1,932 matches
-
o sincronizare perfectă executau exerciții fizice complexe, cu ridicarea și legănarea brațelor, fâlfâind panglici colorate în trei culori. Ceva fain de tot, mai frumos nici că se putea! Eram copleșiți de acele demonstrații de virtuozitate, de deplasări în formații spectaculoase. Fanfara răsuna frenetic, reflectându-se prin ecouri de dealurile și casele din jurul stadionului. Uniformele băieților, cu vipuștile colorate, te lăsau mască. Fetele de la școala și liceul nostru aveau ochii ațintiți doar asupra chipurilor băieților militari. După serbare, începu un meci de
SERBAREA LICEULUI MILITAR LA MOLDOVIŢA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344200_a_345529]
-
manifestării; - Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română, ca instituții de serviciu public prevăzute prin Lege a organiza respectivele emisiuni culturale și de știri; - Administrația Parcului Național Bucegi pentru aprobarea spațiului de manifestare; - Inspectoratul General al Jandarmerie Române pentru participarea jandarmilor montani, a fanfarei și altor formații artistice și unități implicate în protocolul respectiv; - Idem către Comandamentul diviziei de Vânători de munte; - Primăria orașului Sinaia pentru parteneriat în găzduirea unor manifestări anterioare și ulterioare în cadrul unor „Zile culturale dedicate participanților la eveniment”; - Filialelor județene
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
IARMAROC DE SÂNT ILIE Vine iarmarocu-n târg, Când sunt perele în pârg. Va fi veselie mare, Ca la orice sărbătoare. Iujuri mari, și iujuri mici, Cu trupele de pitici! Gură cască, scamatori, Fel de fel de dansatori. Cântă iar marea fanfară, De-i zice, a lui Jumară! Copiii vor înghețată, Băieți plimbă câte o fată! Te plimbi din loc în loc, Că doar este...iarmaroc! Măi să fie, măi să fie! Iarmaroc de Sânt Ilie! Referință Bibliografică: Iarmaroc de Sânt Ilie / Mihai
IARMAROC DE SÂNT ILIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343700_a_345029]
-
de la ramânere mi-am reîntregit familia, prin venirea celor dragi, soția Silvia și băiatul Andrei în vârstă de 13 ani. George ROCA: Și eu care credeam precum alții... că faimoșii antrenorii români sunt primiți în occident cu „pâine, sare și fanfare...!” Hai, povestește-mi puțin de familia ta! Mircea BĂDULESCU: Cu soția mea Silvia, m-am căsătorit în urmă cu 52 de ani! Adică in 1958! În 1968 s-a născut fiul meu Andrei, care spre bucuria noastră, ne-a dăruit
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > DURERI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se nasc tulpini din netulpina umbrelor de seară izvorul duce dorul ninsorii din lumini din altă simfonie,ce-ngână o fanfara pe note de esență,pe scene din grădini o cale luminoasă arzând o taină rară apasă omenirea ,sculptând în rădăcini călăuzind iubirea pe calea legendară se-ntorc esențe pure ,fără păcat și spini enigmă neștiuta pe calea mea de seară
DURERI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377349_a_378678]
-
o rebelă. Îmi amintesc că nu ne cânta la exemplificări. Mă întrebam de ce nu pune mâna pe vioară? Acum, după ani înțeleg! Generalul de armată detașat să fie profesor de vioară? Ciudat, cred că era profesor sau poate dirijor de fanfară, doar se pricepea! Dacă aș fi știut i-aș fi înțeles reacțiile bizare. Prin clasa a cincea sau a șasea, am auzit de la părinți că profesorul meu e bolnav. Mai târziu am înțeles că-i cedase inima. Un infarct. A
FILE DE JURNAL (2) REBELA de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378485_a_379814]
-
Ministresa îi ajutase pe călugări. Era prietenă cu Șefa de la Retrocedări. În spate, singurul bloc cu patru etaje din oraș, construit de comuniști pentru muncitorii de la “Tochitoria de in”. Balcoanele erau pline cu locatari, neamuri, prieteni. În dreapta tribunei, pe iarbă, Fanfara locală, constituită din două trompete, două tromboane, o tubă și o tobă. Era folosită de Ziua Națională și la înmormântări. Bineînțeles la tribună au fost instalați invitații de bază: Ministresa, Deputatul Lăptaru, Prefectul (tot P.O.P.-ist), Directorul Tochitoriei
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
