1,008 matches
-
domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost angajat în șase războaie între 1711 și 1812. Nu era de-ajuns faptul că erau scena unor bătălii, ambele principate trebuiau în plus să întrețină armatele otomane și străine cît timp acestea se aflau pe teritoriul lor. Din cauza regimului fanariot și a poverii crescînde a presiunii financiare a Porții, ori de cîte ori se declanșa o criză internațională, boierii români autohtoni apelau fie la ajutorul Rusiei, fie la cel al Austriei. Țelul lor era desprinderea de Imperiul Otoman și instituirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i-a obligat pe aliați să semneze în septembrie 1739 Pacea de la Belgrad, prin care Oltenia era reunită cu Valahia. Acordul acesta a inaugurat totodată o perioadă de liniște care a durat aproape treizeci de ani. În acest timp, domnitorii fanarioți, mai ales Constantin Mavrocordat, au depus eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o perioadă de liniște care a durat aproape treizeci de ani. În acest timp, domnitorii fanarioți, mai ales Constantin Mavrocordat, au depus eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la sate, unde fuga în masă a țărănimii zdruncinase din temelii întregul sistem fiscal. Dat fiind că aici nu fusese niciodată instituită direct administrația otomană, pămînturile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
90% din veniturile statului proveneau de la țărani. Trebuia evident făcut ceva pentru ca aceștia să rămînă pe pămîntul lor. Reformele, care aveau să acopere multe aspecte ale vieții, au fost în primul rînd opera lui Constantin Mavrocordat, cel mai mare domnitor fanariot. Domnind alternativ de zece ori, de patru ori în Valahia și de șase ori în Moldova, el a inițiat reorganizarea sistemelor fiscale, sociale și administrative din Principate. Reformele lui trebuiau neapărat să afecteze mai mult decît aspectele formale ale guvernării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reintroduse. Fenomenul fugii în masă a țăranilor și-a făcut din nou apariția. Reforma și amestecul statului erau tot timpul atacate de către boieri. Aristocrația autohtonă vedea în aceste măsuri doar un alt motiv de a-și justifica opoziția față de dominația fanariotă și otomană. Acolo unde era posibil, boierii încercau să revină la vechiul sistem și să sporească dările țăranilor. În 1766, obligațiile sub formă de muncă au fost mărite în Moldova și a fost totodată introdus un nou sistem de evaluare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a Principatelor, cît și influența Rusiei asupra dezvoltării acestora. Sprijin față de poziția Rusiei putea fi oricînd găsit în cadrul celor două provincii. De-a lungul întregului secol, boierii autohtoni au continuat să apeleze la Austria și Rusia împotriva stăpînirii otomane și fanariote. Și ei voiau un sistem autonom sub orice fel de protecție străină și care să asigure revenirea în mîinile lor a puterii politice. Guvernul rus era firește în termeni buni și cu fanarioții, care erau ortodocși și conservatori și dețineau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autonom sub orice fel de protecție străină și care să asigure revenirea în mîinile lor a puterii politice. Guvernul rus era firește în termeni buni și cu fanarioții, care erau ortodocși și conservatori și dețineau poziții influente. În schimb, cercurile fanariote se așteptau la multe din partea Sankt Petersburgului. Visul reînvierii Bizanțului putea fi împlinit doar prin victoriile militare ale Rusiei. Tratatul de la Kuciuk Kainargi conținea prevederi importante relativ la Principate și la relațiile Rusiei cu ele. Articolul XVI, care avea zece puncte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din acest moment și pînă la Congresul de la Viena din 1815, problemele Balcanilor aveau să rămînă subordonate marii chestiuni a dominării continentului european. Între timp însă, Principatele se aflau cel puțin pe drumul reformelor interne și al autonomiei naționale. Regimul fanariot s-a menținut, dar reformele lui Mavrocordat, chiar dacă unele dintre ele au fost ulterior abolite sau modificate, marcaseră măcar recunoașterea marilor subiecte sociale și politice. Dominația Rusiei avea și ea să fie o realitate, ba chiar va crește în anii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
