2,422 matches
-
are ca efect asasinarea deliberată a unor oameni nevinovați, ea devine un act de terorism, condamnat de societate ca atare. Tot forme de terorism sunt și actele de violență, sângeroase, care au ca scop modificarea sau destabilizarea unor sisteme politice. Fascismul, hitlerismul, bolșevismul și-au datorat existența tocmai prin instaurarea terorii, crimei politice, împotriva regimurilor democratice. Asemenea forme organizate ale crimei nu trebuie totuși confundate cu riposta societății civile, chiar sub forma armată, în scopul de a le înlătura. Sigur, se
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
degrabă continuitate, decât schimbare, că rănirea în masă prin bombardamente este de mult o caracteristică a metodelor teroriste și că extremismul radical a fost întotdeauna dominat de motivații teroriste. O analiză recentă a terorismului sugerează legături istorice și intelectuale între fascismul terorismului islamic fanatic de astăzi și mișcările totalitare ale secolului XX, subliniind continuitatea și nu schimbarea. Cea mai recentă învățătură este reprezentată de perspectiva că terorismul contemporan a cunoscut o cotitură semnificativă față de trecut. Factori variați au condus la dezvoltarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu a fost explicată această relație tulburătoare și decriptată schema sa de funcționare. Gînditori precum Platon, Marx, Nietzsche sau Hegel au fost adesea acuzați de către unii autori că au influențat și chiar au determinat apariția unor doctrine politice autoritare precum fascismul sau comunismul. A le intenta un proces, mai ales postum, demonstrează tăria cu care o parte dintre noi crede în puterea pe care o serie de cărți, de teorii, de constructe ale minții noastre o pot avea asupra evenimentelor. Mediologia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al producției discursului prin jocul intern al audienței și al legilor pieței. Nimic nu este interzis, dar nu totul e la vînzare, și dacă cetățeanul are dreptul de a vedea și auzi totul, distribuția își are limitele ei. Comunismul și fascismul combină controlul ecleziastic asupra emițătorului (delegarea dreptului la cuvînt Partidului, cu inițierile, ierarhia, școlile, ziarele sale etc.) și controlul administrativ asupra aparatului de difuzare (cenzura în tipografie, radio și televiziune). Lucru de două ori anacronic. Capitalismul liberal nu are a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nostru colectiv își imaginează că se poate sustrage unei transcendențe, dar aceste goluri traduc în genere trecerea de la o transcendență la alta, adică de la o interdicție la alta, adesea mai dăunătoare. O comunitate care trăiește cu obsesia scandalului este criminală (fascism, stalinism, integrism etc.); dar o comunitate în care scandalul e imposibil, e o comunitate pe moarte. Cenzura prin zgomot, care eliberează obsesia, o imunizează. Este chiar situația noastră. Industria porno din cinematografie practic a sucombat la ridicarea interdicțiilor, dublată de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
periculozitatea intervențiilor traumatizante în corpul social, Vulcănescu arăta că "Cea mai bună societate e cea care asigură celor mai mulți fericirea așa cum și-o vor ei! În ultimă analiză, ceea ce va deosebi dreapta noastră deopotrivă de comunism și de catolicism sau de fascism este neîncrederea totală în acei care vor să facă fericirea omenirii cu de-a sila!" (Vulcănescu 1997: 145). Unul dintre procesele fundamentale prin care comunismul s-a remarcat a fost industrializarea forțată, aspect evidențiat ca unul central alături de o mulțime
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ordinii ereditare se realizează ceea ce ne stă în putere și nu ce se află în iluzii. Iar aceasta ar fi o nouă spiritualitate europeană. O orientare periculoasă, după cum s-a văzut, deoarece tocmai pe nesocotirea legilor s-au ridicat hitlerismul, fascismul, comunismul. Românismul reprezenta realismul social, empirismul, refuzând planurile preconcepute și împrumutate de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
deoarece tocmai pe nesocotirea legilor s-au ridicat hitlerismul, fascismul, comunismul. Românismul reprezenta realismul social, empirismul, refuzând planurile preconcepute și împrumutate de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice încercare de asimilare cu rasismul, antisemitismul sau fascismul era considerată etichetare facilă. Deși dintre cele patru doar românismul nu era privit ca o dictatură, și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice încercare de asimilare cu rasismul, antisemitismul sau fascismul era considerată etichetare facilă. Deși dintre cele patru doar românismul nu era privit ca o dictatură, și celelalte ar fi avut o anumită întemeiere prin prisma menirii pe care căutau să o actualizeze în mod conștient. Credința lui Motru, derivată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o dictatură, și celelalte ar fi avut o anumită întemeiere prin prisma menirii pe care căutau să o actualizeze în mod conștient. Credința lui Motru, derivată logic din însuși principiul răspunsului cultural specific unui anumit spațiu, era că bolșevismul, hitlerismul, fascismul, nu sunt marfă de export. Proiectul avea lacune sensibile care se evidențiază de fiecare dată când gânditorul se îndreaptă către modalitățile practice de a schimba ceva în țară. Deși pleca deseori de la identificarea corectă a problemelor, soluțiile nu erau convingătoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politice, Michel Hastings * Curs de știință politică, Gianfrancano Pasquino * Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * Naționalism și națiune, Raoul Girardet * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Statul criminal, Yves Ternon * Viață fără stat?, Jean-William
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
secol una preponderent politică, însă și aceasta plină de interpretări de pe poziții contradictorii. De exemplu, Popper declară cu convingere că Republica este prima dintre cele mai mari utopii totalitariste de la care, implicit sau explicit, se vor revendica nu numai creatorii fascismului, dar și Hegel, Marx, comunismul și alte curente precum meritocrația, feminismul și multe alte sisteme educaționale cu tentă reformistă profundă. Acest curent de interpretare politică a platonismului în general, dar mai ales a Republicii, a fost accentuat în mod evident
