1,003 matches
-
cazul în care între cele două echipe a fost convenită o prelungire a acestui interval. 2. Raportul va fi semnat de către conducătorul echipei de inspecție și confirmat de primire, în scris, de către conducătorul echipei de însoțire. 3. Raportul va fi factual și standardizat. Formularele pentru fiecare tip de inspecție vor fi convenite de către Grupul consultativ comun, înainte de intrarea în vigoare a tratatului, cu respectarea paragrafelor 4 și 5 ale acestei secțiuni. 4. Rapoartele privind inspecțiile efectuate în conformitate cu secțiunile a VII-a
TRATAT din 19 noiembrie 1990 cu privire la forţele armate convenţionale în Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
I - manualele de clasa a IX a și a X a; VARIANTA ÎI - manualele de clasa a XI a și a XII a. I. Itemi cu alegere multiplă (alegerea unui singur răspuns corect). - testează cunoașterea, înțelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale. ÎI. Itemi de tip pereche - testează abilitatea de a identifica relația existența între perechi de elemente că de exemplu: - termeni, legi - definiții; - simboluri - concepte; - plante sau animale - clasificări(încadrări); - structuri - descriere; - mediul de viață; - funcții; - modul de hrănire; - asocierea unor
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
-o. Enunțul Vezi, care deschide segmentul A, introduce o secvență descriptivă și indică sursa unui punct de vedere (PdV). Descrierea este de ordin perceptual, adică fondată pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discurs. Relația lor cu aserțiunea este departe de a fi bine definită și este necesar să trecem printr-o redefinire a asertivelor (despre care am vorbit la sfîrșitul cap. 3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei reprezentări discursive (Rd), putem spune că un asertiv nu vizează atît să fie conform cu o stare dată a lumii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală a unei lumi comune prin mijlocirea unei acțiuni conjugate" (1993: 335). Aserțiunile narative, descriptive, argumentative și explicative factuale sau ficționale, mai degrabă construiesc reprezentări schematice ale lumii decît se adaptează la ea, iar stabilirea unei credințe împărtășite nu este scopul ultim al acestor aserțiuni. Scopul lor ultim este, ca și cel al directivelor, un scop de acțiune: să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
localizare în timp (date) și chiar în spațiu (locul exact unde s-au petrecut evenimentele) au dispărut sau au devenit nesigure. Precizările așteptate cu privire la identitatea persoanelor implicate (nume de persoane) și detaliile evenimentelor lipsesc. De fapt, în loc de un fapt divers factual, extras dintr-o cronică, ne aflăm în fața unui prototip de povestire a răpirii unui copil al colonizatorilor de către indieni. De altfel, textul utilizează în [e2] un cuvînt care există numai în limba latino-americană pentru a desemna acest gen de faptă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
chiar la o reprezentare prototipică de acțiuni și evenimente, textul își schimbă statutul și se apropie nu numai de literatură, ci și de poezie, iar aceasta duce la avansarea unei întrebări care nu și-ar avea locul într-o povestire factuală obișnuită. Configurația semantică este cea a evocării, în care M. Dominicy vede o posibilă definiție a relației cu lumea, instaurată de poezie: "Relația cu realul nu este de ordin descriptiv (cu intenția de a provoca în receptor formarea unei reprezentări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
binare ale sintagmelor nominale (3 și 7) și prepoziționale (2 și 6), ale verbelor (5) sau ale structurilor morfo-sintactice (4), precum și din revenirea acelorași sonorități în textul spaniol. Această proză periodică dominată de ritm contribuie la alunecarea de la genul povestirii factuale la povestirea poetică. Textul este scris într-o proză deosebit de ritmată întru totul specifică scriiturii lui Borges. 3.3. Planul textului Putem rezuma astfel ansamblul structurii compoziționale: Faptul că primul paragraf este o secvență narativă completă dă sentimentul unui prim
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca un conglomerat de domenii reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2. Françoise Armengaud 3 propunea discutarea a patru tipuri de contexte: 1) Contextul circumstanțial, factual, existențial, referențial, preocupat de identitatea interlocutorilor, de locul și de timpul comunicării; 2) Contextul situațional sau paradigmatic, ce are în vedere practici discursive comportând o anume finalitate și rutină, specifice unei anumite culturi, ca de pildă: o liturghie, o discuție
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
această categorie, care, ca să încercăm o definiție de lucru, se citesc ca o nuvelă sau o schiță dar sunt adevărate ori se pretind ca pornind de la un adevăr al experienței imediate. Deci acest jurnalism literar este un fel de literatură "factuală", pentru că, pe de o parte, își declară apropierea de ficțiune - sau de ceea ce noi înțelegem de obicei prin conceptul de "ficțiune" - iar pe de altă parte pretinde că reflectă realitatea ca pe un "fapt". O altă consecință este poate și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și altor forme nonficționale, așa cum este menționat în titlul jurnalului. (1:ii; 13:;iv) În același timp un album al lui Associated Press citează termenul "narațiune nonficțională" (Anthony 16). Alte posibilități mai sunt "versuri în proză", "confesiuni", "meditația naturală", "literatură factuală" și "literatură non-imaginativă" (Winterowd ix). W. Ross Winterowd observă că "poate cea mai mare dificultate este de a găsi un termen care să acopere textele de care mă ocup". În cele din urmă, într-o situație de frustrare, el declară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În cele din urmă, într-o situație de frustrare, el declară