ea), Popa Sisoe, Diacul, Șeful de Post...În jur, o grămadă de orășeni gură-cască, aduși de Primar. Unii se îmbrăcaseră în costume naționale rămase de la bătrâni. Popa și Diacul au celebrat o scurtă ceremonie tradițională, ca la orice inaugurare. După ce fanfara a cântat imnul orașului, o prelucrare a profesorului de muzică de la Gimnaziu, după “Trandafir de la Moldova”, pe versurile poetului local, un fost colonel la Redacția “Jurnal de Batalion”, acum pensionar. Tot domnia sa a recitat poezia pregătită pentru primirea înalților oaspeți
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
din inima ta. Noi doi - ca o unică prioritate - Să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate - Diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori În ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori În ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem prin forța iubirii Vagi dureri ascunse în noi, Să fredonăm un imn al fericirii Cățărați pe o
DRAGOSTE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378902_a_380231]
-
-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
-i înghită pământul,mânca-i-ar ciorile și viermii!e ziua ta, ai?!...nu mai pot ei de ziua ta,doar ca să-și mai tragă un chiolhan,să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod,să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mariprecum că noi am stat aici de veacurică au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnareacă ne-au lăsat o țară...ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
orașul Lugoj, din România. Autorul celebrei melodii care s-a cântat la deschiderea Expoziției Universale de la Paris, în anul 1899, în aranjamentul pianistului francez Emile Waldteufel, era Iosif Ivanovici, un bănățean hărăzit cu mare talent muzical, instrumentist, dirijor de coruri, fanfare și compozitor. Creația sa a însumat valsuri, cadriluri, polci, mazurci, piese de inspirație populară, marșuri militare, dar și piese pentru pian, sau pentru voce cu acompaniament de pian. Iosif Ivanovici și-a făcut un nume în lumea muzicală mai ales
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DECOR... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se-aude fanfara ce-anunță o sărbătoare a vieții și jocul își trimite reflexele pe pământul aurit de raze... În fața altarului bucuriei se-mpart bănuți de argint în săculeți de mătase ca purpura... S-avem ce ne-aminti în decorul postum al zăpezii
DECOR... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380432_a_381761]
-
inima ta. Noi doi - ca o unică prioritate - să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate, dar diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori în ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori în ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi câștigate de români într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri ce mozaicuri de minciună ei toarnă. Să rupem prin forța iubirii vagi dureri ascunse în noi, Să fredonăm un imn al fericirii, cățărați pe-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
din inima ta.Noi doi - ca o unică prioritate - să sfidăm goliciunea lumiiAflată în stare de ebrietate, dar diriguită de masonice mumii.Să plivim grădina cu flori în ciuda furtunii de-afară,Să iubim ale vieții valori în ritm de funebră fanfară.Să uităm democratice drepturi câștigate de români într-o iarnă,Pierdute acum în negre abisuri ce mozaicuri de minciună ei toarnă.Să rupem prin forța iubirii vagi dureri ascunse în noi,Să fredonăm un imn al fericirii, cățărați pe-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
din inima ta. Noi doi - ca o unică prioritate - Să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate - Diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori În ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori În ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem prin forța iubirii ... Citește mai mult MOTTO :„Nu uita, prietene : în viață, întreaga lume se dă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
