73,127 matches
-
priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi la catafalc. Ar vrea să le zâmbească cu aceeași căldură cu care crede că e compătimita. Simte că pe fata i-a Înghețat un zâmbet “oficial”. Alt articol. “Ce faptă glorioasa! Câtă omenie pe statul nostru! America nu mai este mamă vitregă pentru alți peste 200 de fericiți!”. Prostul! Oare o spune cu intenție? America a fost, este și va
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
persoană se face o reducere la costul biletelor de 10%! Vedeți cât de umaniști suntem noi, americanii!? Lăcrimioara zâmbește său și-a păstrat mască de râs. Are doar 24% din suma pentru a transporta sicriul. Si niste promisiuni. Oare ce fete cu flori cu nume de fete mai avem răspândite prin lume? Margareta, Narcisa, Primula,Viorica. Sulfinica. Begonia, Calancioe!? Primăvărel, adică Ciubotărica de cuc?
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
costul biletelor de 10%! Vedeți cât de umaniști suntem noi, americanii!? Lăcrimioara zâmbește său și-a păstrat mască de râs. Are doar 24% din suma pentru a transporta sicriul. Si niste promisiuni. Oare ce fete cu flori cu nume de fete mai avem răspândite prin lume? Margareta, Narcisa, Primula,Viorica. Sulfinica. Begonia, Calancioe!? Primăvărel, adică Ciubotărica de cuc?
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
alegerea partenerilor de zbenguială; nu conta decât să fie cât mai mulți la număr ca să ne formăm echipele pentru bătălii. Alături, parcă văd casa unde locuia Puiu Christoloveanu, mutat mai târziu la Brașov, apoi a familiei Stoica ce avea o fată Înaltă și drăguță care mergea la școala catolică, așa că nici ea nu ieșea niciodată la joacă cu plebea zgomotoasă a străzii. Jeni ieșea numai duminica cu părinții, Însă eram În foarte bune relații cu ea, fiindcă mămica ei, tanti Chița
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
fiindcă mămica ei, tanti Chița, Îmi cosea rochițe frumoase , fiind o maestră de lucru plină de talent și pricepere la modă. Mai vizualizez o altă casă Îngrijită unde se mutase mai târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe Economice. Urma un set de case cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
-și „bage În cârd” cu noii veniți neștiindu-i cine sunt. După 1951 nu l-am mai văzut pe Eros; plecase cu părinții În Grecia și de acolo În America. După casele grecilor urma cea a familiei Butuc cu două fete foarte drăguțe si liniștite, mai mari decât noi, apoi casa unde locuia domnul Graff, un neamț plecat mai târziu În Germania, iar alături Marica, o altă colegă de școală, ai cărei părinți erau greci: tatăl vaporean , iar mama casnică , precum
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
sau trimis Înadins de stele să ne aline dorurile și neîmplinirile, este ca un pom intrat pe rod ce-și trimite ramurile-gândurile să umple Universul cu prea-plinul inimii sale, ca poi să reverse și peste noi „boabe de rouă alături de fata și floarea de măr”. Este nu numai un poet romantic de mare valoare care a țâșnit surprinzător, care se distanțează nemăsurat de mult de pleiada de versificatori ce se autointitulează scriitori, dar este și o conștiință națională, pentru care satul
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Îi sparge moașa căciula, pe ce va arunca-o mai Întâi, pe acel lucru e acel om strigoi... După moarte, acești strigoi se hrănesc... cu ființe și lucruri... de acelea pe care au fost puși. Astfel, se spune că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și a murit, s-a prefăcut În lup și a mâncat toți câinii din sat.“ Această credință descrisă de Tudor Pamfile este un caz particular, deosebit de cele care afirmă, pur și
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
