1,468 matches
-
și specificitate de 75%. În plus, valoarea serică a M2-PK se corelează cu stadiul tumoral [121]. METALOPROTEINAZELE MATRICEALE (MMP) Reprezintă o familie care cuprinde 25 de metaloproteinaze, înrudite structural de endopeptidaze, dependente de zinc cu rol cheie în degradarea matricei extracelulare, implicate în numeroase trepte ale carcinogenezei: proliferarea celulară, angiogeneză, supraveghere imună, apoptoză și, în principal, metastazare [122]. Spre deosebire de alte MMP, care au expresie în special la nivelul celulelor stromale, MMP-7 este exprimată în principal la nivelul celulelor epiteliale [123]. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
pentru diagnosticul CC, cu o arie de sub curbă de 0,630 [124]. Determinarea valorii serice a disintegrinei A și metaloproteinazei 12 (ADAM 12) poate diferenția carcinomul hepatocelular de CC. ADAM 12 face parte dintr-o familie numeroasă care cumulează funcțiile extracelulare ale metaloproteinazelor și capacitatea de semnalizare intercelulară. Membrii acestei clase (ADAM) intervin în proliferarea celulară, progresia tumorală, interacțiunea intercelulară, adeziunea [127]. Determinarea valorii serice a ADAM 12 evidențiază o bună valoare diagnostică printr-o arie de sub curbă la subiecții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
spin-echo (secvențe cu timpi lungi de achiziție). Secvența de difuzie (DWI) se bazează pe principiul mișcării browniene și evaluează mobilitatea moleculelor de apă dintr-un țesut. Viteza cu care moleculele de apa se deplasează diferă la nivelul compartimentelor intra si extracelular, fiind influențată de interacțiunea cu membranele celulare și macromolecule - mobilitatea intracelulară este relativ redusă datorită membranelor celulare [15]. ADC (coeficient aparent de difuzie) este expresia cantitativă a difuziei, caracteristică țesuturilor, și depinde de proporția componentelor intra și extracelulare. Valoarea ADC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
intra si extracelular, fiind influențată de interacțiunea cu membranele celulare și macromolecule - mobilitatea intracelulară este relativ redusă datorită membranelor celulare [15]. ADC (coeficient aparent de difuzie) este expresia cantitativă a difuziei, caracteristică țesuturilor, și depinde de proporția componentelor intra și extracelulare. Valoarea ADC tinde să scadă cu creșterea celularității (caracteristică tumorilor maligne) sau densității celulare, și vorbim de restricția difuziei [15,16]. Pe de altă parte, densitatea celulară poate fi un indicativ al agresivității tumorale, rezultatul unor studii clinice demonstrând deja
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
au demonstrat o suprapunere a valorilor ADC ale adenocarcinomului și pancreatitei cronice pseudotumorale [18,19]. De aceea, secvența de difuzie nu poate evalua singură, complet, leziunile pancreatice, fiind integrată protocolului de examinare a pancreasului. Administrarea intravenoasă a produșilor de contrast extracelulari (chelați de gadolinium) crește diferențierea intensității semnalului între parenchimul pancreatic normal și leziunea neoplazică, cel mai frecvent hipovasculară. Permite de asemenea diferențierea unei mase pancreatice hipervasculare ce poate simula o leziune chistică pe secvențele native (fig. 272). În fază de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
în fazele tardive [22, 5, 23]. Secvența de difuzie în cazul adenocarcinomului pancreatic evidențiază, cel mai frecvent valori scăzute ale ADC, deși acesta poate fi variabil, fiind dependent de caracteristicele histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este constituită din fibroză extracelulară abundentă (fibroză edematoasă cu fibre de colagen libere) și o componentă celulară redusă valoarea ADC este mai mare decât a pancreasului normal, în schimb dacă tumora are o componentă fibroasă densă și o celularitate crescută, valoarea ADC este mai scăzută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a fibrilelor de amiloid pro - venite din tipul normal sălbatic de transtiretină. Aceasta se prezintă aproape întotdeauna sub forma unei cardiomiopatii infiltrative amiloidozice care este lent progresivă și se asociază cu un prognostic mult mai bun față de amiloidoza sistemică dobândită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
endoteliale, pe monocite și macrofage, implicate direct în leziunile de tip inflamator (24). Legarea produșilor de glicozilare de receptorii specifici determină activarea unor căi patologice în cascadă, prin inițierea semnalului specific, inclusiv calea NADPH, MAPK (mitogen activated protein kinaze), kinaze extracelulare care induc activarea și translocarea NFκB (nuclear factor κB) (25,26,27). S-a demonstrat pe șoareci diabetizați tip apoE KO că produșii de glicozilare avansată pot stimula sinteza de țesut conjunctiv în placa aterosclerotică prin intermediul receptorilor specifici (28). Sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
