170,710 matches
-
sfârșit. - Hai, bă, moș Gogule, nu vezi că fără dumneata nu suntem buni de nimic? - a glumit și Ghici În timp ce el și celălalt au Încolțit grăsunul spre gardul din fața casei. În cele din urmă, l-au prins. Toți cei de față s-au năpustit asupra lui. Doar eu mi-am pus degetele În urechi și am fugit spre poartă. - Bă, Ștefane, adu, mă, cuțitul ăla! Ia uită-te la el! Unde te duci, mă? Au, au, au! Păi, băăă, dacă și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mai ales, prin ducerea lor la bun sfîrșit n-a avut nici tradiție și nici predecesori. Ceea ce s-a mai scris în domeniu a fost extrem de redus și cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
scrise pe două coloane, ca în general în dicționare, iar altele pe tot latul paginii. Primele articole cuprindeau noțiuni lingvistice cu caracter specific iar cele dispuse pe lat reprezentau noțiuni cu cel mai înalt grad de generalizare. În ediția de față toate articolele sînt prezentate pe două coloane și considerăm că este o inovație binevenită cu atît mai mult cu cît nu de puține ori ne-am întrebat, consultînd prima ediție, de ce termenul X nu intră în categoria 1 cînd el
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
deocamdată că producțiile folclorice elaborate de culturnicii X, Y și Z sunt, într-adevăr, ale claselor populare, că le reprezintă și că le dau satisfacție reală și adâncă. Nici nu s-ar putea demonstra: clasele în chestiune nu au în față o ofertă de alternative culturale situate în același regisitru, prin urmare nu au posibilitatea să aleagă exprimându-și astfel preferința, și nici nu sunt consultate altfel decât prin nefericitele teste de audiență. Mă tem că lumea de rând acceptă și
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Asupra acestui din urmă aspect, postfața lui Sorin Antohi oferă arhisuficiente lămuriri, familiarizându-l pe cititorul român cu principalele date ale lui Ravelstein și ale creatorului său. Ea se ambiționează, într-o manieră deja consacrată de critici în cazul de față, la o decriptare à clef, ideologic-culturală - care, deși stufoasă și pe alocuri digresionistă, are o amplitudine absolut remarcabilă. Abe Ravelstein este un universitar american cu convingeri de dreapta - a tough-talking Midwestern Jewish dandy, după cum atât de plastic se exprimă Lorin
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
sînt întotdeauna meschine, conspiraționiste, tenebroase. Cu ei în jur ți se taie pofta de orice sincerități, de orice gesturi normale. în exercițiile sale de demitizare Dan Petrescu e deosebit de sistematic. Problema cu pricina e discutată îndelung, e întoarsă pe toate fețele, e reluată de mai multe ori, e epuizată cum s-ar spune. Nu convertirea cititorului pare să fie ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu alte cuvinte Dan Petrescu nu e un procuror fanatizat și necreditabil așa cum sînt campionii revizuirilor la
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă, vorbește despre Domnia Sa, pentru ca în finalul articolului să scrie despre "Monici". Artificiile sînt șmecherești și simpliste
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă, vorbește despre Domnia Sa, pentru ca în finalul articolului să scrie despre "Monici". Artificiile sînt șmecherești și simpliste, efectul ar fi
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Occidentul revelînd reziduurile tradiționale, mai mult ori mai puțin dureroase, ale vechiului conflict dintre sat și oraș. Gellu Dorian aparține ultimului tip. Starea inițială a poetului moldav, pus în contact cu prodigioasa metropolă, e uimirea, o uimire copleșitoare, ca-n fața unui vis feeric transpus în real: "realitatea depășește orice imaginație", "masacru de nervi și senzații de fericire", "prezența ta aici pare un vis din care speri să nu te mai trezești". Totuși trezirea intervine, sub chipul gîndului îndreptat, precum o
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
Cricov, privind ce vor face oștile moscăcești și cu ale turcului". Este limpede că nu mai putem vorbi de prudență, ci de duplicitate, acuză pe care "Haizler, carele era mai mare peste nemții din Ardeal", i-o va arunca în față domnului român. Intenția acestuia, împreună cu un grup de boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
tonului ridicat, "țipat", iar spațierea - rostirii răspicate. Crystal constată rolul destul de limitat pe care îl au semnele special inventate - smileys sau emoticons - care atrag într-adevăr atenția la primul contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
la primul contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin însă decît puține cuvinte de umplutură, semnale fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin însă decît puține cuvinte de umplutură, semnale fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici nu își
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
din această pricină neconvingător. Deși un asemenea tezism à rebours, teoretic îi repugnă, practic, autorul nu are nici destul tact, nici destulă subtilitate, pentru a-l evita. În legătură cu nuvela Vînătoare de lupi - o scriere foarte "pe linie", autorul biografiei de față se lansează într-un rechizitoriu, cel puțin la fel de puțin inspirat ca interpretarea, răsturnată cu 180 de grade, pe care Petru Dumitriu, în 1994 încerca să o dea nuvelei sale din tinerețe: "Spus pe șleau, în concepția actuală a dlui P.
