800 matches
-
duce să-ncălzească alte neamuri, altă țară; Însă ca un rege darnic, la momentul de plecare Ne desfășur' atunci uimitoarea lui splendoare. Și, încetul cu încetul, văd sub ochii mei că-nvie, Cum un vis se vede numai, marea lumei feerie. Nori țesuți în diamante, râuri, lacuri de rubini Și grădini și munți de aur și cascade de lumini. Toate, toate încunună fața soarelui divină, Întreg cerul și pământul maiestăței lui se-nchină; Fermecata mea privire ațintită-i spre apus Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dezlănțuită, turbată de parcă-ți prevestește sfârșitul lumii; și, necontenit, după capriciile ei îți sugerează alte gânduri, îți spune altă poveste, îți cântă altă simfonie. Răsăritul și asfințitul soarelui, lumina lunei, sclipitul stelelor, fosforescențile nopții produc pe luciul ei transparent adevărate feerii ce uimesc închipuirea. Frumoși sunt și munții cei mari cu formele lor fantastice, cu ghețarii, cu pădurile lor seculare, cu lacurile și cascadele lor, dar nici un spectacol de pe globul pământesc nu e mai măreț, mai impunător ca spectacolul mării. Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
inima, plămânii, picioarele și chiar capul sunt de prisos. Cum ar zice Guillaume Tell, dacă s-ar scula din mormânt și ar vedea țara lui astfel schimonosită, sulemenită ca o mahalagioaică în zi de duminică, prefăcută într-un teatru de feerii, unde meritul nu-i a călătorului care îl vizitează, ci a mașinăriilor ce îi schimbă decorurile? Ce ar zice Jacques Balmat, cel întăi care acum 118 ani a pus piciorul, cu riscul vieței lui, pe alba frunte a muntelui Mont
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gheață. Iată acum soarele că se scoboară strălucitor pe scările ceriului, aprinzând în jurul lui fel de fel de lumini, care, reflectându-se pe ghețuri și zăpezi, poleiesc nenumăratele vârfuri de munți cu fel de fel de culoare. E o adevărată feerie, o sărbătoare a naturei în care parcă și ceriul și pământul s-au unit să glorifice pe falnicul luceafăr al zilei în momentul îndrumărei sale spre ceielaltă față a pământului. Am avut norocul rar să privesc această neînchipuită scenă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Pag. 199. Împrejurimile Iașului: Pod peste lacul Vilei "Greerul". Astăzi dispărute: și lacul și podul. (Foto-Regal) Pag. 200. Câțiva de la "Epigonii": Sp. Frasin, Enrico Mezetti și Eug. Herovanu. În intenția membrilor acestui grup, fotografia trebuia să amintească colaborarea lor la feeria "Luceafărul", al cărui text se datora primului și celui de al treilea, și a cărei muzică o pregătea fostul director al Conservatorului din Iași, excelentul pianist și compozitor Mezetti. Piesa nu s-a reprezintat niciodată, din cauza dificultăților tehnice în realizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de la ziua nunții mele. Încă o dată, teoria mea: ce legătură este între acea tânără îmbrăcată în alb din cap până-n picioare, puțin rebelă, puțin emoționată, poate foarte fericită și cu siguranță foarte mulțumită, în cadrul acela tomnatic, de vis și de feerie, de la Crușeț, și această bătrână cu piciorul drept în ghips, căreia îi joacă proteza în gură, care trăiește izolată în acest cadru, aplecată asupra amintirii marelui om, a marilor oameni, și asupra amintirii, mult mai subiectivă și mai apropiată, a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
senzații de neuitat. Balcoane, flori, taverne, muzică grecească, castele ruinate transformate în elegante restaurante, băbuțe ascunse sub câte un portal, descoperite în ultima clipă... și câte și mai câte... Ne-am prelungit plimbarea până către miezul nopții, pătrunși fiind de feeria oferită sufletelor noastre de imaginea golfului populat cu măsuțe cu fel de fel de fețe (și de masă și de oameni), cu felinare sau lumânări aprinse pe ele, cu lumina reclamelor împodobind domoala apă a golfului ca pe un brad
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o farmacie din cartier cu program de noapte. Deși ne aflam la începutul lui ianuarie, era deosebit de cald și o ceață deasă, lăptoasă, cum nu mai văzusem, învăluia casele, umplea străzile. Parcă pluteam printre nori. Intrasem brusc, surprinși, în plină feerie, uriași clăbuci albi ne spălau și curățau sufletele de zgura ultimelor îngrijorări. Era prea frumos ca totul să nu fie bine. * A doua zi după ce am internat-o pe mama la Spitalul nr. 9, ne-am dus s-o vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poveștii despre iubirea lui Lancelot și a Ginevrei). Mai reiese că imaginația e o facultate de importanță capitală, ceea ce se spune uneori, dar ca simplu clișeu, de regulă cu un aer de beatitudine prostească, mai ales à propos de basme, feerii și istorioare „poetice”, care chipurile ne-ar scoate din așa-zisa platitudine a existenței și a realității „brutale” (e de notat aici că Gordon Craig își mărturisește ̀ într-un loc, la pagina 32, slaba prețuire pentru Alice în țara
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
60 de elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. . . Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
60 de elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lirice) și, în consecință, și-a pus în valoare adevăratul talent. Suspinului minor i-a preferat - semn de inteligență artistică - voluptatea râsului și a jocurilor de metalimbaj. Scriitorul a tatonat și scena, dar fără a insista. Împreună cu Adrian Maniu semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-a venit numirea, jucată la Naționalul ieșean în 1922, dar scoasă de pe afiș din cauza