ale vârstnicului sunt foarte asemănătoare cu suprasarcina de presiune indusă experimental la tineri, sugerând mecanisme moleculare comune. Hipertrofia mio- cardică indusă prin stresul de întindere (tensil/stretch-stress) este consecința stimulării directe mecanice a factorilor- de creștere endoteliali și ai matricei extracelulare, cu inițierea sintezei proteice crescute. Suplimentar intervine reorganizarea proteinelor matriceale intra- celulare ca desmina și tubulina. Similitudinile pun problema controlului expresiei unor gene care inițiază procesele adaptative (17) . De asemenea, s-a speculat că apoptoza celulară ar avea efect de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
prea bogată în sare la acești pacienți induce HTA. Nefropatiile glomerulare se însoțesc mai frecvent cu HTA decât cele tubulo-interstițiale, unde există adesea o pierdere urinară de sodiu. La pacienții dializați se întâlnește, de obicei, creșterea volumului plasmatic, a volumului extracelular, a sodiului total și a apei corporale totale. Rolul retenției hidrosaline în patogeneza HTA din uremie este susținut de: (a) existența unei corelații pozitive între TA și volemie sau între TA și sodiul total și (b) efectul benefic al dietei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Pizarelli et al., 1993, și Goldsmith et al., 1996, neconfirmați de Ifudu et al., 1998] sau după administrarea de vitamina D [Pizarelli et al., 1993; Raine et al., 1993; Goldsmith et al., 1996]. 2.6. Calciul Variațiile concentrației intra- și extracelulare ale calciului, secundare aportului oral sau din soluția de dializă, sunt implicate în modularea TA la pacienții hemodializați. Creșterea bruscă a nivelului plasmatic al calciului ionizat induce o creștere a TA, prin creșterea fie a rezistenței vasculare periferice, fie a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
creșterea Ca++ citosolic bazal și a rezistenței la acțiunea NO. Administrarea cronică de EPO induce o creștere marcată a Ca++ intracelular [Vaziri et al., 1996; van Geet et al., 1990; Neusser et al., 1993], prin facilitarea preluării acestuia din mediul extracelular [Vaziri et al., 1995], iar Ca++ citosolic bazal crescut determină augmentarea tonusului musculaturii netede vasculare, precum și, posibil, o creștere a rezistenței la NO [Vaziri et al., 1999]. La animale, terapia cronică cu EPO determină o reducere a răspunsului hipotensor la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
al., 1998; Özkahya et al., 1998]. În plus, o concentrație redusă a sodiului în dializat se asociază și cu o kaliemie interdialitică mai mică. Acest fapt se explică prin prevenirea redistribuției apei și a potasiului din sectorul intracelular spre cel extracelular, care survine în condițiile unei dialize cu soluție chiar moderat hipertonă [De Nicola et al., 2000]. 4. Creșterea în greutate interdialitică. Limitarea acesteia atenuează creșterea interdialitică a TA și permite o rată mai redusă a ultrafiltrării în cursul dializei, ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
este indicată în cazul în care ultrafiltrarea și menținerea greutății uscate nu sunt suficiente pentru controlul TA (20% dintre pacienții dializați) [Mailloux et al., 1998]. Această medicație nu poate corecta însă HTA fără o dializă adecvată, care să controleze volumul extracelular. Majoritatea medicamentelor antihipertensive pot induce episoade de hipotensiune intradialitică, făcând dificilă ultrafiltrarea și atingerea greutății uscate, ceea poate duce la un control insuficient al HTA interdialitice [Mailloux et al., 1998]. De aceea, numeroși clinicieni recomandă pacienților lor omiterea sau reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
după câțiva ani de la inițierea acestei terapii, posibil din cauza pierderii funcției renale reziduale și a capacității de ultrafiltrare a peritoneului. Ca și în HD, în DP, tratamentul HTA se bazează, în primul rând, pe menținerea în limite normale a volumului extracelular, prin ultrafiltrare și restricția aportului de apă și sare, la care se adaugă, la nevoie, medicația antihipertensivă. Toate clasele de agenți antihipertensivi, în afară de diuretice, pot fi eficace, adesea fiind necesare doze mari și asociații medicamentoase. Nu există dovezi care să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
TERAPIA ÎMPOTRIVA COMPARTIMENTELOR STROMALE Multiple studii au fost realizate pentru țintirea elementelor stromei din cancerul de pancreas, urmărind fie matricea extracelulară, fie diferite căi de semnalizare genetică intracelulară, fie celulele imune (tabelul 156). Terapia anti-matrice extracelulară stromală Când hialuronanul este degradat la nivelul stromei, se produce colapsul microvaselor, iar citotoxicitatea gemcitabinei poate crește. Plecând de la acest principiu, un studiu de fază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
TERAPIA ÎMPOTRIVA COMPARTIMENTELOR STROMALE Multiple studii au fost realizate pentru țintirea elementelor stromei din cancerul de pancreas, urmărind fie matricea extracelulară, fie diferite căi de semnalizare genetică intracelulară, fie celulele imune (tabelul 156). Terapia anti-matrice extracelulară stromală Când hialuronanul este degradat la nivelul stromei, se produce colapsul microvaselor, iar citotoxicitatea gemcitabinei poate crește. Plecând de la acest principiu, un studiu de fază I în care s-a administrat hialuronidază umană recombinantă cu gemcitabină a condus la o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
