nimic inacceptabil. Cît despre implicitul implicitului care forma matricea creștină, soclu al mentalității latino, răspîndită inconștient peste tot în comunitățile așa-zis atee ale stîngii revoluționare, enunțarea lui mi s-a părut deranjantă și deplasată; eu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
le subordoneze pe acestea două față de forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților transcende toate aceste abordări dar se înscrie în cadrul aceluiași efort de interpretare/explicare/înțelegere. Accentul pus pe semnificație eclipsează problema căutării unei definiții, a unui model structural al comunității ca formă specifică de organizare socială deoarece structurile nu ar fi în măsură să genereze semnificație în ele însele. Tendința tot mai prezentă într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în altele. Conform concepției sale atât de influente, nu doar disciplina rațiunii este o reflecție a disciplinei comunitare. Categorii ale rațiunii cum ar fi timpul, spațiul, cauzalitatea și forța sunt la rândul lor reflectări ale comunității. Pentru Hume și empiriști, explicarea acestor categorii trebuie făcută în termenii experienței individuale. Pentru Kant și aprioriști, aceste categorii trebuie privite ca înnăscute, ca parte a cadrului fundamental al minții. Durkheim înfruntă ambele puncte de vedere arătând că fiecare categorie nu este altceva decât o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
set de relații sociale care nu trec de fapt de comunitate în sens obișnuit. Cele două concepte joacă roluri diferite atât în limbajul nostru cât și în viața socială. Conceptul obișnuit joacă de obicei un rol explicativ, centrat fiind pe explicarea comportamentului indivizilor. În general, identificarea cuiva cu un grup ne ajută să îi înțelegem comportamentul, precum și orientarea sa generală față de lume. În particular, aceasta ne ajută să înțelegem fenomene ca alienarea, coeziunea socială și conflictul social. La rândul lui, deși
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva comunității pentru a putea extrage
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
A.C. Cuza. Iar apoi Motru elaborează o analiză foarte dură asupra defectelor, arătând că orice edificiu "clădit prin superpunerea unor așa defecte sufletești, este greu să reziste la cea mai mică adiere de vânt" (Rădulescu-Motru, 1998: 20). Dar înțelege tendința explicării problemelor prin identificarea indivizilor drept cauză. "Negreșit, omul din fire este înclinat spre antropomorfism, adică este înclinat să își explice mersul lucrurilor prin ivirea unor cauze care au formă de oameni. Este mai greu să se conceapă cauza decăderii noastre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai greu să se conceapă cauza decăderii noastre sociale ca o înlănțuire de defecte sufletești, decât ca efectul voinței unor oameni în carne și oase, care stau înaintea ochilor. De aceea, întotdeauna se vor găsi destui care să dea crezământ explicării că nouă, Românilor, ne merge rău, fiindcă avem dușmani care ne-au jurat pieirea" (Rădulescu-Motru, 1998: 220). 4. Dumnezeu (nu) învață limba română Dintre factorii care facilitează conturarea comunității, emergența și întărirea spiritului comunitar, limba este un factor care poate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]