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor volume colective: 9 pentru eternitate (1977) și Pagini transilvane. În colecția „Restituiri” editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii. Primul volum de autor, Apropierea de imaginar, îi apare în 1988. Concediat abuziv din redacția revistei „Steaua” în 1985, este transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde lucrează până în 1990, când se reîntoarce la vechiul loc de muncă, mai
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
o epuiza, foiletonistica sa din anii ’70-’80. Multe comentarii își păstrează peste timp prospețimea și transparența, obiectivitatea și rigoarea. SCRIERI: Apropierea de imaginar, Cluj-Napoca, 1988; Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000; Ora cărților deschise, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Gala Galaction, Sub feeria lunii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974. Repere bibliografice: Rigori ale sintezei, LCF, 1974, 3; Constantin Hârlav, Galaction, călător, TR, 1975, 18; Mihăilescu, Conceptul II, 162; Constantin Cubleșan, Recitirea textelor literare, ST, 1989, 2; Valentin Ciucă, „Apropierea de imaginar”, CL, 1989, 3
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus deci un sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
orașul Brașov trece prin emoțiile festivalului!84 E o forfoteală nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al școlii Generale „Al.I. Cuza” de pe str. Sucevei și instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
De ce România este atât de afectată, nu înțeleg. Știți dvs. că străzile neluminate încurajează criminalitatea și hoția? Ziarele nu scriu nimic, cetățeanul este dezinformat. Dvs. aceste mărunte probleme nu le cunoașteți, Calea Victoriei este luminată, iar la Palatul Primăverii este o feerie privată. Pentru că a venit vorba de privilegiile domniei voastre, ale înalților funcționari și ale familiilor lor, credeți oare în sinea dvs. că aceasta se cheamă democrație? Sigur, vilele, reședințele de la munte și mare, Palatul Peleș, fostul Palat al Pionierilor pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fidelitate față de adevărul multistratificat și adânc al artei majore. Realism? „Nețărmurit”, „magic”, „obiectiv”?! O singură realitate absolută: spiritul. „Realismul” sabatic este al spiritului grav și solitar, angajare Într-adevăr deplină, substanțializată, În contrast cu atâtea profitabile verbalizări conjuncturale ale prea multor pitorești feerii de larg consum. În opera lui Ernesto Sábato, moartea „alege” doar pe cei ce merită a-și „transforma viața În destin”. Moartea nu-și oferă eternizarea decât celor care o Înfruntă: Întruchipări tragice ale revoltei umane, ale neabdicării. Nicidecum validarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de om create, păsările, crocodilii și pisicile și creioanele și vedetele de om create și, În cele din urmă, acel inepuizabil „self-made man”, el Însuși, stăpânul marelui truc al universului: METAMORFOZA. Metamorfoza modernă a omului, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram cândva, să ne deschidem inima și
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram cândva, să ne deschidem inima și
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
decât niște improvizații facile, efemeride destinate unor reprezentații mondene. Le Cotillon (1900) e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
reia motivul clasic în cheie parodică, dar și cu puseuri de poezie, într-o atmosferă de magie marqueziană, se reinterpretează legenda biblică a Facerii. Celelalte texte se apropie, stilistic și tematic, într-un registru compozit (de parodie livrescă binevoitoare), de feeria shakespeariană (Kagemusha, împărăteasa fluturilor repovestește în stilul unui basm optzecist Furtuna), de parabola orwelliană sau de cea cantemirescă în Imago. Imaginea Egiptului nostru (poveste alegorică despre idila unui profesor de liceu cu o elevă) și în Templul poeziei (poveste-parabolă despre
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
repliere, un secret teritoriu de primire, dar și ceva ofensiv, care participa cu mîinile goale ale cîtorva indivizi la complotul contra universului capitalist și contra josniciilor sale fără număr” și ar lucra cu constrîngeri formale codificate, ca “Shaggå, romånce, intrabolțile, feeria... și subgenuri ca recitatul, lecția și naratul”. Borgesian, Își inventează adepți cu nume - evident - exotice: Luiz Bassmann, Ingrid Vogel, Iakoub Khadjabakiro Pentru un scriitor post-exotic, declară Volodine, “nu există diferență Între viață și moarte” (Aliette Armel, “Volodine, écrivain post-exotique”, Magazine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se valorifică în baladele cu subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul muntelui și, mai ales, în Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger, unde sărbătoarea nunții și necunoscutul de dincolo de moarte se proiectează în revărsarea exuberantă de viață a unei feerii idilice și în reflecția dramatizată asupra destinului, embleme, ambele, ale unei viziuni românești a existenței. Nunta Zamfirei e un tablou etnografic (nunta la români) transpus în figurație de basm. C. păstrează spiritul autentic național nu numai în suita tradițională a
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]