1,154 matches
-
modernă care implică un proces de laicizare a cântecului ritualic al ploii; apare dubletul feminin al mediatorului magic: Caloița; "Ion Caloian, Manda Caloian, Constandin Caloian". Poezia lui Ion Gheorghe descinde din tradiție, pentru a trece prin modernii perioadei interbelice, prin expresioniști și suprarealiști. Poemul "Amiază" este rodul întâlnirii poetului cu poezia lui L. Blaga. Oamenii se lasă răsturnați " cu oasele de plumb/ loviți în suflet dulce". Lumea își suspendă clipa în somnul de amiază, căpătând alte contururi, îndreptându-se spre alt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deschis înțelegerii și receptării noastre, în cele cu altă tematică este mai abstract, uneori prolix, încărcat, poate prea dens în idei și prea puțin elaborat. Nichita Stănescu își dezvoltă arta poetică în limitele celei blagiene și argheziene; ipostaza creatorului este expresionistă, este cea a tăcerii "gură cu limba smulsă, mută"/ ("Luptele"). Versurile ne trimit la Blaga: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă". și harul este divin, poetul va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sa existențială a golirii și a umplerii, a opțiunii imposibile între neantul plin și realul gol"1. Dacă la Tudor Arghezi opreliști transcendentale fac efortul insuficient, la Nichita Stănescu sentimentul tragicului este generat de așteptare, de neputință, într-un peisaj expresionist: "și plouă mărunt, topind pământul/ sub oasele albe, și nu pot să aleg.../ Stau cu o lopată în mână, între două gropi,/ și nu pot, în ploaia măruntă/ să aleg prima pe care voi astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fericire de primăvară", "Izvorul" descoperă lumi cu peisaje halucinante. Dialogul cu divinitatea este dramatic, ierburile umflate au ucis aerul, apa arde ca un iad, vitele sunt de aur, taurul este o grămadă de pietre scumpe. Peisajul este realizat în manieră expresionistă, apocaliptic. Pârjolul a cuprins cerul și Dumnezeu a murit din propria-i răzbunare ("O, Doamne, vitele s-au înecat/ în iarbă!"). Poemele exprimă cunoașterea de sine, ele reprezintă insul istovit spiritual, oferă deschideri spre volumele viitoare, în care poetul suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fie dat de-a dura/ și aruncat cu cana bărbaților pe piept,/ și-aprins de la țigară și dominat cu gura". Poemul "Nisipurile" se adâncește treptat într-un univers torențial, pentru ca apoi, în versuri tulburătoare, tonul să devină apocaliptic. Imaginile sunt expresioniste, nisipul se extinde cosmic. O stare frenetică de curgere prin an creează poetului o neliniște, pentru că, așa cum moartea constituie sfârșitul unui ciclu, și înflorirea, ajunsă la apogeu, marchează declinul, deci începutul morții: Iarăși cădem într-un blestem de înflorire,/ iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înghețat în grajd,/ Mă scoți ca pe-o epavă de os la suprafață,/ Cu buze gri de înger nebun, apoi mă paști"/. Problema existenței este larg dezbătută. Asistăm la gigantizarea individului pe măsura epocii. Gigantizarea omului se înscrie pe linia expresionistă, intrată în poezia românească prin Aron Cotruș, care a avut ca model pe Blok și Maiakovski. Aduce ideea de sacrificiu al unei generații puternice ("Tăierea taurilor"): "Trec taurii pe ultimul lor drum. Taurii asimetrici/ Ies de sub protecția utilității,/ Uneltele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cetățenesc cu tot suflul revoluționar al epocii. Poetul desfășoară o lucidă meditație asupra timpului contemporan, a certitudinilor, a siguranței în contextul unor evenimente efervescente. Universul lui Adrian Păunescu este primar, exploziv, proiectat la mari dimensiuni, extinse cosmic, uneori în manieră expresionistă, dar mai ales alimentat de un permanent suflu romantic în care contradicția dintre unitate și mișcare este flagrantă, într-un spirit stilistic baroc, eterogen, confuz. Adrian Păunescu vine cu o problematică dezbătută larg în poezia noastră actuală, cu un plus
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moale,/Și brațele de lapte închegat, atât de dulce/ ca aripi se adună pe gât să mi se culce." 1 "O poezie neagră, o poezie dură, o poezie de granit". 1 Intuim în creația poetului procedee ce țin de paleta expresionistă chiar din volumul "Schituri sub soare" (1929), " Inimi sub săbii", și în "Ceea ce nu se uită?"(1944), "Scutul păcii" (1949). Poetul continuă să publice volumele "Poeme de pace și luptă" (1953), "Cântecele pădurii tinere"(1953), "În satul lui Sahia" și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
