18,011 matches
-
că au talia mai mică și greutatea corporală mai redusă. De asemenea, efectivele crescute la munte dau producții de lapte și carne mai mici cu cca. 10 - 15 % comparativ cu țigaia de șes. La țigaia de munte, celelalte însușiri de exterior precum și varietățile de culoare, sunt identice cu ale efectivelor din aceeași rasă crescute la șes. Producția de lână În funcție de gradul de pigmentare a lânii și a jarului, în cadrul rasei există diferite varietăți de culoare deosebite între ele și prin alte
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de starea de întreținere a oilor, precum și de condițiile de mediu. În condiții optime de întreținere, fecunditatea poate atinge chiar valori de 100%, iar indicile de prolificitate poate fi îmbunătățit considerabil. Varietăți ale rasei În cadrul rasei, pe lângă însușirile principale de exterior, constituție și productivitate, între varietăți există și alte deosebiri. țigaia bucălaie reprezintă efectivul cel mai numeros din cadrul rasei. Aceasta are o constituție mai robustă, un grad mai mare de adaptabilitate la condiții noi și se pretează mai bine la îngrășare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pilos de culoare albă, întâlnindu-se însă și indivizi a căror pigmentație este roșcată, care însă după 2 - 25 zile începe să se diminueze, dispărând complet până în jurul vârstei de 3 luni. țigaia cu cap negru prezintă unele caractere de exterior care o diferențiază de celelalte varietăți de culoare. Culoarea jarului situat pe extremitățile corporale este la majoritatea indivizilor neagră, iar lâna este albă. Profilul capului este pronunțat convex la peste 70 % din indivizi, iar urechile sunt lungi și purtate aplecat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
creștere sau la interferența acestora. De asemenea, populații de Stogoșă au apărut și în cursul transhumanței când întâlnirea celor două rase era inevitabilă. Stogoșa constituie și în prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipică și genotipică. Aspectele de exterior, precum și însușirile productive sunt intermediare, fiind mai apropiate de una din rasele parentale în funcție de gradul de metisare. La această populație cojocul de lână este format din șuvițe în formă de ,,stog”, de unde îi vine și denumirea de Stogoșă. Finețea fibrelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în sine”, fiind reținuți pentru prăsilă doar indivizii ce prezentau, foarte bine exprimate, caracterele și însușirile specifice tipului prefigurat. Însușiri morfologice Merinosul de Suseni - Vaslui dispune de un ansamblu remarcabil de calități valoroase ce-l recomandă în creștere și exploatare. Exteriorul indivizilor din această linie este caracteristic oilor specializate pentru producția de lână fină, cu aspect corporal și conformație armonioasă, iar constituția este fină spre robustă. Indivizii acestei linii dispun de o rezistență organică deosebită și au o bună capacitate de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Merinosul de Palas; 12,89 % cu Awassi și 7,44% cu alte rase. Actualmente, principalele lucrări se derulează în vederea consolidării ereditare, iar efectivul evoluează închis reproductiv. Însușiri morfologice Fenotipic, oile din Linia de lapte Palas, sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de mărime mijlocie cu profil convex la oi și ceva mai pronunțat la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de culoare albă; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, iar oile sunt în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
capul este de mărime mijlocie cu profil convex la oi și ceva mai pronunțat la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de culoare albă; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, iar oile sunt în totalitate ciute. Exteriorul indivizilor din această populație este dolicomorf caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform și o conformație armonioasă specifică tipului respirator. Constituția este fină spre robustă; sunt animale Tipuri locale de ovine - 79 rezistente și au o bună adaptabilitate la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
fiind cuprinsă între 1,6 și 3,9 kg. În cazul indivizilor adulți, greutatea corporală este de 35 - 40 kg. Este mai mică la iezii proveniți de la primipare și de la caprele adulte cu fătări gemelare și triple. Indivizii rasei au exteriorul caracteristic animalelor tardive; talia mijlocie, torace potrivit de dezvoltat însă îngust, corp alungit, spinare ascuțită, șale înguste, piept strâmt. Membrele sunt rezistente cu mase musculare slab dezvoltate, însă rezistente. Coarnele sunt prezente la majoritatea indivizilor din ambele sexe, mai dezvoltate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ale țării. Origine și mod de formare A rezultat din încrucișarea îndelungată și mai puțin dirijată a țapilor de rasă Nobilă Germană și Saanen cu caprele Carpatine locale ÎN., Ciolcă și colab. 1978ă. Însușiri morfoproductive Conformația corporală, și caracterele de exterior, specifice caprinelor din rasa Albă de Banat sunt caracteristice raselor încadrate în tipul morfoproductiv de lapte. Trunchiul este piriform, alungit, cu linia superioară ascendentă ateroposterior și talia mijlocie. Capul este mic, cu aspect uscățiv și fin, profilul nasului drept Îla
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea. În acest sens voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pot fi dezvoltate la diferite niveluri. Aici mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea și voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. Relevanța discutării satelor din Vrancea ca studii de caz pentru analizarea modului de exploatare în comun a resurselor rezidă atât în caracteristica devălmașă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