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le langage et l’outillage d’une science géométrique nouvelle.” Platon păstrează mereu în toate dialogurile sale ceea ce Deleuze numea „substratul reactiv al limbajului”. Zugrăvind, prin intermediul mito-imaginii, discursul platonician își păstrează prospețimea pentru că este imun la ceea ce Roland Barthes numește fascismul limbajului. În opinia lui Barthes, limbajul nu este nici reacționar, nici progresist, ci este pur și simplu fascist: el nu înseamnă interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
impactului ideilor sale asupra discursului politic din România interbelică este și compararea lucrării cu alte perspective de reorganizare a statului și a sferei publice, propuse de gânditorii contemporani lui Moldovan. Provocările cele mai semnificative la adresa ordinii parlamentare existente veneau din partea fascismului italian, a nazismului și a comunismului sovietic. Într-un studiu recent, Abbott Gleason dezvoltă un profil general al totalitarismului, pe baza analizei similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă vorbea despre adevăruri obiective, raționale și făcea apel la simțul responsabilității și la autocontrolul biologic. Chiar dacă la prima vedere eugenia pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de tip totalist pe care o propuneau eugeniștii conținea unele inconsistențe cu privire la linia de demarcație Între responsabilități și puteri coercitive, așa cum urmau să fie distribuite În relația dintre stat și cetățeni. Perspectiva eugenistă avea similitudini și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic. Pentru o descriere sumară, elementară a particularităților Legiunii În comparație cu alte mișcări fasciste contemporane ei, vezi Eugen Weber, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Unele monografii oferă analize mai detaliate: Radu Ioanid, The Sword of the Archangel, Colombia University Press, East European Monographs, Boulder, Colo, 1989; Armin Heinen, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumanien, Oldenbourg, München, 1986; și Nicholas Nagy-Talavera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai detaliate: Radu Ioanid, The Sword of the Archangel, Colombia University Press, East European Monographs, Boulder, Colo, 1989; Armin Heinen, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumanien, Oldenbourg, München, 1986; și Nicholas Nagy-Talavera, The Green Shirts and Others: A History of Fascism in Hungary and Rumania, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1970. 10. Vezi capitolul 2 pentru comentariile mele pe marginea unor astfel de presupuneri În lucrarea lui Ornea, Anii treizeci. Alte lucrări recente care critică viziunea că antiliberalismul era o poziție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor (dispozițiunile referitoare la medicii evrei)”, În Pantelimonescu, Statutul evreilor, pp.121-131. 82. Al. Popovici, „Problema sănătății În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. 83. Ștefan Anghelescu, „Fascismul și familia”, Porunca Vremii, vol. 11, nr.2333, 19 septembrie 1942, p. 1. 84. Al. Popovici, „Problema sănătății”, p. 11. 85. „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. 86. „Decret-lege pentru Înființarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, pp. 15-19. Agârbiceanu, Ioan, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Minerva, București, 1975. Mitrany, David, The Land and the Peasant in Rumania, H. Milford, Oxford University Press, Londra, 1930. Mosse, George, Nationalism and Sexuality, University of Wisconsin Press, Madison, 1988. Nagy-Talavera, Nicholas, The Green Shirts and Others: A History of Fascism in Hungary and Rumania, Hoover Institution Press, Stanford, Calif., 1970. Nemoianu, Virgil, „Variable Sociopolitical Functions of Aesthetic Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation (pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 2 (pp. 108-115, Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca, ș1980ț. Tismăneanu, Vladimir, Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth, În Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, 1998. Turner, Henry Ashby, Jr., „Fascism and Modernization”, World Politics, vol. 24, nr. 4, iulie 1972. Vlaicu, Roman, „Iuliu Hațieganu”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1 (pp. 1-19), Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț. Volovici, Leon, Nationalist Ideology and Antisemitism: The
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1937. Walkowitz, Judith, City of Dreadful Delight: Narratives of Sexual Danger in Late-Victorian London, University of Chicago Press, Chicago, 1992. Walkowitz, Judith, Prostitution and Victorian Society: Women, Class, and the State, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. Weber, Eugen, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Weindling, Paul, Health, Race and German Politics Between National Unification and Nazism, 1870-1945, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Weiss, Sheila Faith, Race Hygiene and National Efficiency: The Eugenics of Wilhelm Schallmaier, University of California Press, Berkeley
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale participării populare. Așa cum remarca Raymond Aron în prefața la ediția Droz a Tratatului lui Pareto... ...este suficient [...] să considerăm eterogenitatea socială (sau distincția elitei de mase) ca o trăsătură structurală a oricărei societăți cunoscute [...], pentru a ajunge nu la fascism sau la democrație, ci, indiferent de împrejurări sau de toanele discipolului, la una sau la alta dintre ele. (p. XXIV). De fapt, timp de secole, împărțirea inegală a puterii a fost considerată ca fiind normală, mergând de la sine. Abia în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alături de Robert Michels și Vilfredo Pareto, drept unul dintre clasicii școlii italiene de sociologie politică. Este autorul noțiunii de formulă politică, prin care clasa conducătoare își legitimează puterea. După ce a furnizat unele argumente în privința antiparlamentarismului, a sfârșit prin a respinge fascismul, considerând că echilibrul puterilor, asigurat de regimurile democratice, oferea cea mai bună dintre garanțiile libertății personale. Lucrări principale: Sulla teoria dei governi e sul governo parlamentare (1884), Elementi di scienza politica (1896, 1923), Lezioni di storia delle instituzioni e delle
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]