1,426 matches
-
dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți, cu codrii falnici se mai practică această meserie moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” mi-a spus nea Mitică și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
protecția companiei de mitraliere, condusă de cpt. Popescu, i-am răspuns. Eram foarte atent la tot ce se întâmplă în jur. N-am ațipit nici un minut când, deodată, ce să vezi? În liniștea adâncă a locului ce coborâse dinspre coama falnică a Gruiului, peste locul care adăpostea pe militarii dizlocați aici cu acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
și vizuală m-a pietrificat pentru câteva secunde și mi s-a părut că am atins culmile Raiului, că rugăciunea a devenit soră cu natura, încolăcindu-se, completându-se, ridicându-se laolaltă spre poarta deschisă a Paradisului. De jur împrejur, falnice și somptuoase, vârfurile munților înțepau cu gingășie, din loc în loc, mantia cerească, ca o cupolă de circ răsturnată. Verdele crud se împletea filigranat în sute de nuanțe comprehensive, iar pământul respira liniștit, primind cu bucurie adevăratul festin ce-l onora
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
mult, ore în șir, fără exagerare, pentru că în ele descoperim permanent subiecte demne de a fi dezbătute. Mi-am permis, pentru întâlnirea de la Craiova să subliniez, mai întâi, că această „tânără” autoare a venit de departe, de acolo unde, munții falnici ce străjuiesc „Țara de Piatră” se încarcă cu energia pozitivă în care a fost plămădită, cea care o ajută să rămână același zid de nepătruns de nimic rău, neadevărat sau lipsit de dragoste. Ei bine, din acea energie pozitivă, sunt
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului STRADA VECHE Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie!... Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată ? Stradă veche, pietruită... Și cu bănci de lemn la porți
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând...ne împăcam. * * * Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici și bătrâni; Care-mi fură amici buni... Tristă ești și-ntunecată. Vioara nu mai vibrează, Banca-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea mea visează La seri lungi de primăvară ...Cu magnolii înflorite, La dulci clipe... fericite, Și-
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
la mine ajunge, Dar nu zăresc pe nimeni, Printre copaci, ceva misterios Se-ascunde... Vor fi zânele, Sau spiridușii sunt!? Sau poate-i înserarea-albastră, Cu clinchete de rouă Ce picură din Ceruri !? De taine și mistere-s pline Pădurile de falnici brazi... Referință Bibliografică: Pădurea magică / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 839, Anul III, 18 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PĂDUREA MAGICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345916_a_347245]
-
-al vieții legământ! Când pleoapele-mi, se închid în liniștită vale, Când toți visează -n pace iubiri nemărginite, Te văd pe tine-n umbră vestitelor palate Și te iubesc cu clipe ce nu sunt măsurate... Te văd așa cum ești ,cu falnica-ți privire. În vremuri de durere, tot gându-mi e la tine... Ești prințul din povestea ce geme de iubire, Esti tot ce mi-am dorit, în brațe să pot ține! Referință Bibliografica: Gând- Danutza Popa / Danutza Popa : Confluente Literare
GAND- DANUTZA POPA de DANUTZA POPA în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345930_a_347259]
-
-al vieții legământ! Când pleoapele-mi, se închid în liniștită vale, Când toți visează -n pace iubiri nemărginite, Te văd pe tine-n umbră vestitelor palate Și te iubesc cu clipe ce nu sunt măsurate... Te văd așa cum ești ,cu falnica-ți privire. În vremuri de durere, tot gându-mi e la tine... Ești prințul din povestea ce geme de iubire, Ești tot ce mi-am dorit, în brațe să pot ține! Citește mai mult GandAscult la râul vesel ce murmura
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]
-
