2,882 matches
-
dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată în istorie se va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată în istorie se va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între cari cităm întîi: Pilde și ghicitori, adunate de P. Ispirescu, culegător tipograf, București, 1880. O broșură de 48 pagine. D-lui Ispirescu [î]i datorim și alte culegeri prețioase de literatură populară. Între noi vorbind, pildele, scrise în felul fabulelor lui Donici, fiind produse proprii ale autorului, ne convin mai puțin decât ghicitorile, cari sânt de-a dreptul culese. În pilde găsim unele pasaje originale, dar ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și obșteasca declasare a tutulor. Un lucru numai nu prevăd cinstiții mameluci cari s-au năpustit pe noi cu toată ardoarea unor stomahuri cari au fost mult timp goale ori cel puțin mai puțin pline decât apetitul detentorilor lor. Este fabula țăranului și a cloștei cu ouă de aur. Cloșca în fiecare zi da câte un ou. Lacomul proprietar, voind să se îmbogățească dintr-o singură dată, spintecă pe nefericita pasăre și găsi - nimica. Așa proced și d-nii patrioți cu țara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să se lase mâncate. Alternativa e ademenitoare. Închipuiți-vă numai! Aceste mici state, chemate a-și căuta de interesele lor fluviale, nu se vor putea înțelege nicicând. Austria se oferă de bunăvoie a le face să-nțeleagă. Există o veche fabulă asupra soiului acestuia de arbitraj. Acordul între membrii Comisiei riverane, prezidată de delegatul austriac, ar fi într-adevăr atât de complect încît în curând nici s-ar mai auzi vorbind de ea și de daraverile ei. Sîntem plecați a crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în cestiune, aceasta nu s-a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E nevoie de-a adăuga că, dacă conspirația există, desigur nu în contra Austriei vor fi conspirat austriacii?... [ 28 august 1880] {EminescuOpXI 316} ["FABULA VULPEI ȘI A CORBULUI... Fabula vulpei și a corbului e cunoscută. Corbul stătea pe un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E nevoie de-a adăuga că, dacă conspirația există, desigur nu în contra Austriei vor fi conspirat austriacii?... [ 28 august 1880] {EminescuOpXI 316} ["FABULA VULPEI ȘI A CORBULUI... Fabula vulpei și a corbului e cunoscută. Corbul stătea pe un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se-nțelege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se-nțelege, cașul din gură. Acesta-i trebuise vulpei, iar nu croncănitul de cioară. Deși sfătuim pe cititori să trateze cu mare pază fabula aceasta, pentru că s-ar putea supăra un redactor oarecare de gazetă liberală, privind-o ca o aluzie la scrierile sale, totuși credem că primejdia aceasta nu e îndestul de mare pentru a nu-i da fabulei o aplicare mai largă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trateze cu mare pază fabula aceasta, pentru că s-ar putea supăra un redactor oarecare de gazetă liberală, privind-o ca o aluzie la scrierile sale, totuși credem că primejdia aceasta nu e îndestul de mare pentru a nu-i da fabulei o aplicare mai largă. Noi găsim de exemplu că onorile multiple care i se fac M. Sale Domnului în străinătate aduc întrucîtva cu rugămintea iubitoare de arte a vulpei; iar croncănirea corbilor oficioși de la noi face, se vede, să nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Împărat ar fi cutreierând lumea desigur ar afla crezare. Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decât în alte părți ale monarhiei și desigur mai în curentul timpului decât falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor avea trecere. Un ziar polon din Lemberg, "Slowo" ("Cuvîntul"), ne aduce amănunte cari ar fi în stare a da fenomenului o altă esplicare. La gara din Cernăuți a fost arestat un agitator nihilist, anume Ivan Franco, publicist
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adecvate, care să corespundă intereselor elevilor. Speciile genului epic în manualele alternative Atenția școlarului mic este atrasă în mod special de textele cu acțiune dinamică, cu personaje, dialog, cu spațiu restrâns, ajungând de la povestire la poveste, apoi la roman, de la fabulă la legendă, basm. În clasele primare pot fi recomandate specii epice precum: povestirea, povestea, fabula, nuvela, romanul pentru copii, basmul, legenda și schița. 1. Povestirea este specie a genului epic și surprinde un singur fapt în care povestitorul este implicat
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
este atrasă în mod special de textele cu acțiune dinamică, cu personaje, dialog, cu spațiu restrâns, ajungând de la povestire la poveste, apoi la roman, de la fabulă la legendă, basm. În clasele primare pot fi recomandate specii epice precum: povestirea, povestea, fabula, nuvela, romanul pentru copii, basmul, legenda și schița. 1. Povestirea este specie a genului epic și surprinde un singur fapt în care povestitorul este implicat în desfășurarea acțiunii fie ca martor, fie ca personaj. Ea se caracterizează prin evenimente din
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Basmele recomandate pentru lectura elevilor în timpul liber sunt: Harap-Alb de Ion Creangă; Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu; Albă ca Zăpada de Frații Grimm; Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu; Scufița Roșie de Charles Perrault. 15.Fabula este o specie a genului epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești, cu un conținut alegoric. Morala, de obicei, este plasată la sfârșitul textului sau poate fi presupusă