medievale deveneau tot mai evidente. Controversele înverșunate au devenit inevitabile atunci cînd frontierele istorice au ajuns să constituie o justificare a revendicărilor naționale. Mai recent, numeroase probleme au dus și ele la conflicte între locuitorii Peninsulei Balcanice. Influența grecească și fanariotă din secolul al optsprezecelea au constituit motive de neînțelegeri și dezbinare. Atît scriitorii români cît și cei sud-slavici protestau împotriva privilegiilor și puterii grecilor. În perioada aceasta, într-un efort de a-și proteja conaționalii împotriva presiunii grecești, părintele Paisie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avut astfel loc în Moldova și a fost inițiată fără o coordonare corespunzătoare cu evenimentele din Grecia. Totuși, alegerea Principatelor ca zonă de declanșare a mișcării de eliberare a Greciei era foarte logică dată fiind situația din vremea aceea. Regimurile fanariote garantau atitudinea prietenoasă a autorităților. Eteria reușise să facă foarte multe recrutări printre boierii greci, dar nu și din rîndul celor de origine română. Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era însă membru al societății și fusese asigurată cooperarea unui român de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
intervină. Condițiile interne din Principate contribuiau de asemenea la faptul ca această regiune să fie gata de revoltă, dar nu în direcția dorită de Eterie. De fapt, liderii ei păreau să fie complet orbi față de efectele lungii perioade de dominație fanariotă. Abuzurile acesteia crescuseră practic după 1812. Cei doi domnitori numiți în perioada aceasta erau Ioan Caragea, care a domnit în țara Românească între 1812 și 1818, și Scarlat Callimachi, care a ocupat tronul Moldovei din 1812 pînă în 1819. În timpul domniilor lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din țară, fiind înlocuit cu Alexandru Suțu, care a sosit însoțit de optzeci de rubedenii și de o suită de opt sute de oameni, printre care și o gardă albaneză. În condițiile acestea, e de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua facțiune
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua facțiune. Deși mulți colaboraseră efectiv cu domnitorii greci, dorința lor fierbinte era restabilirea domniei voievozilor de același neam cu ei. Atitudinea lor față de Poartă era ambivalentă. Ei erau dispuși să accepte menținerea suzeranității otomane
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cîte șapte membri fiecare au sosit în aprilie 1822 la Constantinopol. Moldovenii erau conduși de Ioan Sturdza, iar valahii de Grigore Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci de la mînăstirile închinate și numirea de clerici autohtoni. Se dorea și ca o miliție românească să înlocuiască fosta gardă albaneză. Poarta a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de autonomie deplină. Alte succese vor fi însă realizate odată cu punerea în aplicare a termenilor Tratatului de la Adrianopol. În Moldova și în Țara Românească, atît revolta condusă de greci cît și răscoala țăranilor eșuaseră. S-a pus însă capăt domniilor fanariote și a fost instalat un guvern autohton. Ca urmare a războiului ruso-turc, suveranitatea otomană avea să fie și mai mult limitată, dar în favoarea creșterii influenței rusești în ambele provincii. Consecințele revoluției grecești nu erau prea clare. Ca națiune, grecii pierduseră
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atitudine sfidătoare, ceea ce făcea ca încercările de percepere cu regularitate a taxelor sau de amestec în treburile lui locale să fie o politică prea costisitoare pentru Imperiul Otoman în împrejurări normale. Prin 1822, Principatele Dunărene reușiseră să scape de domnii fanarioți; relațiile exacte ale acestora cu Poarta și Rusia nu fuseseră încă stabilite. Pe la 1830, Grecia era, cel puțin teoretic, un stat pe deplin independent, în ciuda administrației bavareze și a protecției marilor puteri. Cu toate că Muntenegru avea să continue să se angajeze