6 Și Ion Caraion se apropie de peisajul copilăriei, de târgul bacovian cu care se înrudește prin melancolie și convulsie. Poetul tulbură universul poeziei cu imaginile sale ferme, care ne trimit pe rând la simboliști, ca univers și muzică, la expresioniști, când evocă războiul și dezastrele lui, la o poezie de notație, când vorbește de lucrurile de dimineață, la suprarealiști sau la o poezie pictografică, ca în poemul "Zăpada care nu ninge niciodată": "negru cum e trecerea eschimosului pe obrajii de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De astă dată, pariul regizoral a vizat translarea în termeni filmici a unei variante scenice anterioare, de răsunător succes național și internațional. Asumată, teatralitatea opresivă situează filmul în zona unui experiment stilistic de certă anvergură, susținut de interpetarea de tip expresionist a protagoniștilor . În sfârșit, recentul Ana, se cuvine privit, fără urmă de îndoială, ca o superbă profesiune de credință. Un film poliedric, de o frumusețe vrăjită, cu imagini care îți taie respirația, cu sensuri ascunse străfulgerând între replici aparent banale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înțelege relația tainică, misterioasă, dintre voința bine intenționată și fapta vinovată. (Elena Saulea) Dorel Vișan în Gheorghe învățătorul, E. Mihalache Notarul și Radu Panamarenco Jandarmul Limpede și în același timp ambiguu, cinematografic, dar folosind un masiv împrumut din arsenalul teatral, expresionist și totodată de o incontestabilă modernitate, localizând drama (focalizând-o, mai bine spus) și în același timp făcând să iradieze tragic în timp, Alexa Visarion se dovedește și în Năpasta un cineast de excepție, un artist care aduce în cinematografia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
confruntări abrupte, fără sofisticate căutări, prin care redutabila personalitate regizorală care este Alexa Visarion este atrasă în zona acestui gen mult prețuit de public. După experiențele aplaudate și definitorii ale unei exprimări cinematografice impresioniste (Înainte de tăcere) succedată de interesanta cheie expresionistă din Înghițitorul de săbii, Visarion decupează în registru realist o "felie" de viață, decantându-i valorile autentice, iscodindu-i tensiunile dramatice, extrăgându-i o morală și o filozofie. Își alege un aliat remarcabil în persoana dramaturgului (și scenaristului) Radu F.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
analitică/ narativizarea (punerea în intrigă și anihilarea teatralului exterior), dialogul cu funcție dramatică (specific filmului mai mult sau mai puțin teatral, nu teatrului filmat), personajele /protagoniștii cu evoluție analitică (întrupați de actori capabili să alterneze instantaneu concretețea naturalistă cu stilizarea expresionistă). Numai un regizor total, polivalent, poate pune în confluență cele două limbaje, cu o variabilitate estetică atât de mare încât orice stereotipii rețetare sunt excluse; dar, dincolo de toată această bucătărie internă, rămâne puterea lui Alexa Visarion de a se reinventa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
egale sau absența delimitării strofice (discurs continuu, astrofic) - semnificarea grafemelor prin scrierea cu literă mică la începutul unor versuri etc. Dramaturgia modernă a secolului XX se remarcă prin: - multiplicarea speciilor dramatice și manifestarea pregnantă a unor curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul epic, teatrul liric etc. - abordarea unor teme ale modernității: limitele condiției umane, eșecul exis tențial/lipsa de sens a existenței, neliniștea omului în fața absurdului și a neantului, alienarea, solitudinea omului modern, neputința
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul le îndeplinește în textul narativ determină o altă clasificare: - Protagonistul este plasat în centrul seriei de evenimente, implicat în toate momentele subiectului. Este definit prin funcția actanțială, căreia i se adaugă cel puțin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și-a creat cea mai bogată paradigmă tematică și estetică, de la drama religioasă a Evului Mediu la cea istorică sau morală, de la drama de idei la drama mitică ori poetică, de la drama romantică, la cea realistă (burgheză) sau modernă - simbolistă, expresionistă, existenția listă, absurdă etc. - În literatura română, primele drame sunt istorice și au fost scrise de B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra, prima dramă românească, publicată în 1867), V. Alecsandri, B. Șt. Delavrancea, Al. Davila, N. Iorga). În perioada interbelică se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
