1,812 matches
-
Dorohoi cu privire la decretul de expropriere a bunurilor rurale. „Suntem informați că în unele localități s-au declarat expropriate bunuri care conform legii nu puteau fi expropriate, iar cei expropriați refuză să semneze procesele-verbale de inventariere și să ceară prețul bunurilor expropriate. Atragem atenția celor interesați să semneze procesele verbale de inventariere, căci fără un asemenea act nu se va putea proba felul, cantitate, valoarea bunurilor ce li s-au luat, cu atât mai necesar în cazul acelor bunuri ce nu intrau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
decembrie 1942, opera de românizare a generat adoptarea „în cascadă” a unor inițiative legislative privind exproprierea bunurilor evreiești și eliminarea evreilor din diferite domenii de activitate. Legile ulterioare anului 1942, preconizau măsuri administrative, organizatorice, de întreținere și valorificare a bunurilor expropriate, de organizare a evidenței asupra bunurilor neexpropriate și de pregătire a condițiilor pentru extinderea românizării. După dezrobirea teritoriilor răpite de sovietici în 1940, „opera de refacere economică și de reintegrare a elementului românesc în viața economică devenea o necesitate, pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
soluționate probleme sociale ale categoriilor mai puțin înstărite, creându-se o nouă burghezie românească că, vor fi recompensați cei care au luptat pe C.Hlihor. În ședința Consiliului de Miniștri, din 13 noiembrie 1941 s-a decis ca bunurile evreilor expropriați aflate în nordul provinciei Bucovina, să rămână în administrarea Guvernământului, iar cele din partea de sud, cuprinzând județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, în cea a Centrului Național de Românizare. Conform hotărârilor Consiliului, clădirile urbane care erau „părăsite” urmau a fi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se considerau înlăturați abuziv de la românizarea moșiilor evreiești expropriate, considerând că, încredințarea custodiilor asupra proprietăților agricole unor elemente neromâne, constituie primul pas pentru împiedicarea consolidării agricultorilor români. Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți, pe baza notelor informative ale Poliției Dorohoi, raporta Ministerului de Interne despre starea de nemulțumire a populației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu drepturi discreționare, asupra proprietăților evreiești. Centrul Național de Românizare își întemeia activitatea pe administratori și giranți și recurgea masiv la serviciile unor denunțători plătiți. În ședința Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941 s-a hotărât ca bunurile evreilor expropriați aflate în partea de sud a Bucovinei, cu județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, să rămână în administrarea Centrului Național de Românizare. Administratorul Centrului Național de Românizare pentru județul Dorohoi a fost numit avocatul Marcel Adam, cunoscut fiind pentru atitudinea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de munte din perimetrul Rîmnicului Sărat și al Focșanilor, pe aceste moșii expropriate. Pentru ca împroprietărirea să fie eficientă, celor împroprietăriți li s-a oferit un loc pentru amplasarea satului, li s-a făcut un plan de sat adaptat locului, adică configurației reliefului, cu străzi (ulițe) drepte și largi, în forma literei H mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
amară potrivit căreia „noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”. Condiția necesară ca să ne exersăm profesia în științe socioumane era aceea de a fi membri de partid. Fiindcă nu aveam nimic esențial „rău” la dosar (rude în străinătate, părinți expropriați sau condamnați politic) și învățam bine, am intrat în partid în anul II de facultate, potrivit ritualului local axat în principal pe ordinea mediilor și lipsa „bubelor în cap”. Ne era destul de clar că va fi mult mai grea intrarea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Uneori erau puri doar fiindcă nu au făcut nimic. În anii ’90, logica dihotomică sau jocul de-a alba-neagra a fost reluat, cel puțin la nivel simbolic. A apărut un nou monopol pe suferință: cel al foștilor deținuți politici, al expropriaților, acestora asociindu-li-se alte categorii: fiii, nepoții, verii celor dintâi, cei ce nu au deținut poziții de decizie, nici măcar la nivel de școală generală rurală, cei care au căzut din grațiile nomenclaturii, cei ce nu au plecat în străinătate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la rândul ei, cu preferința pentru cetățeni victime, în locul cetățenilor competitivi și merituoși. Victimele sunt candidate la obediență, inclusiv politică. Învingătorii, nu. De 15 ani suntem obligați prin politici fiscale să ne manifestăm compasiunea față de toate categoriile de victime: țăranii expropriați și urmașii lor, foștii proprietari imobiliari, funciari și industriali și urmașii acestora, șomerii pe durata legală de șomaj, persoanele cu handicap, cei aflați în sărăcie absolută și neovictime: chiriașii din apartamentele de stat, lucrătorii din fabricile de armament (peste 10
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de munte din perimetrul Rîmnicului Sărat și al Focșanilor, pe aceste moșii expropriate. Pentru ca împroprietărirea să fie eficientă, celor împroprietăriți li s-a oferit un loc pentru amplasarea satului, li s-a făcut un plan de sat adaptat locului, adică configurației reliefului, cu străzi (ulițeă drepte și largi, în forma literei H mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Economiei Naționale); - grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; - terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; - cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; - mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ - ceea ce s’a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