de -al vieții legământ! Când pleoapele-mi, se închid în liniștită vale,Când toți visează -n pace iubiri nemărginite,Te văd pe tine-n umbră vestitelor palateși te iubesc cu clipe ce nu sunt măsurate...Te văd așa cum ești ,cu falnica-ți privire.In vremuri de durere, tot gându-mi e la tine... Ești prințul din povestea ce geme de iubire,Esti tot ce mi-am dorit, în brațe să pot ține!... Abonare la articolele scrise de danutza popa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]
-
pe care nici nu le-ai bănui - dacă alții înaintea ta, nu le-ar fi descoperit și menționat. Un astfel de loc este pădurea în ansamblul ei, chiar dacă unii arbori au putrezit și au fost înlocuiți cu alții tineri și falnici, în mijlocul căreia se află lacul, cu oglinda să ce surâde cerului printr-un singur ochi, iar cerul îi răspunde prin irizări subțiri ce se ivesc printre splendorile frunzelor și florilor de nuferi-lacul cu nuferi -a lui Eminescu din Ipoteștii Botoșanilor
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
ce-și dăruiesc parfumul drumeților îngenuncheați la răscruce... * ... n-o să mă doară nici oglinzile sfărâmate ale cerului căzute peste brațele-mi ce și-au dorit un legământ cu absolutul și-o singură îmbrățișare cu Zeii... Strivește-mi trupul cu munții falnici și izvoarele repezi și n-o să-ți reproșez graba în care vrei să-mi spulberi nevoia de statornicie în curgerea nefirească a timpului... Vorbește cu păsările să mă rănească cu aripile lor însetate de zbor și n-o să mă vezi
DIN JURNALUL UNEI ZILE ( *50 DE PRIMĂVERI ŞI CEVA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347764_a_349093]
-
piatră nu lut speranța pentru mâine trecere de ape umbre spălate nimic din semeție păstrate triste sunt rădăcinile toate adânc în pământ se ascund rupte de realitate păstrează eroii valori nu pată din vremuri te judeca în timp trecutul cel falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din vale cu noroi săpata de voi astăzi. Referință Bibliografica: Ferestre deschise / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347791_a_349120]
-
de la naștere. Probabil impresionată de dramatismul prozodic zeița a intervenit pentru a-i arăta că greșește... O mașină neagră de mărimea unui dric din perioada romantică a omenirii îl luă pe capotă și-l aruncă câțiva metri mai încolo printre falnicii castani. Faptul că nu a murit a fost considerat un rezultat al rezistenței sale la căzături încă de pe când, în facultate, jucase rugby în echipa campioană a județului. Desigur, se înșela! Asupra lui veghea norocul fără margini dăruit de zeiță
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
-și depene tristețile pe harfa sa, singura amintire a măreței averi pe care o poseda în Roma. Beretele roșii, actualii locuitori ai fostei colonii Tomis, astăzi „municipiul (citește Republica Autonomă)” Constanța se mândresc nemeritat cu opera rămasă după sărmanul poet. Falnica statuie destinată amintirii sale nu a fost ridicată de actuala municipalitate care abia are bani să-și garnisească buzunarele ci de un rege care a domnit cândva peste acele teritorii ca parte a unei țări rămasă în dulci amintiri. Nu
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
nu e cer, ci doar un punct în care, Voi, visători ai lumii, adesea vă-ntâlniți, Să mângâiați luceferi - firească-ntâmplare De stă mirată luna! Nebuni îndrăgostiți! Pământul e doar locul unde ascunși de ploi Mai cerneți din trăiri sub falnic curcubeu Și alintați de soartă, iubirea în șuvoi Vă mângâie în noapte al vieții alizeu. Un joc făcut cu inimi cuprinse în vâltoare, Nu scapă nicio clipă de viață netrăită, Nebuni frumoși și liberi, angelică-ncântare, Cum poți să nu
NEBUNI FRUMOŞI CU SOARELE ÎN PLETE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347948_a_349277]
-
pe suprafața iazului următoarele cuvinte care-l înspăimântară: „Zona duhurilor rele”. Se retrase buimăcit și nimeri între îngemănarea a doi stejari seculari. Era să zică „Pardon!” dar zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