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
a Revistei revistelor din numărul 22, fiind vorba de publicațiile care și-au schimbat înfățișarea în anul 2002 (considerat de autorul nesemnat al textului unul al "primenirii" revistelor), sînt menționate Ramuri și Convorbiri literare. Ne bucurăm de cum arată azi la față craiovenii și ieșenii, dar ne pare rău că România literară nu se află pe lista din Contemporanul. Încercăm să nu fim la fel de "obiectivi" precum cei de la Contemporanul și să ne vedem de treabă în noua noastră formulă grafică. * Și, iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
-te cu Aurora și vedeți ce se poate vinde: covorul, aragazul, un inelț - and go on" e dat drept "și așa mai departe" (probabil dintr-o confuzie cu "and șo on"), în "stofă de la Aurora o fac rochie închisă în față cu double emploi: rochie și capod", pentru sintagma în franceză se dau două sensuri - "dublă întrebuințare; (în croitorie) petrecut" etc. Mai grav încă, un fragment consistent, în franceză, dintr-o scrisoare e transcris cu neglijență (iar competența lingvistică a lui
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
în condiții mizere și totuși făceau minuni. Că pacienții, bieții de ei, și aparținătorii (ăsta e un cuvînt nou, care desemnează rudele tolerate lîngă patul bolnavilor pentru a-i îngriji, admițîndu-se tacit că personalul mediu restructurat nu mai poate face față) sînt pisălogi iar timpul, sever drămuit. Puteam înțelege și că în practica unui spital de urgență sentimentele mai mult încurcă, ce-i în mintea și sufletul bolnavului nu interesează. Dar toate astea nu justifică ignorarea unei componente esențiale: demnitatea individului
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
din recapitularea de după § 2, recapitularea cu titlul "To pseudos als Gegensatz zum alethes" etc.) Traducerea românească pentru acest text pe care l-am redat în germană tocmai pentru a demonstra dificultățile de transpunere, sună: "S-ar putea atunci întâmpla ca, față în față cu uitarea ființei, omenirea să-și aducă aminte și să-și îndrepte gândurile spre ființa însăși și doar spre ea, în măsura în care va fi gândită ființa însăși - pe ea, în adevărul ei: adevărul ființei. Această gândire ce-și are
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
de după § 2, recapitularea cu titlul "To pseudos als Gegensatz zum alethes" etc.) Traducerea românească pentru acest text pe care l-am redat în germană tocmai pentru a demonstra dificultățile de transpunere, sună: "S-ar putea atunci întâmpla ca, față în față cu uitarea ființei, omenirea să-și aducă aminte și să-și îndrepte gândurile spre ființa însăși și doar spre ea, în măsura în care va fi gândită ființa însăși - pe ea, în adevărul ei: adevărul ființei. Această gândire ce-și are temeiul în
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
pe care le aranjează finilor săi." Cam așa arată de obicei "dezvăluirile" lui Alexandru Mușina, cam aici se oprește marele și durul său "naturalism". Cu alte cuvinte nimic nou și nimic semnificativ: bîrfe la mîna a doua, mahalagism placat pe fața literaturii și căutarea de explicații oculte pentru realități culturale mult mai simple și mai normale. Cu alte cuvinte, în sistemu-i de explicații, cronicarul literar de acum nu are credibilitate neam: are un naș ilustru (padre padrone, nu?), l-a avut
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
o anumită poveste, o carte tradusă nu vine de la sine. Ea este urmarea unui șir de întâmplări. Pentru mine a fost mai întâi un schimb de trei zile între scriitorii români și elvețieni. Ăsta a fost primul meu contact la fața locului cu țara dumneavoastră. A urmat o în treagă țesătură de relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția care s-a realizat pentru mine prin Ambasada
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
ca moto al volumului, desprins din Samuel Beckett. La Blecher trimite apoi (în absența sugestiei din subtitlu nu am găsi cu ușurință această asociere) irealitatea cuprinsă în poeme, pe care ar trebui să o bănuim imediat notată, de vreme ce avem în față un jurnal. Apoi sentimentul aglomerării obiectelor și fascinația pentru halucinația spectaculară, termen pe care autoarea îl definește într-un poem datat-intitulat 22 noiembrie, ce ia forma perfectă a unui articol de dicționar. Citez însă din altul: "treceai peste stîlpii de
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
că biata femeie își pierde cumpătul atât de frecvent. Efortul pretins e peste puterile unei ființe omenești, oricât de ministeriabilă ar fi ea. Cine-ar rezista loviturilor mortale ale discursului perfect articulat al lui Gabriel Liiceanu? Cum să ieși cu fața curată din tirul ironiilor mușcătoare ale lui Nicolae Manolescu? Dar de sub ploaia de ghiulele nemiloase expediate de Cristian Tudor Popescu? Nici măcar Tucă nu s-a abținut să-i dea câțiva bobârnaci acestei doamne împinse de cinsimsul de partid într-o
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
Tudor Popescu? Nici măcar Tucă nu s-a abținut să-i dea câțiva bobârnaci acestei doamne împinse de cinsimsul de partid într-o postură de sinucigaș profesional. Cred, așadar, în sinceritatea lacrimilor fragilei Cati. Pe de altă parte, atunci când e pusă față în față cu evidența, se preface că nu înțelege care-i problema cu manualele astea, auzi, alternative! Sunt convins că știe, la milimetru, la ce porcării s-a înhămat. Și mai știu că știe că dacă nu va duce la
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
Nici măcar Tucă nu s-a abținut să-i dea câțiva bobârnaci acestei doamne împinse de cinsimsul de partid într-o postură de sinucigaș profesional. Cred, așadar, în sinceritatea lacrimilor fragilei Cati. Pe de altă parte, atunci când e pusă față în față cu evidența, se preface că nu înțelege care-i problema cu manualele astea, auzi, alternative! Sunt convins că știe, la milimetru, la ce porcării s-a înhămat. Și mai știu că știe că dacă nu va duce la capăt misiunea
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]