terenurile neconstruite; - terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; - cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; - mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ - ceea ce s’a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ - ceea ce s’a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați, o comisiune funcționând pe lângă Ministerul Economiei Naționale urmând să stabilească această despăgubire. Prin art. 10 toate contractele de arendare, asociație sau administrare încheiate între un proprietar neevreu și un arendaș, asociat sau administrator evreu, sunt nule de drept. Decretul-Lege menționat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte bunuri date în plată. Pentru viitor, evreii nu pot dobândi cu nici un titlu drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitațiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin Lege specială s
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. - Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. - Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale ale acestor proprietăți urbane, agricole și industriale. Vânzarea lor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lui Nietzsche le ocrotește). Chiar textele, cele 49, au fost extrase din diverse cărți, nu au fost concepute special pentru revistă. S-au adunat, ca Într-un meeting, toate. Locul e al nimănui anume și al tuturor În același timp, expropriat și apropriat numai de ele - așa cum piețele și bulevardele sînt, În timpul marșurilor, numai ale participanților. SÎnt texte care, cum spuneam, au ieșit În decor ca să protesteze Împreună, ca să obțină ceva: Noi sîntem literatura! - și nu literatura. Noi intrigăm cititorul, Îl
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Economiei Naționale); grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ ceea ce s'a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
terenurile neconstruite; terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ ceea ce s'a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ ceea ce s'a și executat în fapt cu cea mai mare grabă. Legea prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați, o comisiune funcționând pe lângă Ministerul Economiei Naționale urmând să stabilească această despăgubire. Prin art. 10 toate contractele de arendare, asociație sau administrare încheiate între un proprietar neevreu și un arendaș, asociat sau administrator evreu, sunt nule de drept. Decretul-Lege menționat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte bunuri date în plată. Pentru viitor, evreii nu pot dobândi cu nici un titlu drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitațiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin Lege specială s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale ale acestor proprietăți urbane, agricole și industriale. Vânzarea lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
licitație a imobilelor evreești, fără ca acești ostași să-și poată afirma drepturile. Ca urmare, DOMNUL MINISTRU AL APĂRĂRII NAȚIONALE a intervenit și Consiliul de Miniștri a aprobat în ședința din 2 Iulie 1942, ca cel puțin 25% din imobilele evreești expropriate, supuse licitațiilor, să fie rezervate ofițerilor și eroilor noștri de pe front. În acest sens, vă rugăm să binevoiți a dispune aducerea la cunoștința celor interesați, până la cele mai mici unități a măsurei hotărâtă de GUVERN pentru răsplătirea virtuților eroilor noștri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 119/1943, f. 152+verso. Documentul nr. 405 9 Noembrie 1943 NOTĂ privitoare la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele C.N.R. 1/ LEGEA DIN 28 MARTIE 19411534 a lăsat proprietarilor expropriați folosința imobilelor până la plata prețului. 2/ LEGEA DIN 10 OCTOMBRIE 19411535 le-a luat folosința, transformând și pe foștii proprietari în chiriași ai C.N.R. deși prețul exproprierii nu li-se plătise încă. Legea a stabilit însă normele legale după care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unității administrativ-teritoriale, după caz. ... (3) Terenurile aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pe care se execută proiecte de parteneriat public-privat pentru concesiuni de lucrări, inclusiv cele destinate amplasării instalațiilor, clădirilor și dotărilor aferente, și terenurile expropriate, potrivit prevederilor alin. (2), trec gratuit în administrarea investitorului sau a companiei de proiect, după caz, prin hotărâre a Guvernului său a autorității administrației publice locale, după caz. ... (3^1) Dreptul de uzufruct asupra instalațiilor, clădirilor, inclusiv a clădirilor nefinalizate
ORDONANTA nr. 16 din 24 ianuarie 2002 - (*actualizată*) privind contractele de parteneriat public-privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164770_a_166099]
-
și valoarea producției calculată pe baza producției medii obținute la hectar în ultimii trei ani în zona respectivă. 4. În tarifele prevăzute în prezența anexă sînt incluse și tarifele potrivit cărora se stabilește despăgubirea ce se acordă pentru terenurile agricole expropriate. Anexă 2 Tarife pentru folosirea temporară a terenurilor agricole 1. Terenuri arabile: Clasa de fertilitate lei/mp, anual Clasa I 1,50 lei Clasa a II-a 1,25 lei Clasa a III-a 1,00 lei Clasa a IV
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]