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fumegândă], Înadins prevăzute cu o materie de aprins [= smoală]”. Era un preambul al bătăii <endnote id="(314)"/>. Se pare că, În epocă, aceasta era o distracție inventată de greci și adusă de marinari În Moldova. Iată ce Își amintește principele fanariot Nicolae Suțu, mare dre- gător În Moldova, despre modul de tratare a evreilor la Începu tul secolului al XIX- lea, Într-un oraș-port locuit de greci, de lângă Constantinopol : „Pe atunci În orașul Arnăutchioi nu locuiau decât creștini [= greci]. Evreii frecventau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și urmate de sute de studii și articole de propagandă rasistă și ultranaționalistă, menite să pregătească și apoi să justifice apariția unor astfel de reglementări. Tipul de retorică este bine cunoscut. Se milita Împotriva „corcirii sângelui străvechi, geto-roman, cu sânge fanariot și țigănesc, iar acum, În urmă, cu sânge jidovesc” și a „infiltrării În grupul nostru etnic a unor elemente de rasă inferioară” și pentru „eugenie, adică Îmbunătățirea rasei pe cale ereditară”, pentru „legi eugenice și practici eugenice”, pentru „căsătorii eugenice, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simpatică”, din romanul Stele rătăcitoare, scris de Șalom Alehem prin 1909) <endnote id="(377, p. 141 ; 737, p. 138 ; 744, p. 27)"/>. Apropo de ultimele fragmente de lirică populară, să nu uităm că, În 1743, În cadrul reformelor instaurate de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, s-a hotărât printre altele ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici la țară”, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pus și eu la rând, Cu trei mândre alăturea [...] ; Vinu-i bun și oca mică, Crâșmărița-i frumușică <endnote id="(309, p. 289)"/>. Evident, acest obicei nu a dispărut, nici În cârciumi, nici În casele boierești. Într-o casă de boier fanariot din Bucureștii Începutului de veac XIX, anume „două țigance tinere și frumușele erau Însărcinate a turna prin pahare [...] vin și rachiu” <endnote id="(657, p. 99)"/>. Frumusețe și eleganță Documentele spun că, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, la Târnovo, țarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe toată lumea și o trăda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(671)"/>. Nu de puține ori, lucrătorii și comercianții evrei erau destul de apreciați În epocă. Ei „au devenit - cum se exprimă inspirat Nicolae Iorga - colaboratori la crearea statului național român În Moldova”. Într-un act din 1742, de exemplu, domnitorul fanariot al Moldovei Constantin Mavrocordat Își exprima astfel mulțumirea față de prestațiile unui „neguțitor” evreu, care aducea „marfă scumpă” din Olanda : „poftind Domniia Mea a veni și alții, oricât de mulți neguțitori ca acești să se afle În țara această” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
francez prin Țările Române, Saint-Marc Girardin : „Moravurile noastre sunt pe aproape moravurile sau mai bine zis viciile tuturor popoarelor, cari ne-au stăpânit sau protegeat. De la ruși ne-am Însușit desfrânarea, de la greci lipsa de onestitate În afaceri, de la principii fanarioți un amestec de Înjosire și deșertăciune, de la turci nepăsarea și lenea. Polonii ne-au binecuvântat cu divorțul și [cu] acest furnicar de evrei, din stratul de jos, pe cari i-ați văzut mișunând În ulițele noastre : iacă năravurile noastre” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Onițcani (Orhei) - tot În Moldova, dar la răsărit de Prut - și un proces celebru la Iași, În care din nou s-a implicat domnitorul, dar din rațiuni cu totul diferite (voi reveni mai jos asupra acestui eveniment). În vremea domniilor fanariote, astfel de evenimente au avut loc mai mereu În Țările Române. Studiind această epocă, Pompiliu Eliade scria următoarele În 1898 : „Lumea le pune În seamă [evreilor] tot soiul de lucruri ciudate : În săptămâna Paștelui evreiesc și În săptămâna Paștelui creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]