2,802 matches
-
Tipul satelor din comuna Provița de Jos este cel răsfirat. Vatra este bine conturată, dar forma e neregulată, gospodăriile fiind răsfirate printre fânețe și livezi. 0 100 200 300 400 500 600 1966 1970 1975 1980 1985 1989 Arabil Pășuni Fânețe Teren pomicol Teren viticol Comuna nu a fost cooperativizată. Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat continuu structura categoriilor de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat continuu structura categoriilor de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă fânețele, urmate de pășuni, 26℅. Sursa:”Registrul agricol al comunei” Condițiile pedoclimatice sunt propice pentru dezvoltarea pomiculturii, în special pe versanții cu expunere sudică (prun, măr). Foarte restrâns întâlnim și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aprilie 1938 a fost încadrat asistent extrabugetar la Catedra de Fitotehnie condusă de profesorul Nicolae Zamfirescu, devine apoi asistent definitiv, șef de lucrări (1946), profesor suplinitor (1948) și, în fine, profesor titular (1949), mai întâi la disciplinele de „Pășuni și fânețe” și de „Tehnică experimentală agricolă”, pentru ca din 1952 să ocupe postul de profesor la importanta disciplină de „Fitotehnie”, înlocuindu-l pe magistrul său profesor Nicolae Zamfirescu, care se transferase la Institutul Agronomic din București. Între anii 1952-1974, a îndeplinit și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în "Animalium Cavernarum Catalogus" inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus f ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un colectiv din cadrul Facultății de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
astfel de determinări și în Grădina Publică din Bârlad și în pădurea învecinată, unde am detectat speciile: Nyctalus n noctula, Myotis daubentoni, Pipistrellus pipistrellus și E Eptesicus serotinus. 3.4.2. Metoda fâșiilor Poate fi aplicată în terenuri deschise (pășuni, fânețe, mlaștini, culturi agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
covorul vegetal este, ca și clima și solurile, etajat pe verticală, componentele sale desfășurându-se în raport cu altitudinea. Prima mare asociație vegetală o constituie pajiștile montane secundare de păiuș negru, iarba vântului și țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica (Nardus stricta), iar în locurile mai umede se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
curat românească din Bucovina poliglotă"65. Într-adevăr, conform Recensământului din 1930, Câmpulung Moldovenesc deține cel mai ridicat procent de români - 67.8% - într-un spațiu bucovinean multietnic. Situarea în zona muntoasă a Bucovinei a determinat prelucrarea produselor forestiere, a fânețelor și pășunelor ca principală sursă de venit, alături de creșterea vitelor. Zona a fost exploatată însă și turistic, stațiunile balneo-climaterice din județ fiind renumite. Mediu îmbibat de tradiții românești păstrate din vechime, Câmpulung Moldovenesc purta în interbelic renumele unui focar de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
gastritele hipoacide se recomandă să se bea câte un păhărel de 50 g cu miere de albine, de 3 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. Cura durează 1-2 luni, de preferat fiind mierea de munte și de fâneață. Rețeta autorilor pentru gastrite hipoacide țintaură (Centaurium erythraea) + schinel (Cnicus benedictus) + roiniță (Melissa officinalis) + pelin (Artemisia absinthium) + obligeană (Acorus calamus) + angelica (Angelica archangelica) + chimion (Carum carvi) + coriandru (Coriandrum sativum). Tratamentele naturiste În cazurile speciale de gastrite Gastritele acute toxi-alimentare se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu ulei de cătină, gălbenele sau coada șoricelului și apoi cu unguent vitaminizant. -Cataplasme pe abdomen cu fân cald și cu apă caldă și puțin oțet, schimbate la intervale de 15-20 minute. Apiterapia *Mierea de albine (de munte sau de fâneață) este recomandată a fi luată câte 50 g de 3 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. Cura durează 1-2 luni având efecte de normalizare a activității secretorie și motorie a stomacului. La nevoie, cura se poate repeta
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Haliciului. Împotriva afirmației lui Rogerius, care scrie că „circula zvonul” (fama fuit) și nu ca martor ocular, el fiind în acel moment tocmai la Oradea Mare, vine contextul din propria sa lucrare că mongolii „n-au ars nici semănăturile, nici fânețele, nici casele” („nec fruges, nec stramina, nec domos, aliquas combusserunt”) ca atunci, când ar reveni, să găsească provizii pentru cai și pentru ei („ut cum revernierunt tam pro eouis ouam pro se victualia invenirent”) precum și mărturia lui Wilhelm de Rubruck
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pământurile ocupate de ei și le mai dă acolo și pământurile cetăților udvornicilor reginei și alte pământuri ale slujbașilor sau ale oamenilor nobili morți fără urmași, oricare din ele, împreună cu folosințele lor și cele ce țin de ele, anume: păduri, fânețe, heleștee, pe care le-au cuprins în așezarea lor, și... așa pustii cum au rămas de pe vremea năvălirii tătarilor.... Și toate aceste pământuri și le vor împărți între ei acești domni și nobili cumani pe fiecare seminție după măsura, chipul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