așe-i născut.“ (cf. Despre omul-lup, În Maria Ioniță, Cartea Vâlvelor). c) “Pricoliciul se face din copil bastard, a cărui mamă a fost de asemenea «de după garduri» (XVII 103) (cf. V 194, IX 76, XVIII 28)“, “din a treia spiță de fată necăsătorită (VI 231 / 19)“, din al treilea rând de copii din flori, căsătorit cu un alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
necăsătorită (VI 231 / 19)“, din al treilea rând de copii din flori, căsătorit cu un alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fată din flori) (XVII 22)“ (cf. Mușlea, Bârlea). Pamfile afirmă și el că, “după unele credinți, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, după altele este copilul unei fete greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fată din flori) (XVII 22)“ (cf. Mușlea, Bârlea). Pamfile afirmă și el că, “după unele credinți, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, după altele este copilul unei fete greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o mamă zămislită la fel.“ d) Născut din părinți incestuoși. Pricolici se fac din “copii din doi veri primari și chiar de gradul doi și trei (XV 168), din Împreunarea
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
cunoscut - a mai spus - sunt oameni. Tot buni și ei. Eu am făcut Literele la Cluj. Numele meu nu merită lăudat. Acesta aparține unui "dor fără sațiu" străin. în studenție, m-am îndrăgostit zdravăn de două ori. O dată, de o fată, care - olteancă fiind - s-a ardelenizat; acum pare pursânge din zonă. Eu, ca ardelean, m-am bucureștenizat. Estimp, par De Niciunde, Al Nimănui, De Nicăieri. Iubirea aceea s-a făcut praf. D'aia mai plutește câteodată în văzduh o pulbere
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
în curs de apariție la Editura RAO. Romanul este scris într-un stil alert și fantezist, care îl face pe cititor (în orice caz, pe un cititor ca mine) să se simtă un bărbat greoi luat la dans de o fată exuberantă. Alex. Ștef|nescu Este ora opt și două minute, își spuse Armand cu ciudă că a întârziat la întâlnirea programată în vis...Visul de ieri noapte... deși nu era primul de acest fel, îl avusese ani întregi, dar spre deosebire de
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
Închis Ion Slavici și la Seghedin unde erau Închiși Memorandiștii și se plânge: „La grădină-n Seghedin/ Plâng florile de iasomin/ De răsună ulița/ Și tremura temnița./ De la Seghedin la Vacz/ Numai drumuri de la frați/ Numai lacrimi, jale, dor/ Pe fetele tuturor”. Fiindcă cere din nou autorizație pentru a difuza cărți românești este arestat În 1895. Citind În 1895 Cronica românilor a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
însă trimiterile sunt destul de transparente. Marele Stăpân a dat ordin ca, exploatând sângeros câțiva supuși, în fața Palatului să se construiască Avenida Populista, un bulevard grandios, din marmură și aur, pe care să o conducă pe Despina, aleasa inimii sale, o fată cu nimic potrivită să devină Stăpână. Despinei îi sunt străine manierele și igiena, în schimb, are o mare calitate: scrie poezii care îl încântă pe Marele Stăpân. Suita acestuia e formată din oameni asemenea lui. Primul sfetnic, Marele Duce Arhitect
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
o palmă peste obraz de a răsunat clasa și asta a fost dovada nevinovăției lui căci Încidentul s-a Închis aici. Sau doamna Papadopol, profesoara de sociologie, soția profesorului de latină și greacă Papadopol(Ce o mai fi cu Mira, fata lor, o fi făcut carieră muzicală, căci urmase clasa de pian la conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Emil Brumaru Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea? Solnița cea dulce, Cuțitul, pe masă Lăsat să se culce Lîngă roua grasă? Frageda găleată Scoasă din fîntîni Și-adusă de-o fată, Cu toarta pe sîni? Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea?
Căntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9445_a_10770]
-
mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max. Compuși de Plumb 78 79 LUCRAREA 12 OPERAȚII PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA DESHIDRATĂRII PRIN USCARE A LEGUMELOR RĂDACINOASE Studenții sunt împărțiți în 6 grupe, fiecare grupă va realiza operația/operațiile precizate pe o fată a cubului. Sarcinile corespunzătoare pentru operațiile de pe fețele cubului sunt prezentate studenților prin fișa de documentare. Fiecare grupă va alege un reprezentant, care va coordona și supraveghea activitatea grupei. Fiecare coordonator va completa o fișă de observare. Profesorul evaluează activitatea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de Eminescu În cazul acesteia. Din sublimările lui George Popa rezultă că fata de Împărat este promisă prin frumusețea ei „prealuminii astrale”și că această ființă aleasă este frumusețe unică Între pământene, lună Între stele pe plan sideral și fecioară Între sfinți pe plan transcendent, metafizic”. Fără să facem nici o obiecție la această
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
nemuritoare o nouă valoare, un nou spațiu: spațiul spiritual al iubirii pentru o ființă omenească”. Din păcate, această năzuință este Înțeleasă de Cătălina ca atentat la starea ei ontologică, iar interpretarea lui George Popa merge În direcția recunoașterii faptului că fata de Împărat și Luceafărul sunt meniți să rămână două entități străine una de alta. Pentru Hyperion notează autorul - „pătimirea umană Îmbracă forma iubirii pentru o muritoare”. Dar sentimentele sale vizează substanța „unui prototip, a unui absolut În ordine umană”. În contrast cu
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
circulația se deblocă spectaculos [...]. Și vehiculele Regiei de Transport porniră cu avânt, fără să se mai răzgândească din minut în minut. Atunci mulțimea năvăli năucită să le prindă din mers [...]. Geanta cu umerar lung a Ralucăi zbură în aer și fata țipă și se aruncă nesăbuit să o prindă undeva departe. Învălmășeala o surprinse nesigură pe picioare și o trânti, apoi o copleși cu ropotul încălțărilor. Peste ea se formă în curând un morman de trupuri" (p. 139). Suferă degerături grave
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
stă pe margine, Cu capul sprijinit în mâini, Și prin camera ca un fund de apă tulbure Aud cum vocea i se propagă cu greu, Se lovește de pereți, Se-ntoarce, Se lovește de lucruri: Mă tot gândesc la o fată care-mi place mult... Părul lui de Făt Frumos Plutește imponderabil printre noi, Uneori îl simt deasupra Și-mi imaginez că mă-nvelește. Un pește plat îi trece senzual pe lângă obraz, Apoi se-apropie, Dar din mine doar mușcă și
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
evului aprins"... Față de Gogol sau Moličre, mereu satirici, Caragiale e, pe sfert, un umorist; iar acesta, chiar dacă-i un "critic al societății", nu-i cu totul "nemilos". - Critică, oare, Topîrceanu, în "El major și ea minoră", co(n)ruperea de fete neajunse la vârsta majoratului, de către armata imorală "burghezo-moșierească"?! - Am impresia că România cea "plină de umor" a avut nevoie, de la Anton Pann, Moise Cilibi și Caragiale încoace, să-și reafirme condiția cu ajutorul câte unui "comic de serviciu", care s-a
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
într-alta, colorate de lumina care trecea prin ele în nuanțe de verde și roșu. O luaseră peste bulevard, pe deasupra mașinilor, iar el le urmărea de pe bordura lustruită, temându-se să nu le piardă. Pe cealaltă parte de stradă o fată îi făcea semn cu mâna. Era gata s-o ia printre mașini, când el ridică speriat amândouă mâinile. Ceva îndepărtat și trist, o frică veche îi urcase din rărunchi, ca un fermoar. Ea se opri brusc, contrariată de gestul lui
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
schimbe direcția, făcându-i la rândul ei semn s-o ia în sus. Un timp, Cristian căută cu privirea sunetele scânteietoare, dar își dădu seama că se topiseră în aerul cald, de mai. Se întoarse, încercând s-o urmeze pe fata de pe celălalt trotuar, dar dintr-odată își simți sufletul invadat de bucuria de a se ști liber. Voia să fumeze o țigară, așezat pe o bordură de ciment, să cutreiere străzile și să simtă în nări mirosul crud al celorlalți
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]