987 matches
-
sunt echivalente în anii diferiți luați în analiză. Un tabel cu indicatorii adecvării modelului la date pentru fiecare țară inclusă în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic, indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religie în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
diferiți luați în analiză. Un tabel cu indicatorii adecvării modelului la date pentru fiecare țară inclusă în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic, indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religie în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic, indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religie în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința în anumite idei religioase. Importanța religiei în viața personală
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în Diagrama 1.1 arată că modelul este adecvat pentru datele la care a fost aplicat. Rularea modelului pe întreg setul de date EVS 1990 și 2000 arată faptul că modul de măsurare a religiozității este corect și că structura factorială este similară în ambele valuri ale cercetării. Aplicarea modelului pe datele din fiecare țară incluse în analiză și pentru fiecare moment de tip în care s-a desfășurat cercetarea (1990 și 2000) indică o adecvare a modelului la date și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acestora vor fi menționate în momentul utilizării lor, în capitolele respective. Acest capitol a încercat doar să prezinte strategia generală de cercetare, precum și principalii indicatori ai implicării religioase utilizați în analiză. II. ANEXĂ Tabel 1.1 Indici ai adecvării modelului factorial din Diagrama 1 pentru țările incluse în analiză Țara 1990 2000 RMSEA 1 CFI2 RMSEA CFI Austria 0,088 0,993 0,063 0,996 Belgia 0,055 0,997 0,057 0,997 Bulgaria 0,092 0,991 0
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
utilizat și o serie de alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este prezentat în capitol referitor la măsurarea religiozității. Variabilele folosite la construcția sa au fost: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? (răspunsurile fiind
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este prezentat în capitol referitor la măsurarea religiozității. Variabilele folosite la construcția sa au fost: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de variabile: variabile dependente, a căror variație vrem să o explicăm și predictori, adică variabile care au un rol explicativ în schema de analiză. Variabilele dependente folosite au fost: religiozitatea și revitalizarea religioasă. Indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religiei în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința în anumite idei religioase. O prezentare detaliată a modului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de reducere a datelor cu indicatorul lărgit utilizat în celelalte capitole ale cărții. Dincolo de valori religioase acest capitol vizează și o serie de alte trei tipuri de valori: politice, ale muncii și de gen. Figura 4.1 indică o structură factorială duală pentru valorile politice. Prima dimensiune numită suport pentru democrație este legată de ideea că democrația este cel mai bun mod de a guverna o țară, în comparație cu dictatura personală sau cu cea militară. Factorul este construit din răspunsurile la întrebările
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prost * Democrațiile sunt instabile și politicienii nu se prea înțeleg între ei * Democrațiile nu sunt bune în a menține ordinea. În ceea ce privește valorile de gen, au fost identificate două dimensiuni la nivel teoretic, modelul fiind confirmat și de datele empirice, structura factorială fiind prezentată în Figura 4.2. Prima dimensiune, tradiționalism în gospodărie indică atitudinile individuale fată de relațiile de gen din sfera privată. Indicatorul arată preferința pentru rolul tradițional al femeii în cadrul gospodăriei, în calitate de mamă și gospodină, fiind construit din răspunsul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Care dintre aspectele următoare vi se par a fi importante pentru o slujba: să fie bine plătită, să fie o slujbă sigură. La fel ca în cazul religiozității, cele trei dimensiuni atitudinale față de muncă au fost incluse într-o analiză factorială, ce arată existența unei singure dimensiuni latente, așa cum rezultă din, pe care am numit-o motivația muncii. Scopul analizei ai fost cel de a determina impactul religiozității asupra celorlalte domenii valorice luate în considerare și de a compara acest impact
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Arhweiler (2002) prezintă pe larg rolul jucat de împărații bizantini în modelarea ideologiei și dogmelor promovate de Biserica Bizantină 8 Principiul simfoniei implică cooperarea dintre Biserică și Stat. 9 Pentru detalii vezi www.soros.ro 10 Saturația itemului în structura factorială fiind de 0,89. 11 Se pare că variația încrederii în parlament în Polonia nu este legată de ciclurile electorale, cota mare de încredere în parlament la începutul anilor 90 fiind justificată prin ceea ce se pare numi "suport anticipativ", atitudine
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
puterea lor explicativă ar crește. Anumiți indicatori nu trebuie să fie combinați în indici, deoarece puterea lor explicativă este suficientă, după cum o arată numeroase analize empirice. Printre acești indicatori privilegiați se numără mortalitatea infantilă. Nu este nevoie de o analiză factorială sofisticată ca să înțelegem de ce, din punct de vedere sociologic, mortalitatea infantilă este unul din cei mai buni indicatori pentru cercetarea comparată 40. Comparația prin aproximare și scoruri ca substitut pentru statistica formală Multe dintre aspectele cele mai semnificative ale vieții