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
specie a genului epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești, cu un conținut alegoric. Morala, de obicei, este plasată la sfârșitul textului sau poate fi presupusă după lectura fabulei. „Într-o fabulă dibace, adevărul din belșug, E țesut în frumusețea graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești, cu un conținut alegoric. Morala, de obicei, este plasată la sfârșitul textului sau poate fi presupusă după lectura fabulei. „Într-o fabulă dibace, adevărul din belșug, E țesut în frumusețea graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
atribuie însușiri omenești, cu un conținut alegoric. Morala, de obicei, este plasată la sfârșitul textului sau poate fi presupusă după lectura fabulei. „Într-o fabulă dibace, adevărul din belșug, E țesut în frumusețea graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt: Grigore Alexandrescu, Alecu Donici și Tudor Arghezi. 6. Snoava este o specie epică a literaturii populare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
-i spunem de opoziție cu primul, provenind și din eng. story). De cum am rezolvat-o, după experimente uneori năucitoare, dă seama tabelul de mai jos: Aristotel logos mythos Forster. 1927 istorie intrigă Weinrich. 1964 univers narat univers comentat Șklovski. 1965 fabulă subiect Todorov. 1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
atunci la formaliștii ruși ori la Benveniste: modelul lor binar (fabula vs. sjuzet, histoire vs. récit) aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce ne spune cu adevărat naratorul se reduce la o "fabulă"/ "istorie" cronologică una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală și că secvențele "subiectului"/"povestirii" nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă. Dar uit de Ockham și, cum mă surprind cîștigat de demonul competiției, propun
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al NARAȚIUNII în opoziție cu planul EXPRESIEI sau DISCURSUL; "ce"-ul unei narațiuni în opoziție cu "cum"-ul; NARATUL în opoziție cu NARAREA; FICȚIUNEA în opoziție cu NARAȚIA (în accepția lui Ricardou); EXISTENTELE și EVENIMENTELE reprezentate într-o narațiune. 2. FABULA (sau materialul de bază distribuit într-o INTRIGĂ) în opoziție cu SUBIECTUL sau intriga. ¶3. După Benveniste, și împreună cu DISCURSUL (discours), unul dintre cele două subsisteme lingvistice distincte și complementare. Dacă discursul implică o oarecare referință la situația enunțului și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unii naratologi. Un principiu accentuează prioritatea evenimentului asupra înțelesului (insistă asupra evenimentului ca origine a înțelesului); celălalt accentuează prioritatea înțelesului și a cerințelor sale (insistă asupra evenimentului ca efect al unei voințe de a crea un înțeles). Pentru primul principiu, FABULA (și nu SUBIECTUL) are prioritate (logică); pentru cel de-al doilea, fabula devine produsul subiectului. Fiecare principiu funcționează prin excluderea celuilalt dar, "paradoxal", ambele sînt necesare pentru dispunerea (multor) narațiuni, iar tensiunea contradictorie dintre ele constituie un motor important al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca origine a înțelesului); celălalt accentuează prioritatea înțelesului și a cerințelor sale (insistă asupra evenimentului ca efect al unei voințe de a crea un înțeles). Pentru primul principiu, FABULA (și nu SUBIECTUL) are prioritate (logică); pentru cel de-al doilea, fabula devine produsul subiectului. Fiecare principiu funcționează prin excluderea celuilalt dar, "paradoxal", ambele sînt necesare pentru dispunerea (multor) narațiuni, iar tensiunea contradictorie dintre ele constituie un motor important al forței narative sau NARATIVITĂȚII. ¶Brooks 1984; Culler 1981. logos [logos]. Subiect; materie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un grupaj de întîmplări. Pentru Aristotel, mythos constă din selectarea și rearanjarea posibilă a unităților ce constituie LOGOSUL (imitarea unei acțiuni reale, sau PRAXIS). Distincția între mythos și logos o sugerează pe aceea între DISCURS și ISTORIE sau SUBIECT și FABULĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. Vezi și GÎNDIRE. N narabil [narratable]. Ceea ce merită să fie povestit; ceea ce-i susceptibil de a fi povestit sau cere a fi povestit. ¶Brooks 1984; Miller 1981. Vezi și MIJLOC, NARABILITATE. narabilitate [reportability]. Calitatea care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte un principiu necronologic, și nu unul cronologic: rezultatul este o SILEPSĂ. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și FABULĂ, INTRIGĂ, SUBIECT, POVESTIRE. ordine cronologică [chronological order]. Aranjamentul de situații și evenimente în ordinea apariției. "Harry s-a spălat, apoi s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat după ce a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situații și evenimente în ordinea apariției. "Harry s-a spălat, apoi s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat după ce a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]