română, primele drame sunt istorice și au fost scrise de B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra, prima dramă românească, publicată în 1867), V. Alecsandri, B. Șt. Delavrancea, Al. Davila, N. Iorga). În perioada interbelică se dezvoltă drama poetică și mitică, drama expresionistă și drama de idei sau drama psihologică, aducând teatrul românesc în sincronie cu cel european, reprezentat de Ibsen, Dürrenmatt, Cehov. Dramaturgii români cei mai cunoscuți sunt Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihail Sorbul, G.M. Zamfirescu, Al. Kirițescu, Victor Ion Popa. Dramaturgia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plumbului este construită prin aglomerarea simbolurilor thanatice (cavou, sicriu, funerar veșmânt etc.). Mai mult chiar, ființa însăși, luată în stăpânire de un frig lăuntric - substitut al neantului -, încearcă zadarnic să opună morții solilocviul, cuvântul, Logosul, care eșuează însă în strigăt (expresionist), în zbor invers. ÎNCHEIERE Rezultă, așadar, un topos poetic ce există sub teroarea realului „concret“, a limitelor, a spaimei de neant și necuvânt. O lume ființând numai în limbaj ce anunță depoetizarea discursului liric: limbajul bacovian. „Influența lui asupra poeziei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar în poezia și dramaturgia lui apar pregnant și elemente expresioniste, așa încât nicio ideologie este tică nul circumscrie deplin. În concluzie, ideologiile literare sunt un prețios instrument teoretic cu ajutorul căruia putem înțelege „spiritul veacului“, preferințele tematice și stilistice ale majorității scriitorilor, dar și măsura în care un artist al cuvântului se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de pildă, revelația că poezia este și o artă poetică, fiindcă pornind de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem la cuvântul poetic, amorul ce dormea întors în șpalturisicrie, cu florile de plumb ale literelor inversate, cu aripile de plumb ale conștiinței că, odată tipărită, opera încremenește pe veci în cavoul literaturii. Mai mult chiar, este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
coboară în cavou, rătăcește în oraș, plânge și râde isteric, preferă o poză teatrală vecină cu demența lirică, vede într-o noapte o brună care cântă la clavir marșul lui Chopin (Marșul funebru). Culoarea bacoviană devine obsesivă, materială ca la expresioniști, vopselele sunt halucinante, nevroza este expresia unei alienări. Poetul se înstrăinează de lume, de sine însuși, până la impresia de vid existențial, de care este legată teatralitatea poeziei bacoviene. Unii exegeți au privit poetul ca pe-un bufon, la care simularea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mituri poetul este creatorul de mituri, de imagini trans-semnificative; 14. Dorința de pierdere în anonimat, regresiunea spre originar, transcendentul, apocalipticul, gustul stihialului, vizionarismul poetic opus structuralismului; 15. Aspirații supra-individuale ale eului: dionisiacul (în Poemele luminii), panismul (în Pașii profetului), exhatologia expresionistă (În marea trecere); 16. Cosmicismul intact (natura, oamenii, elementele, divinitatea); 17. Elanuri titanice, în stare să cucerească cerul, pământul, să stăpânească timpul și spațiul, existența noastră, divinitatea (Vreau să joc, Dați-mi un trup, voi munților"); 18. Misterul lui "homo
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
artă poetică, eul liric este bine reflectat, ocupând rol de subiect: "eu nu strivesc", "eu iubesc", dar și prin formulări adjectivale posesive: "calea mea", "lumina mea", "ochii mei". Poezia curge liber, fără constrângeri prozodice, în versuri libere, influențate de poezia expresionistă germană. Aceasta nu descifrează tainele, "minunile" lumii, ci le potențează. "Lumina altora", rațiunea, luciditatea rece distrug "vraja", "corola de minuni a lumii": Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric". "Lumina" poetului sporește taina (frumusețile) lumii, așa cum luna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]