că "a decis în cele din urmă să renunțe" și numește textele dintr-un alt punct de vedere "altă" literatură. (ix). Ele sunt într-adevăr un soi de literatură factuală datorită statutului lor faptic. Mai mult lucrurile devin și mai neclare dacă luăm în seamă exemplele de jurnalism literar/nonficțional pe care alți specialiști le citează. După ei, această formă poate include categorii mai tradiționale de genuri și subgenuri, cum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dreptate "numitului" Michael Nolan. Îmi imaginez că, măcar în parte, datorită reacției lui Crane și a altor scriitori americani la retorica obiectivare a cazului "Michael Nolan" a apărut pe la 1890 jurnalismul literar, ca o opoziție directă la "centrul de greutate" factual și obiectiv de știri, într-o formă care a rezistat până în zilele noastre. Schițarea tehnicii narative de jurnaliștii practicanți, asupra cărora critica și-a aplecat atenția în mod considerabil la răscrucea dintre secole ne ajută să situăm originile moderne ale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de închidere, rezistență motivată de fluiditatea lumii fenomenologice. Oricât de dificilă ar fi fost o asemenea confruntare, jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice ale stilului jurnalistic modern, stil care se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
XIX-lea. Apoi, voi examina fundamentul teoretic pentru a putea caracteriza discursul ca o formă de "roman", cum o numea Bakhtin, care rezistă fără eforturi exhaustivității. Mai apoi o să examinez golul crescând din punct de vedere epistemologic creat de jurnalismul factual și obiectiv și cum acesta s-a reflectat în curentele principale ale jurnalismului profesionist. Apoi voi examina de ce a apărut această ruptură epistemologică exact în momentul în care aveau loc mari transformări sociale și culturale pe fundalul unei crize profunde
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
am uitat peste camera mare, în timp ce așteptam răbdător și încântat, și am putut vedea pe perete mici inscripții afișate la intervale egale: Acuratețe, Acuratețe, Acuratețe! Cine? Ce? Unde? Când? Cum? Faptele - Culoarea - Faptele!". Cu această minuție, la 1890 conceptul scrierii "factuale" devine o parte din cultura jurnalistică a vremii. Dar aceasta l-a neliniștit pe Dreiser, viitorul romancier și jurnalist literar de ocazie, neliniștit: Toate sunt calități lăudabile, dar cred că nu așa de ușor de pus în practică cum un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și de a le exprima în generalități abstracte comprehensibile prin excluderea diferențelor dintre aceste fenomene (179). El caracterizează acest proces cognitiv, reflectat evident în limbaj sau redat în forma lui de către limbaj, ca "volatilizare" (181). Evident, natura abstractizantă a jurnalismului factual sau obiectiv are ca rezultat o asemenea volatilizare cognitivă. Dar jurnalismul literar narativ se angajează într-un fel de revers al acestei volatilizări, sau poate ar fi mai potrivit să spunem într-o precipitare 55 în concret, pentru că se concentrează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sunt de felul lor de natură "anti-volatilă". Asemenea poziții critice la Nietzsche, Garland și la autorul articolului din Scribner's dovedesc o evidență critică: că o structură narativă desemnată să reflecte fenomene distincte servește unui scop total diferit în stilul factual sau obiectiv al știrilor. Ori tocmai această trăsătură "anti-volatilă" a jurnalismului literar narativ este cea care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care plasează jurnalismul literar narativ într-un context mai larg, ca parte a evoluției
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poziție care confirmă, implicit sau explicit, importanța rolului subiectivității pentru a percepe și concepe lumea indeterminată. Dacă jurnalismul trebuie să fie adevărat în transcrierea interpretării lumii, atunci și mijloacele sale trebuie să aibă ca scop și sens adevărul. Dezvoltarea stitlului factual și obiectiv al jurnalismului a dus la o criză epistemologică a subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
trăiești și cinstit față de epoca pe care o trăiești" (35). Subliniind că artistul trebuie să vorbească despre relația sa individuală cu faptele, Garland nu numai că pune în față subiectivitatea scriitorului dar răstoarnă și tendința curentului principal jurnalistic care era factual și obiectiv și care în efortul său de obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am s-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am s-o explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi numim reportaj factual obiectiv - și jurnalismul de senzație s-au dezvoltat și extins, luând locul vechiului jurnalism partizan. Consecința dezvoltării stilului articolelor de știri factuale și obiective a fost un paradox în percepția umană. Alan
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am s-o explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi numim reportaj factual obiectiv - și jurnalismul de senzație s-au dezvoltat și extins, luând locul vechiului jurnalism partizan. Consecința dezvoltării stilului articolelor de știri factuale și obiective a fost un paradox în percepția umană. Alan Trachtenberg sugerează că, în timp ce ziarele americane păreau să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi numim reportaj factual obiectiv - și jurnalismul de senzație s-au dezvoltat și extins, luând locul vechiului jurnalism partizan. Consecința dezvoltării stilului articolelor de știri factuale și obiective a fost un paradox în percepția umană. Alan Trachtenberg sugerează că, în timp ce ziarele americane păreau să aducă lumea mai aproape de cititorii lor, ele de fapt îi despărțeau de experiența acestei lumi. Pentru că multe din ceea ce spune se axează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]