pe suprafața iazului următoarele cuvinte care-l înspăimântară: „Zona duhurilor rele”. Se retrase buimăcit și nimeri între îngemănarea a doi stejari seculari. Era să zică „Pardon!” dar zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
fustă. Dar bucuria n-a durat prea mult. Cireșul s-a uscat subit și ... mierla de vestită ciocârlie cu greu s-a despărțit. Noi am plâns, cum plâng copiii, când tăticu, după ușa, așeza cu brațul țândări din cireșul nostru falnic și în fiecare seară le bagă în gură sobei transformându-le-n cenușă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografica: Cireșul, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III, 12 noiembrie 2013. Drepturi
CIREŞUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347285_a_348614]
-
prezintă soarele din cer, În raze vrea să ne îmbrace, În nemurirea frumuseții eu mai sper. Lumini și umbre ne joacă pe fețe, Sub mesteacănul încărunțit, Bogăția-și expune prin frunze, Bănuții verzi, în haine de argint. Brazii se înaltă falnici, Pe creste cu vârfurile-n cer, Veghează neclintiți și vașnici Și parcă totul e mister. Alergăm pe ierburi rourate, Steluțe îți sclipesc în păr, Atâtea sărutări furate, Eu iți intind cu drag un măr. Iubirea are culoarea toamnei Iubirea are
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în spate... SUB SEMNUL EXCLAMĂRII Ațâță îngerii, ei se rețin în mine... Și gura îmi aprinde - falnic rug, Gonește-mă din zilele divine - În tine vreau să intru ca-ntr-un jug. Și voievozii țării, a mirare, Sub semnul exclamării să mă țină În pieptul clipei caut a mea salvare: Mă chinuie, dacă nu poți, m-alină
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
nu văd pacea. Găsind mereu o forță interpretativă creativă, netrecătoare, prin care încheierea unui rol inaugurează un altul, Florin Piersic nu joacă personaje ci capitole de artă actoricească, de istorie a teatrului românesc și universal. Ca un arbore mare și falnic, jucând alături de garda actorilor de mâine, nu le face umbră celor mai tineri, ci îi înconjoară cu un contur, întărindu-le chipul, îmboldindu-i ca să fie restituții nestemate prin care îngerul scenei perpetuează teatrul nemuritor și sacru. Un gând rămas
FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
-
sălbăticie și unic în felul său: decapitarea sub ochii îndurerați ai tatălui, a celor patru fii ai voievodului Constantin Brâncoveanu și a sfetnicului Ianache Văcărescu, pentru ca în final iataganul păgân, prin ultima sa sclipire, să reteze și pe bătrânul și falnicul stejar răsădit și adăpat la izvoarele apelor străbunilor evlavii ortodoxe. Domn cumpătat și înțelept, gospodar destoinic și chibzuit, oblăduitor darnic și cruțător, părinte blând și milos, Constantin Vodă Brâncoveanu este unul dintre cele mai luminoase chipuri ale trecutului nostru românesc
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
au abandonat agricultura și s-au axat doar pe turism și păstorit. Așadar, luă calea munților, dar și de data aceasta surprizele neplăcute îi ieșeau în cale la tot pasul. Spre stupefacția sa din stațiunile sale rămăseseră doar ruinele, iar falnicii munți arătau ca niște găini jumulite prin care se perindau haotic sălbăticiunile. - Cu siguranță s-au axat doar pe industrie! Dar mare-i fu mirarea când descoperi că fabricile și uzinele zăceau dărăpănate ca vestigii ale unui trecut îndepărtat, pline
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
arbuști crescuți anapoda, pădure situată la periferia orașului pe drumul ce duce spre Paris. Este « plămânul « orașului ne precizează V de câteva ori, subliniind frumusețea ei și grija pe care o poartă primăria orașului pentru buna întreținere. Copacii sunt drepți, falnici, încă îmbrăcați în straiele toamnei, veșmântul ei are nuanțe de galben deschis și ruginiu. Totul este umed, pământul mustește de atâta apă. Iarba verde și « grasă » care se vede cresută de-a lungul marginii drumului aproape că nu visează că
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]