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
faptul că volumul respectiv conține două părți. Prima (pp. 1-129) este o discuție interesantă asupra a 41 de variabile, dintre care cele mai multe erau și rămân imposibil de cuantificat în mod direct. Cea de-a doua parte constă într-o analiză factorială confuză. Menționez această carte pentru prima ei parte. Folosesc în schimb partea a doua pentru a încerca să-i vaccinez pe comparatiști împotriva tentației de a se angaja în analiza factorială. Din cauza prea frecventei utilizări greșite a acestei unelte statistice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Cea de-a doua parte constă într-o analiză factorială confuză. Menționez această carte pentru prima ei parte. Folosesc în schimb partea a doua pentru a încerca să-i vaccinez pe comparatiști împotriva tentației de a se angaja în analiza factorială. Din cauza prea frecventei utilizări greșite a acestei unelte statistice, este nevoie de o imunizare în masă. Într-o serie de volume, Freedom in the World (1979-1990), Raymond D. Gastil a clasificat țări cu ajutorul experților pe două dimensiuni principale: drepturi politice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, așa cum atestă numeroase analize empirice, anumiți indicatori nu necesită îmbinarea lor în indecși pentru că puterea lor explicativă este suficientă. Printre acești indicatori privilegiați se numără mortalitatea infantilă. Nu este necesară o analiză factorială sofisticată pentru a înțelege de ce, din punct de vedere sociologic, mortalitatea infantilă este unul dintre cei mai buni indicatori din cercetarea comparată. Origini arbitrare și praguri În metodologia sociologiei comparate există o distincție clară între metodele cantitative și metodele calitative
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
lideri decât cetățenii mai puțin educați. Dar variabila privind nivelul de educație este corelată cu vârsta pentru că astăzi majoritatea celor tineri sunt mai bine educați decât cei în vârstă. Bineînțeles, influența celor două variabile poate fi separată printr-o analiză factorială. Remarcăm o relație semnificativă între nivelul de educație și încrederea în presa scrisă (dar nu în televiziune): cititorii de ziare au mai multă încredere în presa scrisă 1. Există relativ puține diferențe între bărbați și femei, cu excepția încrederii în Biserică
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
valorificabilă în creșterea performanței organizaționale. în prima etapă a cercetării s-au realizat comparații între 40 de țări, obținîndu-se scoruri medii pe fiecare dimensiune construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lor, cu indicii de dezvoltare economică, cum ar fi produsul intern brut: r = -0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
durata lungă istorică (Braudel, 1958/1996). 6.6. Reconfigurări recente ale modelului dimensiunilor culturale elaborat de G. Hofstede în ultimii ani, echipele coordonate de Geert Hofstede au adîncit cercetarea dimensiunilor culturale pe un număr impresionant de culturi naționale, iar analizele factoriale efectuate au permis nuanțarea modelului inițial atît de bine cunoscut, rezultat în urma aplicării probei VSM94, care opera cu cinci factori (Hofstede, Hofstede, Minkov, Vinken, 2009). Proba cea mai recentă validată în cercetări interculturale Values Survey Module 2008 (VSM08) adaugă alte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
polurile individualism colectivism ale scalei unidimensionale sînt opuse, deci exclusive, sau reprezintă tendințe independente. Au existat anchete de teren care atestau că ambele orientări pot exista simultan în aceeași persoană (Singelis et al., 1999; Kashima et al., 2002), iar analiza factorială a sugerat conceptualizarea dimensiunilor individualism-colectivism ca factori independenți. 7.2. Relația individualism-colectivism și independență-interdependență 7.2.1. Planul psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de cercetare a valorilor culturale la nivel mondial: World Values Surveys. Profilul patternurilor atitudinale și valorice fundamentale prin intermediul unor indicatori agregați în scoruri factoriale se poate concentra, în registrul maximei sinteze, în două dimensiuni polare: valorile rațional-seculare versus valorile tradiției, precum și valorile exprimării de sine versus valorile supraviețuirii, ce ilustrează puterea implicită a contextelor sociale și istorice de a impune actorilor sociali (indivizi, grupuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au făcut o trecere în revistă a unor asemenea presupoziții implicite asumate social. în urma acesteia a fost creat un chestionar cu 182 de itemi, care a fost aplicat pe un eșantion mixt, format din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea fi independenți de cultură. Aceste axiome generale pot fi conceptualizate ca evaluări individuale ale contextului social care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural format din studenți. Folosirea acestor date le permitea autorilor să realizeze o analiză a impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu structurarea contactului intercultural, adaptarea și reglajul interpersonal. în acest studiu, autorii au inclus o a șasea dimensiune a axiomelor sociale, "armonia", pe care Safdar colaboratorii au descoperit-o în urma analizei factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în cercetarea lui Safdar și a colaboratorilor săi din anul 2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada, irakieni imigrați în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]