caz prezentate de Ostrom, cât și în modul de utilizare a proprietății devălmașe prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ei de către membrii grupului. În cazul regulilor operaționale, schimbările puteau fi cunoscute și agreate de fiecare dintre beneficiarii reprezentați la nivelul alegerii colective. Noile reguli constituționale nu mai aveau acordul celor care interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
delegarea (vechilia sau isprăvnicia), ea era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea care îi revenea din taxa care trebuia plătită de obște). Alte bunuri și servicii publice țineau de reprezentarea obștii Vrancei - subiectul de drept - față de exterior: contractare și apărare în conflicte, atât în cele militare, cât și, mai frecvent, în cele de natură juridică. Deocamdată, pentru a facilita înțelegerea detaliilor, următorul tabel va sumariza bunurile și serviciile publice furnizate inițial de nivelul confederal al Vrancei, anticipând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
putem trece de fericire, această infirmitate spirituală. * Toate în gând dispar sau devin altă ființă. În afară eu nu sunt ființă decât pentru că exist. Nici înăuntrul meu nu sunt ființă, dar nu pentru că nu pot fi lăuntric ceea ce sunt în exterior, ci fiindcă în mine însumi îmi trăiesc ine xistența. Privesc într-o altă lume, cu neființe. Le împrumut, le dau destine pe înțelesul meu, le fac să sufere, mă îndrăgostesc de ele. Modul lor de a nu fi mă fascinează
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
organelor căilor ferate, controlează: a) existența vagoanelor înscrise în actul de transmitere. Cînd organele vamale constată diferențe în plus sau în minus privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate române sînt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere; ... b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conțin mărfuri, prin verificarea integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei; ... c) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite, care conțin mărfuri; ... d) exteriorul locomotivei, sala mașinilor și cabina mecanicului. ... Articolul 16 Vagoanele care nu îndeplinesc condițiile de sigilare
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
plus sau în minus privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate române sînt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere; ... b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conțin mărfuri, prin verificarea integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei; ... c) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite, care conțin mărfuri; ... d) exteriorul locomotivei, sala mașinilor și cabina mecanicului. ... Articolul 16 Vagoanele care nu îndeplinesc condițiile de sigilare și vagoanele cu sigilii lipsa sau violate se supun și controlului vamal în interior. De asemenea, se controlează
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
organele căilor ferate române sînt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere; ... b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conțin mărfuri, prin verificarea integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei; ... c) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite, care conțin mărfuri; ... d) exteriorul locomotivei, sala mașinilor și cabina mecanicului. ... Articolul 16 Vagoanele care nu îndeplinesc condițiile de sigilare și vagoanele cu sigilii lipsa sau violate se supun și controlului vamal în interior. De asemenea, se controlează mărfurile conținute în aceste vagoane. Organele căilor
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
interior al mijlocului de transport și al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal. Actele constatatoare și procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se întocmesc conform reglementărilor feroviare internaționale. Articolul 17 La transportul mărfurilor pe cale rutieră, organele vamale controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia și, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără încărcătură se efectuează și controlul interior al compartimentului pentru mărfuri. Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsa sau cînd sigiliile aplicate la expediere
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
pereților, podelelor sau acoperișului, fără a lasă urme de efracție; ... c) construcția să nu permită scoaterea în întregime sau în parte a pereților, podelelor sau acoperișului și repunerea lor la loc, fără a lasă urme care să fie observate din exterior; ... d) ușile, ferestrele, conductele să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care permită aplicarea cu ușurință a sigiliilor vamale. Capitolul 5 Vămuirea în cadrul altor operațiuni de trecere peste frontieră a bunurilor Secțiunea 1 Introducerea sau scoaterea de bunuri din
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
încetul, în aceeași magmă cromatică și în aceeași aspirație către autoexprimare. Privită în dinamica ei, această pictură, simultan melancolică și plină de energii subterane, urmărește lupta încrîncenată pe care conștiința artistului o angajează cu stocul de imagini aparent identificabile în exterior. însă nici imaginea interioară și nici aceea obiectivă nu se impun definitiv în exercițiul reprezentării. Zbârnea cultivă deliberat echivocul și penumbra, observația neutră și propria lui proiecței, nu atît pentru a crea stări de nesiguranță în exercițiul lecturii, cît pentru
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
aparține acestei generații, dar scrisul său are elemente care se înscriu în trendul epocii) produce o spectaculoasă și, pentru mulți, deconcertantă mutație a mizei prozei. (Încă) Fidelă textualismului (fapt evident, cel puțin la nivelul acestui roman) ea mută accentul dinspre exterior - descrierea nudă, cinematografică, uneori ironică până la limita cinismului, a ceea ce se întâmplă în imediata noastă apropiere - spre interior - relatarea prin procedeul dicteului automat a succesiunii de gânduri, vise trăiri, obsesii, speranțe, neliniști culturale și existențiale. La fel ca în celebra
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]