la sută din inima ta.Noi doi - ca o unică prioritate -Să sfidăm goliciunea lumiiAflată în stare de ebrietate -Diriguită de masonice mumii.Să plivim grădina cu floriîn ciuda furtunii de-afară,Să iubim ale vieții valoriîn ritm de funebră fanfară.Să uităm democratice drepturiCâștigate de noi într-o iarnă,Pierdute acum în negre abisuriCe mozaicuri de minciună ne toarnă.Să rupem prin forța iubirii... XXXI. SE CAUTĂ MESERIAȘI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ȘI SUFLETE NEFLAUȘATE ..., de Liviu Pirtac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
cu el rușinea și rănile, noroiul și scârba. Muzica urlă. Cântece încearcă să îmi acopere plânsul. Altădată, ele îmi lăudau gloria și îmi făceau sângele să fiarbă. Astăzi mă dor. E atât de mare discrepanța! Tancuri trecând în zgomot de fanfară pe străzile goale. Altădată, oameni drepți și desculți mureau pentru mine. Astăzi, se organizează defilări. Scumpe. Oricât ar fi de tare vacarmul lor, nu reușesc să îmi acopere suspinele. Dar, oricum nu îi interesează. Se prefac că mă sărbătoresc, că
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
așa rușine Că nici măcar nu semăn cu broasca de pe lac. Cin' te credeai, Vioară, copil crescut la țară Fără păpuși, pantofi, rochițe și mâncare? Că vei fi acceptată, din lumea de ocară În lumea lor de sus, cu surle și fanfare? Iluzii de naivă, copilă-abandonată De-mbrățișarea tatii și alte bucurii, Trecut-au ani degeaba... Cu inima curată Aștepți și azi povestea în care-ai vrut să fii. Referință Bibliografică: Adio scris, adio poezie! / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
am mulțumit, cum se cuvine, și i-am mărturisit că nu vreau să am de-a face nici măcar tangențial cu această U.S.R., oricât de titrată ar fi ea, chiar dacă conducerea (cacofonie intențonată!) uniunii m-ar întâmpina pe covorul roșu, cu fanfară militară și alte onoruri, și cu o indemnizație lunară de 10.000 euro. I-am mai explicat prietenei mele că am cunoștință despre faptul că există și membrii U.S.R. cu bună reputație, scriitori de înalt nivel artistic. Însă eu prefer
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
ce redactez caut să fie corect. Respingerea oricărui text mi se pare un afront personal. Lenin rabotaet, Stalin rabotaet, liudi umiraiut. Oamenii mor de la ce lucrează acești ... titani -taracani ( gândaci, cum spunea Mandelștam) . Cineva fură, cineva nu fură, oamenii mor. FANFARA gândacilor aurii. În culisele Raiului aleargă diavolii. A muri sub armuri. Trist. Secanta sincerității nu lasă sânge. Toamna nu recunoaște culorile politice. Uneori norocul este ca un porc dus la tăiere. Taie-ți nervii, să nu te doară, scarpină-ți
STÂNGA, DREAPTA,MARŞ, POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371561_a_372890]
-
la ceremonialul de doliu al artistului depășea pe cea prezentă la funeraliile fostului președinte comunist Iosip Broz Tito. A fost înmormântat în localitatea natală Kruševo, cu onoruri militare, oficiate de către Unitatea de Gardă de Onoare a armatei macedonene, și o fanfară militară, iar serviciul religios a fost oficiat de către arhiepiscopul Ștefan de Ohrid, în prezența Președintelui Branko Crvenkovski, a Primului Ministru Nikola Gruevski, a membrilor Parlamentului macedonean și președintelui acestuia Ljubiša Georgievski, a altor oficiali de rang înalt, a ambasadorului SUA
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
căuta zadarnic farmecul retrăirii acelor vremuri. Se vor mulțumi doar cu parfumul acestor povești din romanul scriitorului Gh. Chirtoc. Parfum ce provoacă lacrimi după ultimile dialoguri din roman, dintre caii dispăruți în ceață: „-Parcă curge din nori o muzică de fanfară, a zis Dereșul de lângă ușă. -După aproape doi ani de muncă la ușa unui cioclu, pot să vă spun că este muzică de mort, a spus Breazul. -Poate așa își iau românii adio de la noi, pentru că i-am slujit o
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
cu flori, de fapt un piedestal pe care e purtată statuia lui Isus, imortalizat în ipostaze de suferință crâncenă. Pentru Fiul Domnului, încă se mai practică străvechiul ritual, cu convoiul însoțit de vestitele femei îmbrăcate în negru, supranumite ”Manolas”, cu fanfara care intonează imnuri funebre și cu acele chiote sfâșietoare care întrerup tăcerea, săgetând noaptea ca un fulger (”saeta”). Pentru muritorii de rând din Spania, în schimb, nu se mai recurge demult la dramatismul acesta. Ei sunt de regulă incinerați, pentru ca
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]