1,482 matches
-
locuitorii din Dobriceni să fie mândri de originile și de trecutul lor. Doar într-o vitrină, câteva bancnote scoase din circulație acum câțiva ani și două-trei obiecte rămase de la Revoluția din 1989 readuc vizitatorul în timpurile noastre. Periplul în sala exponatelor ar trebui început cu vitrina plină de oase de mamut și unelte din piatră descoperite pe teritoriul comunei. „Au existat supoziții potrivit cărora denumirea de Dobriceni ar veni de la slavonul "dobrii", care înseamnă om bun, dar noi datăm de mult
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
de șoseaua actuală și de școală. Descoperirea a fost făcută de preotul Ioan Bălașa, un mare pasionat de arheologie, tatăl pictorului Sabin Bălașa, a spus cu mândrie Mihai Petrescu, învățător, cel care are frumoasa misiune de a îngriji muzeul. Câte exponate, atâtea povești. Fiecare exponat are povestea lui. Unul dintre costumele locale a aparținut Anei Bezna, cea mai longevivă locuitoare a satului, care a trăit 110 ani; un ceas de buzunar a salvat viața fostului învățător Nicolae Petrescu la Cotul Donului
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
de școală. Descoperirea a fost făcută de preotul Ioan Bălașa, un mare pasionat de arheologie, tatăl pictorului Sabin Bălașa, a spus cu mândrie Mihai Petrescu, învățător, cel care are frumoasa misiune de a îngriji muzeul. Câte exponate, atâtea povești. Fiecare exponat are povestea lui. Unul dintre costumele locale a aparținut Anei Bezna, cea mai longevivă locuitoare a satului, care a trăit 110 ani; un ceas de buzunar a salvat viața fostului învățător Nicolae Petrescu la Cotul Donului, care, țintit de un
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
Patapievici ar fi avut dreptul să refuze colaborarea cu orice persoană degradată moral, lucrul acesta neîncălcându-le libertățile civile. Un incident a fost declanșat de o expoziție organizată de Institutul Cultural Roman din New York, în iulie 2008, după ce unul dintre exponate a fost criticat de către un scriitor de la o publicație în limba română a românilor din diaspora, "New York Magazin". Intitulată "Libertatea pentru oamenii leneși", expoziția prezenta lucrările a trei artiști români de stradă. Printre un număr mare de obiecte de artă
Institutul Cultural Român () [Corola-website/Science/300363_a_301692]
-
mare de obiecte de artă era un ponei de lungimea unei palme cu o zvastică ștampilată pe spate. În timp ce această figurină mică era singurul obiect din întreaga colecție care avea o astfel de trimitere și expozanții au explicat că sensul exponatului a fost ironic, scriitorul a etichetat întreaga expoziție sponsorizată de ICR ca populată de „figuri sinistre” și obscene. Departamentul de Poliție din New York a fost chemat să investigheze așa-numita forma de „antisemitism” și a respins plângerea, considerând-o nefondată
Institutul Cultural Român () [Corola-website/Science/300363_a_301692]
-
nonsens și exploatată de către criticii Institutului, pentru a încerca să discrediteze conducerea Institutului și Președintele român. Ei au subliniat faptul că astfel de expresii artistice au fost frecvente în Statele Unite și în comunitatea internațională și că explicațiile artiștilor în legătură cu sensurile exponatelor au fost în mare măsură ignorate de către politicienii români . Scriitoarea Herta Müller, care îl criticase anterior pe Patapievici, situa mobilul scandalului în politică, spunând: „campania politică dusă acum împotriva ICR îmi amintește de vremea dictaturii”. Făcând referire la comisia de
Institutul Cultural Român () [Corola-website/Science/300363_a_301692]
-
Vatra Dornei, localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Botorca și (reședința), și din satele Bobohalma și Cuștelnic. Se află pe râul Târnava Mică. Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor. Din perioada evului mediu mijlociu datată scriptic în a doua
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel: Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor. În perioada interbelică în clădire a funcționat prefectura județului Târnava Mică. A fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea. Biserica este declarată monument istoric. Târnăveniul
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
bună stare. Acoperișul casei a fost refăcut după o stampă din 1845 a lui J. Rey. În această clădire a fost deschisă, la 7 august 1970, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. În muzeu se găsesc exponate unicat, cum ar fi: În anul 1975, în semn de omagiu față de marele cărturar Dosoftei, unul dintre primii care au promovat tipărirea de cărți în limba română, a fost dezvelită o statuie din bronz realizată de către sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
2500 monumente megalitice în Bahamas, acelor de tip nouraghes din Sardinia, a hipogeului din dale de piatră albă de la Hal Salfieni (Malta) care seamănă izbitor cu construcțiile maiașe și incașe. Henry Breuil, specialist în artă parietală, a demonstrat prin numeroase exponate la muzeul Omului din Paris că în sudul Africii, cu mii de ani înaintea erei noastre, existau oameni albi foarte înalți, cu păr blond sau roșu, cu veștminte care seamănă în totalitate cu cele din epoca de maximă înflorire a
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
casei și a numit un custode pentru tot inventarul. Casa s-a aflat în custodia Academiei până în anul 1944, fiind permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate în apropiere în cel de-al doilea război mondial, conacul și exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul a fost deschis ca muzeu memorial la data de 9 iunie 1957. Exponatele au fost reorganizate în anul 1987, apoi, în perioada 1991-1993, s-au efectuat lucrari de restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa publicului vizitator la 19 septembrie 1993 . Odată cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea României, a trecut în