factorilor de creștere epidermală HER (human epidermal growth factor receptor), care include EGFR (HER1/ErbB1), HER2/neu/ErbB2, HER3/ErbB3 și HER4/ErbB4. Toți membrii familiei, mai puțin HER2 prezintă un domeniu intracelular tirozin kinazic. Fixarea liganzilor la nivelul domeniului extracelular al receptorului determină activarea acestuia, urmată de homodimerizare și fosforilarea domeniului intracelular tirozin kinazic. Astfel vor fi inițiate o serie de semnale intracelulare, inclusiv activarea căilor de semnalizare MAPK (mitogen activated protein kinase) și PI3K/AKT/mTOR. Aceste molecule modulează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
celulelor tumorale și endoteliale [27, 28]. Calea de semnalizare HGF/c-MET Calea de semnalizare HGF/c-MET influențează o gamă largă de activități biologice în funcție de celula țintă cum ar fi proliferarea celulară, motilitatea, protecția față de apoptoză, migrarea în matricea extracelulară și angiogeneza. Tirozin kinaza c-MET este receptorul pentru HGF (hepatocyte growth factor), o citokină multifuncțională. Prin legarea ligandului HGF, receptorul MET dimerizează și fosforilează proteinele Grb2 și Gab-1, care interacționează apoi cu membrii altor căi de semnalizare inclusiv PI3K
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
astăzi și care ar putea fi utilizați în folosul pacienților cu CHC. Rolul important al angiogenezei a fost dovedit prin câteva studii încă din stadiile incipiente ale hepatocarcinogenezei. Neoangiogeneza este inițiată prin destabilizarea microvascularizației preexistente prin hiperpermeabilitate vasculară, remodelarea matricei extracelulare și activarea celulelor endoteliale. Creșterea masei tumorale induce printr-un exces de factori pro-angiogenici activarea și proliferarea celulelor endoteliale care eliberează enzime ce lizează membrana bazală și migrează în locațiile unde vor forma prin asamblare noile vase de sânge. Concentrația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
liber de boală. In CHC asociate infecției cu VHC a fost descrisă o corelație între expresiile COX-2 și iNOS (inducible nitric oxide synthase) și vascularizația tumorii care ar putea fi parțial atribuită modulării angiogenezei prin COX-2 [132, 133]. FIBROZA Matricea extracelulară (MEC) reprezintă o rețea complexă de macromolecule cu rol esențial în menținerea arhitecturii ficatului, care interacționează constant cu micromediul intervenind în transducția semnalelor intracelulare și modificări ale expresiei genelor. În boala hepatică apare o dereglare a homeostaziei MEC caracterizată prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
în egală măsură. Factorii de risc pentru dezvoltarea IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică, și istoricul familial de cancer pancreatic [7]. MORFOPATOLOGIE Există trei trăsături macroscopice pentru IPMN:afectează sistemul ductelor pancreatice;produc cantități mari de mucina extracelulara;formează adesea excrescențe papilare. Astfel, în timpul investigației macroscopice a IPMN, este important să se observe conectarea chiștelor cu sistemul ductelor pancreatice. IPMN pot fi localizate oriunde în pancreas, deși cele ale canalului pancreatic principal sunt cel mai adesea evidențiate la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
benigne, sau poate prezenta excrescențe intrachistice papilare (proeminențe) și chiar noduli murali solizi, trăsături care sugerează diagnosticul de adenocarcinoma mucinos. Calcifieri focale sunt prezente uneori la periferia tumorii. Chiștele sunt căptușite cu epiteliu columnar înalt, producător de mucina, dispusă intrași extracelular. Aceste celule columnare prezintă nuclei bazali și mucina abundență intracitoplasmatică apicala și pot forma fascicule plate sau papile. Pereții chiștelor conțin o stroma de tip ovarian. Aceasta este compusă din celule fusiforme dense cu citoplasma puțină și nuclei elongați uniform
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
anoxic sau aerob, determină inhibarea ef. Pasteur și apariția lactatului. Atunci când dispare factorul perturbator și o perioadă necesară utilizării lactatului, reglajul nivelului energetic se reia normal și se restabilește ef. Pasteur la nivel celular. În condiții standard, într-un mediu extracelular adecvat, viteza metabolismului poate fi determinată și evaluată prin determinarea consumului de oxigen, care exprimă în același timp și viteza fosforilării oxidative. Variațiile vitezei metabolice pot fi induse chimic, de diferite substanțe (metaboliți, hormoni, medicamente), prin accelerarea fosforilării oxidative. Consumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Desfășurarea reacțiilor biochimice în efortul fizic antrenează modificări ale metabolismului ionic, atât din cauza condițiilor de mediu, cât și datorită unor modificări funcționale și metabolice. Mișcarea lichidiană din organism este favorizată de activitatea osmotică și de numeroasele molecule eliberate în spațiul extracelular în timpul contracției musculare. Astfel, presiunea osmotică extracelulară poate atinge 50% față de valorile de repaus. Ea provoacă o absorbție hidrică care, împreună cu mineralele și unii metaboliți, se acumulează în spațiul extracelular și induc o rigidizare a musculaturii după un travaliu fizic
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]