propriu, să prospere, că prea ne afundasem în nevoi. A făcut un împrumut de la b ancă, ba și vreo 15000 lei de la Societatea creditul car bonifer, având drept garant pe Dragomir Lungu căruia îi dă în arendă cele 80 prăjini fâneață cu clauză că în cazul în care nu-i restituie suma într un anumit interval de vreme, garantul devine proprietarul acelui teren. După ce obține toate aprobările, cu banii pe care îi avea, angajează oameni și pe terenul său începe săpatul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a fâneții, cealaltă de partea opusă, pentru a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată, iar ploaia
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
streșinilor. Această comună, în componența ei actuală, poate fi considerată, din punct de vedere administrativ, drept una dintre cele mai extinse localități din România. Ea ocupă aproape 95 de kilometri pătrați, dintre care circa 30 la sută este teren agricol fânețe, pășuni, livezi, grădini și 60 la sută păduri. Restul îl ocupă terenurile neproductive stânci și vegetație alpină, specifică marilor altitudini. Geografic, ea se învecinează cu stațiunea Bran, de la un kilometru la vest de castel, pe șoseaua națională, până la limitele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Episcopul Hușilor, el s-au îndreptat și s-au pus ferâe 24 zloț(iă în visteria domniei mele, pentru aceea de acmu înainte să aibă a stăpâni sfinția sa acea bucată hotar din gios de Vale(a) Popii, cu loc de fâneți și cu tot venitul. Nici să aibă a se mai pârî, pentru această pâră nici odinioară, în veci. Sam gospodin velel 7154 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 6; Și în limba slavă la f. 5v-6; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
făcut plajă, supravegheați de niște puști cu undițe improvizate, care chiar au prins câțiva peștișori. Continuând înconjurul spre șoseaua principală, vedeam locuri de neuitat: căpițe de fân, garduri specifice zonei de munte și mai jos lacul, ca fundal fiind pădurea. Fâneața era plină de flori sălbatice, care dau farmecul zonei de munte. În dreapta, pe o stâncă, se zărea motelul. Întorcându-ne pe un asfalt chinuit, am întâlnit un camion forestier care scăpase un trunchi imens pe șosea, chiar în fața mea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
13 iulie 1896) se deschide cu publicarea fotografiei și a unui lung reportaj despre „Domnica lui Leonte Ieremiciuc” din Ipotești, mamă a doi băieți și două fete, elevi la o școală din Suceava, proprietari a câtorva fălci de loc de fânețe, prezentând-o: „Domnica în focul luptelor pentru limba românească”, „La procesul Domnicăi”, cum „Domnica se plimbă” prin Suceava cu un polițai, căutând pe scriitorul pârei”, „Domnica la ispitire din limba nemțească”, „Recursul Domnicăi rămâne baltă, iar Zierhofer o părăsește ca și cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și florile acelea pe care nu le-am mai Întâlnit prin alte părți, care Îți râd parcă din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
locului, dar e singura posibilitate de a ieși din oraș, de a mai vedea și altceva decât Minskul - acest oraș suspendat într-un fel de atemporalitate sinistră. Călătorim cu autobuzul, cam vreo două ore, printr-o regiune agrară. Pășuni și fânețe, cât vezi cu ochii. Satul scriitorului e un fel de cătun format din căsuțe de lemn presărate pe o suprafață întinsă, cu râulețe și sălcii, podețe, garduri de nuiele, arbuști pitici și straturi de flori - o idilă pastorală, departe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
București-Fălticeni. Sublocot. Sadoveanu ["OAMENI ȘI LOCURI"] Astăzi 9 Iunie (906) dimineața, am eșit la plimbare cu Lia, pe o vreme frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Lia, pe o vreme frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aplecându-și spre iarbă cotorul de pană lung. Ne lăsăm spre băi, pe lângă groapa bursucilor; dăm de otel, de băi, de "restaurant cușer" într-o minunată poeană liberă, înconjurată de păduri care se înnalță măreț în jur. Drumul îndărăt prin fânețe, pe lângă fântâna de Slatină a lui Beliboi, prin Pometea Neamțului. Mai târziu trecem la Humulești, vedem banca populară Ion Creangă, al cărei casier e harnicul învățător Bancea; peste limpedea și repedea Ozană apoi vedem în despărțirea IV Neamț acum, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lume de pe lume cu lucruri și mizerii se îngrămădește, transformând Varatecul, cum ea singură zice, în Colț-de-Paris. Când pornim spre Bălțătești, soarele e aproape de asfințit. Asfințește când eșim din Varatec, pe frumoasa alee de cireși. Apucăm deadreptul peste câmp, prin fânețe frumos înflorite. Varatecul rămâne în urmă, cu ușoare zgomote care pătrund limpede prin tăcerea amurgului, în pâcla ușoară, sub curgerea negrilor brazi ai muntelui. Suind la deal prin fânețe, primim până-n suflet mirosul florilor câmpului; glasuri nenumărate de greeri țârâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Varatec, pe frumoasa alee de cireși. Apucăm deadreptul peste câmp, prin fânețe frumos înflorite. Varatecul rămâne în urmă, cu ușoare zgomote care pătrund limpede prin tăcerea amurgului, în pâcla ușoară, sub curgerea negrilor brazi ai muntelui. Suind la deal prin fânețe, primim până-n suflet mirosul florilor câmpului; glasuri nenumărate de greeri țârâie lung, răsunător, domol și dulce; câte un cristel cârâie din când în când. Ajungem pe deal deasupra satului Valea-Seacă; ne întâlnim cu un ciobănel cu fața rumenă, cu ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]