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
Județean Iași, cerând restituirea în natură a moșiei din comuna Mircești, care a aparținut poetului Vasile Alecsandri. Printr-o hotărâre a Secției Civile a Tribunalului Iași, Academia Română a reintrat în posesia casei memoriale, a moșiei și a mausoleului de la Mircești. Exponatele aflate în casa memorială de la Mircești au menirea de a reconstitui, cronologic, etape din viața scriitorului Vasile Alecsandri (perioada studiilor la Iași și Paris, debutul literar, activitatea de culegător de folclor și de dramaturg, participarea la Revoluția de la 1848, Unirea
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și Mileniul I, perioada evului mediu și în epoca premodernă. Există aici și o replică a Tezaurului de la Pietroasele. Departamentul are un sector ce conține exponate din Epoca modernă și contemporană, unul dedicat culturii buzoiene, unul dedicat personalităților din județ (oameni de cultură, sportivi, politicieni). Patrimoniului muzeistic i se asociază o Colecție de telefoane de epocă, ce cuprinde peste 200 de piese de proveniență străină și
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
expoziție cu peste 270 de piese brute și prelucrate, dintre care cea mai mare are 3,45 kg. La "Colți" au fost duse într-o casă intitulată "„Muzeul Chihlimbarului”" - construită în stil popular în anii 1973 - 1974, o parte dintre exponate. O mină folosită în scopuri exclusiv turistice, a fost săpată lângă muzeu. O perioadă - anterioară anului 2010, muzeul a fost închis din cauza degradării clădirii și a lipsei de personal muzeografic. Colecția respectivă își are sediul în casa ce a aparținut
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
prin 1971 printr-un proces de reorganizare prin care s-a aceentuat caracterul arheologic și istoric. Mutarea în actualul sediu s-a produs în 1980 în același an în care s-a deschis și secția de Artă plastică (picturi și exponate de Artă decorativă), iar inaugurarea în 7 iulie 1981. Au urmat noi transformări și actualizări în 1986 și 1990. În perioada 2010 - 2015 clădirea muzeului a fost supusă unui program de reabilitare. Totodată s-a urmărit și completarea colecțiilor și
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
sunt dispuse în cele cinci săli, reprezentând șapte secțiuni mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară românească și artă decorativă europeană, orientală și extrem-orientală). Spațiile de expunere comunică între ele printr-o scară interioară, pe al cărui palier, o serie de exponate introduc vizitatorul în tematica sălilor în care va păși. Legătura cu arta universală este discretă și întotdeauna văzută din perspectiva artei românești. În selecția de stampe japoneze, între care se numără artiști celebri ca Hiroshige, Utamaro, Kunisada, se poate observa
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
de la Tell es-Senkereh, cunoscut ulterior sub numele de Sinkara, a fost prima oară excavat de William Loftus în 1850 timp de câteva zile. În acea perioadă de pionierat în domeniul arheologiei, efortul s-a concentrat mai mult pe obținerea unor exponate de muzeu decât pentru strângerea unor date științifice. Loftus a recuperat cărămizi folosite la construcție de Nabucodonosor al II-lea în timpul Imperiului neo-babilonian, lucru care a permis identificarea site-urilor cu orașul antic Larsa. Mare parte din munca lui William
Larsa () [Corola-website/Science/322996_a_324325]
-
pe hârtie a rezultatelor este în principal un mijloc de verificare a performanțelor acesteia. Pe lângă finanțarea construcției mecanismului de ieșire pentru Difference Engine No. 2 de la Muzeul Științific, Nathan Myhrvold a comandat construcția unei al doilea exemplar, care a devenit exponat al Muzeului de Istorie a Calculatoarelor din Mountain View, California începând cu 10 mai 2008. Mașina diferențială este formată din mai multe coloane, numerotate de la "1" la "N". Mașina poate stoca o valoare zecimală în fiecare coloană. Singura operație pe
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
RSS Ucrainene. Mănăstirea a fost deteriorată în perioada celui de-al doilea război mondial. În anul 1988 s-a înființat în sat un muzeu al rușilor staroveri, dar acesta a fost închis în 1996 ca urmare a lipsei de fonduri, exponatele fiind transferate la Muzeul Regional din Cernăuți. Începând din anul 1991, satul Fântâna Albă face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, majoritatea locuitorilor o formau rușii-lipoveni (91,79%), iar numărul locuitorilor care
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
cules întregul material informativ, se grupează într-un sistem coerent după criterii, sunt selecționate obiecte și documente, fiind adaptate la spațiul existent. Este întocmit planul definitiv de expunere până la cele mai mici detalii, fiind realizate machete și afișe cu fotografiile exponatelor și sunt stabilite toate elementele auxiliare. Epigrafia se ocupă de studierea inscripțiilor de pe material dur, ca piatra, metalul, ceramică, cărămidă, osul sau lemnul. Este în strânsă legătură cu paleografia. Interpretează din perspectiva istorică și artistică monumentele sau obiectele pe care
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
la angrenajul naturii, declarând: "Nu vor trece multe generații până când mașinile noastre vor putea funcționa folosind o energie obținută din orice punct din univers". La Expoziția Universală de la Chicago în 1893 a fost pentru primă dată un edificiu dedicat numai exponatelor electrice. La acest eveniment, Nikola Tesla și George Westinghouse au prezentat vizitatorilor alimentarea cu curent alternativ ce a fost utilizată pentru iluminarea expoziției. În plus, s-au prezentat lămpile fluorescente și becurile lui Tesla de un singur nod. Tesla a
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională. Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie", în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]