1,080 matches
-
Reveria pietrifiantă se deschide, aici, spre un simbolism remarcabil al culorilor. Al doilea peisaj este mai variat și, din punctul de vedere al imaginației, mai productiv. Reveriei pietrifiante, poeticii imobilității, terorii de frig li se substituie În Pasteluri un peisaj feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și palid”, apoi, cînd ninsoarea Încetează, „doritul soare” apare și „strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum se topesc În zare, În timp ce fulgii „zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi” etc. Feericul acesta cînd grandios, cînd miniatural tinde să capteze o undă cosmică. În poetul Înspăimîntat de tulburările materiei se aprind, sub inspirația iernii, o fantezie care bate departe. Fantezia depășește, aici, hotarele și Înfrînge teama de nemărginit. Reveria pietrificantă și reveria
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
luminii: lumina stinsă a soarelui și lumina stelină. E un moment de pace, de Împăcare Între lucruri, un scurt răstimp, În fine, În care cerul și pămîntul se Întîlnesc: „În scurtele restimpuri cînd soarele declină Și noaptea-și pune stema feerică, stelină, E un moment de pace În care, neoprit, Se perde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zărește ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar În loc oprite Cu mantii lungi și albe de-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia și reveria pustietății. O țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria cristalizantă. Sensul monumentalului În natură. Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimității și ale euforiei. O erotică enervant Îngerească. Erosul galant. Steluța și Rodica. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic? Retorica poemului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
deveni simpatică și căutată și suplini cu succes pe G. Călinescu Manigomian. Madam Pomponescu, dând o recepție acasă, îi solicită luminile, iar Sultana, împrumutînd din depozitul ei mobilele, covoarele și lustrurile de care avu nevoie, conform planului Expertului, compuse interioare feerice. Nostim este că Sultana făcu vânzări cu acest prilej. Un diplomat, văzând un covor persan, rămase entuziasmat. - Nu-i așa? Îl încurajă Gaittany. E minunat, aveți toată dreptatea. (Apoi la ureche.) Cred că e de vânzare, ha-ha-ha! Auzind cuvântul "vînzare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
domino cu cele două femei și păru mulțumit de a fi câștigat. Nefiind obișnuit a se culca devreme și consumîndu-și ani de zile serile în picioare prin saloane, Pomponescu, neavând ce face, se plimba prin odăile ale căror lustruri erau feeric aprinse fără nevoie și se oprea de multe ori în fața rafturilor de cărți din birou, de unde scotea cîte-un volum, pe care îl răsfoia rezemat de dulap. Se purta ca și când în jurul său ar fi fost grupuri mari de persoane, și el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mitologice sau din legende, acelea din diferite religii, practicile magice nu provoacă surprize, ele având caracter tipic, sistematic, instituțional și datorită acestui lucru, o logică internă. Un exemplu este constituit de basm, loc în care schemele sunt previzibile, miraculosul și feericul urmează direcții consacrate, fiind mereu o luptă între bine și rău. În literatură, deși primii teoreticieni au fost germanul Hoffman, dar și americanul Poe, disputele teoretice s-au purtat în Paris. Hoffman este tradus foarte repede în Franța, prilej cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fantastică se dovedește a fi una de frontieră, atâta vreme cât nu există un fantastic pur, decantat de orice elemente reziduale și situate în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac trimitere într-o anumită măsură la fantastic: fabulosul feeric, miraculosul mitico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, științifico-fantastic, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză, literatura fantastică fiind un un tip modern de literatură narativă, caracterizat în special prin mister, suspans și incertitudine, ea fiind recunoscută
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
proza de analiză, literatura fantastică fiind un un tip modern de literatură narativă, caracterizat în special prin mister, suspans și incertitudine, ea fiind recunoscută ca specie literară de sine stătătoare în secolul al XIX-lea. În basme identificăm un fabulos feeric, într-o ambianță în care magia este lege, apar evenimente supranaturale (fabuloase), fără a îngrozi pe cineva, aici supranaturalul face parte din ordinea lucrurilor. Personajele din basm nu neliniștesc, deoarece își duc viața într-un tărâm necunoscut, fără nici o comunicare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
4. Frontierele literaturii fantastice Asemenea tuturor textelor și literatura fantastică este delimitată de frontiere, acestea depinzând de sursele utilizate în mod tradițional (folclorice, para-folclorice sau ezotericooculte), dar și de modalitățile de expresie, toate acestea ducând la următoarea clasificare: a) fabulosul feeric întâlnit în basmul Făt-Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu, căci așa cum afirma Roger Callois: ,,Basmul se petrece într-o lume unde minunea este un fapt obișnuit, iar magia este lege’’, b) miraculosul mitico-magic și superstițios se situează mult mai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
animalele vâscoase de pe punte etc.), toate au un scop moralizator. În literatura germană a secolului al XIX-lea s-a remarcat Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann. În operele sale magia coexistă cu ironia, apare întreaga gamă a fantasticului. La el apar feericul, mirificul, oniricul, halucinantul, iar sugestiile provenite din romanul negru și din cărțile medievale de demonologie sunt foarte evidente. Însă dincolo de fantasticul macabru preluat din literatura romancierilor gotici, dincolo de filonul negru și de demonismul romantic, putem descoperi în cea mai importantă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
umbra, acesta fiind un element cu implicații folclorice. Motivul umbrei desprinse de corp este preluat ulterior și de către Mihai Eminescu în episodul umbra mea din opera Sărmanul Dionis și astfel, se poate constata că în cadrul literaturii romantice germane, fantasticul și feericul reușesc să pătrundă în aproape toate genurile literare, elocvente în acest sens fiind romanul lui Novalis, Heinrich von Ofterdingen, drama lui Kleist, comedia fantezistă a lui Tieck, povestirea, așa cum au ilustrat-o Arnim, Tieck, Brentano, baladele din culegerea lui Arnim
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ai fantasticului în literatura română În acest context literar, fantasticul se dezvoltă și în literatura română, având ca reprezentanți pe Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Mihai Eminescu etc.. Categoriile fantasticului românesc oscilează între fabulosul feeric, fantasticul miraculos, fantasticul mitologic, fantasticul filozofic, fantasticul enigmatic sau fantasticul absurd. Fabulosul feeric reprezintă modalitatea specifică basmului românesc, cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în literatura română, având ca reprezentanți pe Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Mihai Eminescu etc.. Categoriile fantasticului românesc oscilează între fabulosul feeric, fantasticul miraculos, fantasticul mitologic, fantasticul filozofic, fantasticul enigmatic sau fantasticul absurd. Fabulosul feeric reprezintă modalitatea specifică basmului românesc, cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc.
