10,920 matches
-
-și permite să le aglomereze, pe toate, la final. În trecerea sa de la cronică din periodice la critica literară densă, Patraș găsește de cuviință să apeleze la primul algoritm care-i iese în cale. Formula cu numărul unu, a vitezei extreme aplicate pe spații oricât de mari. Iată o dovadă limpede a acestor forme de diluare: Când iluzia piere, când pleacă Adela, bărbatul se desparte definitiv de munții cu izvoare limpezi și flori înmiresmate, așa cum Don Quijote, învins, părăsește miraculoasa lume a
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
120. În regiunea Dél-Alföld, îmbătrânirea populației este indicată și de faptul că indicele de îmbătrânire al tuturor celor patru județe din România rămâne mult sub cel din Ungaria. La începutul anului 2012 - la fel ca în 2009 - cele două valori extreme sunt înregistrate în județele Timiș și Békés, în primul caz la 100 de copii revin 95 de persoane în vârstă, în cazul din urmă raportul este de 100 la 144, mai mare de 1,5 de ori. De la începutul anului
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
diferențele procentuale semnificative existente între cele două regiuni. În timp ce procentul angajaților în servicii în Dél-Alföld era de aproape 64%, în Regiunea Vest acesta depășea cu puțin 52%. Diferențe mai însemnate se constată la nivel de județ unde cele două valori extreme sunt reprezentate de județele Csongrád, respectiv Arad, cu 68%, respectiv 48%. În acest context, ponderea totală a industriei și a construcțiilor în Regiunea Vest se menține aproape identică cu sfera serviciilor, în vreme ce în Dél-Alföld aceste două ramuri ale economiei aveau
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
situații din Ungaria faptul că procentul de boli tumorale și decese cauzate de acestea este mare în raport cu media internațională, în această privință Ungaria ocupă practic primul loc în clasamentul țărilor Uniunii Europene. Atât în 2008, cât și în 2011, valorile extreme la nivel de județ se înregistrau în Békés și Caraș-Severin. Cea mai mare creștere în decursul acestor trei ani a avut acesta din urmă, Caraș-Severin rămâne însă singurul județ din regiunea Vest, unde procentul deceselor cauzate de bolile tumorale este
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
la zece mii de locuitori, în 2011 au existat diferențe semnificative între cele două regiuni, în Dél-Alföld s-au construit 9 locuințe noi la zece mii de locuitori, iar în Regiunea Vest -18. Se evidențiază diferențe semnificative între județe. Cele două valori extreme sunt reprezentate de județele Timiș, respectiv Caraș-Severin și Békés, în primul s-au construit 33 locuințe noi raportat la zece de mii de locuitori, iar în cazul celor din urmă doar 5 de fiecare parte. Valoarea indicatorului a scăzut cel
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cucerite de Imperiul Britanic sau în Europa Evului Mediu timpuriu. Ceea ce este important este că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem este: fenotip-(devoluție)-genotip-(evoluție)-fenotip
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă există și este împărtășită de participanți și (2) condițiile care țin de mediul operațional (autonomie, libertăți etc.) sunt prielnice. Acest lucru este deosebit de important. Semnificația
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca formulă de autoguvernare a satelor libere din această zonă poate fi comparată cu aceea a unui incendiu asupra unui ecosistem de pădure: cele două macroprocese au inclus, în acest caz, dinamicile evolutive precedente și le au supus unor niveluri extreme de stres. Din multiple puncte de vedere, tezele lui Stahl sunt asimilabile poziției „economiei morale” luate de Scott (1977) și criticate de Popkin (1979, 1980). Potrivit acesteia, trecerea de la legăturile feudale, difuze, multiple dintre elitele agrare și țărani la legăturile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
TRADIȚII Indirect, primii etnografi români care raportează obiceiuri și tradiții nu reușesc să vorbească despre Banat altfel decât despre o regiune care și-a construit propriile reliefuri culturale și care nu poate fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de afișare a identității. În tornurile monumentale ale acestora, datele despre configurație, semnificațiile ori denumirile obiceiurilor din Banat apar ,aproape sistematic, în finalul capitolelor ori în note. Tot sistematic, introducerea lor se realizează prin recursul la formule de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
să te zbați, să te zvârcolești... ca pentru a pune mâna pe o funcție publică, pe un privilegiu, pe o slujbă bine plătită... * Avântul insolent către înțelepciune m-ar descalifica, ar fi ridicol. De unde „înțelepciunea“ de a emite numai soluții extreme, teribiliste, extravagante, delirante... După ce mă ascultă, nimeni nu îi mai poate convinge că nu au optat pentru alegerea bună... * Anarhistul Guy Hocquenghem rezumă, într-unul din manifestele lui, întreaga mentalitate europeană cu privire la homosexual: „ceea ce ridică probleme nu este dorința homosexuală
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
metaforă care ascunde o decepție trucată, „decepția“ divină dinaintea neantului, asupra căruia nu mai are nici o putere. A fecunda în neant nu este visul lui Dumnezeu, însă cu siguranță reprezintă înțelesul unei mirări, care sancționează un anumit gen de gratuitate extremă, nocivă. De aceea, inutilitatea sublimă a sexualității homosexuale nu pare a sugera decât neajunsul invocației fatidice și indiferența fantasmei. Selenarul sentiment de iubire care unește doi homosexuali poartă cu sine înțelesul escatologic al unui tip de autosugestie ontologică pe care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna mitropolitului Dosoftei. Detaliu de extremă importanță culturală, de vreme ce de aici se ramifică, în timp, întâi o variantă liturgică, apoi una laică, literară, individuală. Fiindcă numai dacă ne gândim la didacticul și faimosul exemplu al lui Arghezi vedem în întregul său și modelul, și genul proxim