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Gargantua, luptă în Anglia împotriva dușmanilor regelui Arthur, alt personaj din legendele bretone și, după o viață lungă de două veacuri, este transportat, tot prin mijloace magice, cele ale zânelor Morgana și Meluzina, într-o țară de basm, într-o feerică Utopie"246. Cum cartea populară se bazează pe schema genezei (tată-fiu) și continuă pe cea a evoluției (aventurile celui din urmă spre satisfacția celui dintâi), narând "peripețiile" lui Gargantua, fiul uriașului Grandgousier, Rabelais decide să "alcătuiască" (acesta este verbul pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ea, ca să poată fi primiți, dar pentru că Domnul s-a îmbolnăvit, audiența n-a mai avut loc. Au fost însă oaspeți și partici panț i la un bal care s a desfășurat, chiar imediat după un cutremur. Sosiră acolo. Salonul feeric iluminat găzduia lumea adunată. Toți erau tăcuți, palizi ca ... moartea. Așteptau cu groază o nouă zdruncinătură, când, deodată, unul din participanți începu un cântec. Ca prin farmec, podelele fură curățate de moluzul prezent și dansul începu cu veselie și frivolitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
străini, care fiind amatori de senzații tari prin ținuturi sălbatice, s-au aventurat timid și în grupuri mici și prin țara noastră. Au observat că minunata Carpathian Garden le-a purtat pașii în gropi, în rahat sau într-o combinație feerică a celor două, iar partea cea mai proastă, e că a fost greu să priceapă de fiecare dată năravurile băștinașilor, de a lua și pielea de pe om, dacă l-a prins la ananghie că are nevoie de cazare și masă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei acum împotriva tuturor, tare mi-e ca să n-o ia și ei peste bot, la un moment dat. Se spune că americanii, care sunt foarte expeditivi din fire, au și format după trei ore și douăzeci de minute, de la feericul foc de artificii declanșat de avioane, un comando format din Bruce Willis, Chuck Norris, Arnold Schwarzenegger, Steven Segal, Sylvester Stallone, Dolf Lundgrin, la care s-au adăugat ca prezențe feminine Tia Carrere, Lucy Liu și în mod cu totul excepțional
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de la Inspecția veterinară din Cârligați îi bagă în fund un supozitor plin ochi cu explozibil, după care, ca și cum și- ar aprinde o țigară, trece bricheta pe lângă fundul plin de volum și grăsime al victimei. Respectivul grăsan nu are încotro, explodează feeric și detectivul Puarot trebuie să găsească și aici vinovatul. Același Gore din Sărindar continuă seria de crime prin amenajarea într-o locuință oarecare, a unei ingenioase mașinării infernale, compusă dintr-o coajă de banană și un topor bine ascuțit. Apoi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
9. Prima strofă a elegiei Din cerurile albastre alcătuiește o secvență poetică în care tema iubirii și cea a naturii se împletesc, întro viziune tipic romantică. Imaginarul poetic reunește motive specific eminesciene (cerurile albastre, luceferi, codrul, lacul), alcătuind un cadru feeric, un spațiu protector pentru cuplul de îndrăgostiți: Luceferi se desfac, / Zâmbind iubirii noastre. Personificarea luceferilor, a codrului (pe gânduri pus) sugerează ideea poetică a capacității iubirii de a însufleți universul, de a crea armonie între cer și pământ. Interogația retorică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna, rotindu-se, anunță imperturbabil trecerea: "Privește / ceasornicul feeric al lunii / peste care / mâinile-mi oarbe / se plimbă / rotund după cerul din tine". Conștiința efemerității, a timpului vorace, se reduce la o constatare filozofică obiectivă, aproape neutră: Pe sub noi șuieră trenuri albastre. Se duc în piatră. Se duc în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare de brațele uneia dintre uriașele sălcii, n-ai crede că peisajul feeric ar adăposti atâtea tragedii. Chiar dimpotrivă, privești scurgerea nesfârșită a apei de un albastru verzui, întotdeauna la fel, parcă întotdeauna indiferentă la tot și la toate și te contaminezi cu infinitul, cu lipsa oricăror repere temporale degajate de acel loc.
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]