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
un titlu academic nu mai însemnează azi mare lucru". Tinerețea, comentează malițios același, "e mai de grabă un indiciu de permanentă jenă financiară (și femeile au cam început, încă de pe vremea lui Eminescu, să miroase acest trist adevăr)". "Copilul civilizației extreme" nu lipsește nici el din foileton, cu tot conflictul lui, firește, inegal și terminat, cel mai adesea, în paguba lor, cu pietonii. Și alte conflicte urmează, de pildă acela, neostoit, cu toate suferințele de ambe părți, între poeți și critici
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
Pavel Șușară I. Tradiționalism/noile medii După 1990, vocabularul activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
adresată din închisoare de către Adam Michnik ministrului de interne din epocă, Czeslaw Kiszczak. Nu-mi pot imagina nici un act similar al vreunui scriitor român. Nu văd pe nimeni având curajul lui Michnik de a se adresa în termenii de-o extremă duritate omologului român al lui Kiszczak - unui Coman, Dincă sau Postelnicu. Ce uimește nu e doar curajul ieșit din comun al dizidentului, ci și complicitatea între deținuții politici și temniceri. Într-o vreme când paznicii de închisoare din România se
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
empatizează în mod vădit. De asemenea, cu Gombrowicz, despre care scrie unul dintre cele mai bune capitole ale volumului (alături de cele despre Tolstoi și Virginia Woolf). E limpede că îl citește, pe acest mare răzvrătit și cârtitor, cu o simpatie extremă, aproape cu "privirea strălucitoare a iubitorului". Și e la fel de clar, dacă analizăm construcția și compoziția cărții, că există deficiențe și stridențe în ambele privințe. Volumul nu reprezintă un întreg, un ansamblu omogen, cu o perspectivă unitară care, străbătând diferitele universuri
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
Oricum, specificul românesc acreditat de acestea conturează o puternică tradiție și o artă autentică de a trăi și iubi (o artă cu rădăcini sacre). Romanciera pune la bătaie toate trucurile romanului de veac XIX, inclusiv eroinele ce trec prin încercări extreme. Marioritza, de pildă, supraviețuiește unor grozăvii (traume) psihice, de pe urma cărora capătă puteri suprafirești. Narațiunea recurge (și bine face) la dese schimbări de decor și la aparenta naivitate specifice tehnicii lui Eugene Sue, cu senzaționale lovituri de teatru, travestiuri și gadget
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
de rază nulă pe a cărei suprafață se află "actele punctuale terminale". Acestor puncte de pe circumferința sferei le corespunde o "putință terminală globală" (PT). Cu alte cuvinte, actul punctual terminal își are temeiul în putința lui proprie (PT) prin vârful extrem al acesteia. Însă, la rândul ei, putința terminală globală este întemeiată prin intermediul "putințelor intermediare" (PI) de către "universala putință de a fi" (UP), care nu reprezintă altceva decât centrul sferei. Acest centru poartă în sine un infinit pe care Mihai Șora
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
Cu oarecare emoție: o înșurubare într-un Castel - al Alchimistului - figura într-unul din propriile-mi tomuri de versuri. Multe se pot petrece într-un castel pustiu/părăsit, în evuri revolute zidit și de generații de mult stinse locuit, până la extrema oboseală a podelelor, podețelor, cuhniilor. Ileana Roman a simțit prin toți porii aventura parcurgerii din beciuri în pod, pe scări trosnitoare, cu trepte și fără, într-o fantastică izbucnire de imagini, concurând, cu șanse de izbândă, focurile de artificii ale
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
H.R. Jauss) poate oferi potențialilor cititori o asemenea prezentare? Un roman scris de un cvasi-diletant (totuși, condusul de autobuz este una, iar literatura, cu totul alta), scris probabil într-un stil frust, plin de pitoresc, doldora de acțiune și sentimente extreme. Te puteai aștepta la un Damian Drăghici prozator sau la ceva în stilul lui Panait Istrati sau, poate, Jack Kerouac (meseria de șofer de autobuz oblige) ori Radu Aldulescu. Dar pe niște paliere mult mai joase. Pentru că, cel puțin ultimii
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
direcți, el a știut să-și transforme singurătatea în singularitate. De altfel, accentele atît de personale din pictura sa nici nu puteau fi preluate, iar elementele exterioare, cele care alimentează, de cele mai multe ori, uceniciile, nici nu există. Rafinamentul cromatic și extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent dacă ea este portret, peisaj ori natură statică. însă cea care ilustrează deplin calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
Și aici există, la personajul central, problema identității: pe lîngă pierderea banalelor acte, e semnificativă uitarea numelui de familie sau a propriului chip, a felului cum arăta bărbatul înainte de lunga sa degringoladă. Sunt bulversante detașarea eroului, ruperea de societate, marginalitatea extremă; le mai întîlnim la vagabondul mistic Tarabas. Miracolele se succed în viața lui Kartak după ce un misterios domn în vîrstă îi împrumută două sute de franci. La Roth există loc pentru speranță - o formă de iluzionare, eventual, însă una productivă estetic
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
înregistra valori peste mediile climatologice. Estimările sezoniere sunt realizate de către Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durata /ECMWF/ de la Reading, Anglia, și au un grad de realizare de aproximativ 60%. Potrivit specialiștilor, cu ajutorul acestui produs nu pot fi prognozate fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare, fiind estimată doar distribuția temperaturilor medii lunare, precum și distribuția cantităților lunare de precipitații.
Vreme caldă și secetoasă în intervalul august-octombrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77407_a_78732]