2,707 matches
-
sine, în interacțiunile cu textul și cu cei din jur, în mod inevitabil, cultura, limbajul, experiența și așteptările. Încerc să fiu o „ascultătoare naivă”, încerc să respect subiectivitatea persoanei pe care am intervievat-o mele, dar, spre exemplu, orientarea mea feministă și sistemul meu de valori au intervenit, fără doar și poate, atât în lectura mea, cât și în atitudinea pe care am avut-o față de Sara de-a lungul interviului. Din această perspectivă generală, am putea spune, oricum, că există
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o teză asupra ambiguității ca strategie de adaptare în cadrul organizațiilor. Studiul său combină metoda antropologică a observației participative cu analiza relatărilor unor subiecți care își desfășoară activitatea în organizații. În prezent, predă un curs despre cultură și organizație din perspectivă feministă. Referințe Adler, A. (1929a), The practice and the theory of individual psychology, Harcourt & Brace, New York. Adler, A. (1929b), The science of living, Low & Brydone, Londra. Adler, A. (1931), What life should mean to you, Little Brown, Boston. Adler, A. (1956
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și al modei. Astfel, părul nu este nici tăiat, nici prins ca semn de rebeliune împotriva puterii (părul lung al celor din mișcarea hippy) sau, dimpotrivă, tăiat din aceleași motive (părul scurt al femeilor, ce le însoțește emanciparea și lupta feministă). În plan psihologic, părul este în relație și cu starea psihică a persoanei. Schimbările de culoare, de tunsoare sau de coafură intervin adesea în momente cruciale și sunt ecoul unei profunde nevoi de transformare; ca și cum schimbându-și înfățișarea, persoana și-
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
e necesară o incursiune În contextul teologic și cultural contemporan. Simultan cu deconstrucția cultului tradițional consacrat Mariei Magdalena, Dan Brown propune o adevărată remitologizare a personajului. Intenția sa nu mi se pare deloc străină de ideologia postmodernității și a „teologiei feministe”. Nu Întâmplător nume ca Esther de Boer, Ann Graham Brock, Jane Schaberg sau Karen King, toate „militante magdaleniene” și exponente ale acestei teologii feministe, susțin, printr-o campanie bine articulată, bestsellerul brownian. Pentru discipolele Elisabethei Schüssler-Fiorenza, Maria Magdalena este prima
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a personajului. Intenția sa nu mi se pare deloc străină de ideologia postmodernității și a „teologiei feministe”. Nu Întâmplător nume ca Esther de Boer, Ann Graham Brock, Jane Schaberg sau Karen King, toate „militante magdaleniene” și exponente ale acestei teologii feministe, susțin, printr-o campanie bine articulată, bestsellerul brownian. Pentru discipolele Elisabethei Schüssler-Fiorenza, Maria Magdalena este prima victimă feminină a unei conspirații machiste, orchestrată de apostoli. Faptul că ea ajunge să fie etichetată drept „prostituată”, deși În evanghelii nu există nici o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
paradigmă de gândire exclusiv machistă, scrierile lui Pavel jucând un rol decisiv. A venit Însă timpul eliberării de sub tutela vechii paradigme. Maria Magdalena s-a transformat În simbolul luptei pentru emancipare a femeilor creștine și În sigla nevinovată a teologiei feministe. În mare, noile bacante universitare folosesc două strategii de reabilitare și canonizare implicită: recitirea textelor canonice prin lentile feministe și reactualizarea unor texte gnostice, În care Maria Magdalena joacă un rol mult mai apăsat și central decât În Noul Testament. Susținătorii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vechii paradigme. Maria Magdalena s-a transformat În simbolul luptei pentru emancipare a femeilor creștine și În sigla nevinovată a teologiei feministe. În mare, noile bacante universitare folosesc două strategii de reabilitare și canonizare implicită: recitirea textelor canonice prin lentile feministe și reactualizarea unor texte gnostice, În care Maria Magdalena joacă un rol mult mai apăsat și central decât În Noul Testament. Susținătorii unor asemenea puncte de vedere nu sunt În exclusivitate femei. De altfel, În ultima parte a studiului ne vom
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de sex diferit, ci și de persoane de același sex. În evangheliile canonice există mai multe notații de felul: „Isus l-a iubit” pe cutare ucenic, fără ca expresia respectivă să presupună vreo aluzie erotică. E foarte clar Însă că ideologia feministă favorizează interpretarea otova, depistând În gestul lui Isus unul din argumentele cheie ale mariajului carnal Între Mântuitor și Maria Magdalena. Reinterpretarea ideologică a datelor canonice A doua strategie de reabilitare și, implicit, de impunere a Mariei Magdalena ca eroină fondatoare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
otova, depistând În gestul lui Isus unul din argumentele cheie ale mariajului carnal Între Mântuitor și Maria Magdalena. Reinterpretarea ideologică a datelor canonice A doua strategie de reabilitare și, implicit, de impunere a Mariei Magdalena ca eroină fondatoare a mișcării feministe este reinterpretarea datelor conținute În corpusul canonic. Amintesc aici câteva titluri provocatoare de dată recentă: R. Atwood, Mary Magdalene in the New Testament Gospels and Early Tradition, 1993; E. De Boer: Mary Magdalene: Beyond the Myth, 1997; J. Schaberg, The
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sau „Îneca” În imagini mai largi. Deși, În cele din urmă, statul rămâne totuși o noțiune de referință și În aceste studii, cel puțin ei identifică surse alternative de conflict și vulnerabilitate care privesc mai departe de mecanismul statului. Abordările feministe ale relațiilor internaționale sunt un atac frontal la adresa statului și atrag atenția asupra necesității de a reconceptualiza securitatea Într-o multidimensionalitate care să accentueze faptul că noțiunea de securitate tradițională impune anumite constrângeri asupra femeilor, punându-le Într-un rol
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
asupra necesității de a reconceptualiza securitatea Într-o multidimensionalitate care să accentueze faptul că noțiunea de securitate tradițională impune anumite constrângeri asupra femeilor, punându-le Într-un rol subaltern. Studiind de exemplu situația trupelor americane În Filipine, Cynthia Enloe, analistă feministă, remarca impactul pe care acest instrument al securității Îl are asupra femeilor filipineze, care devin În același timp vehicule de legitimizare a prezenței americane, cât și simboluri ale dominației (Enloe, 1989). Alte abordări critice ale securității evidențiază faptul că noțiunea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
ALTIȚE ȘI BIBILURI, revistă literară apărută lunar la București din ianuarie 1893 până în martie 1894. Scriitoarea Smaranda Andronescu-Gârbea (Smara), cunoscută pentru ideile ei feministe, a redactat această publicație de „litere, științe, arte”, la care au colaborat cu versuri Cornelia din Moldova, Elena Hübsch, Ana Ciupagea, Constanța D. Barzon, Ecaterina V. Eleuterescu, precum și Al. Candiano-Popescu și Al. Obedenaru. Câteva nuvele și schițe dădeau Elena Hübsch
ALTIŢE SI BIBILURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285312_a_286641]
-
dovedea propria absurditate. Cu trecerea anilor, Milton o folosea ca scut Împotriva oricăror opinii contrare și În cele din urmă ajunsese un fel de mantră, explicația faptului că lumea se ducea naibii, aplicabilă nu numai la afro-americani, dar și la feministe și homosexuali; și apoi, desigur, Îi plăcea să ne-o adreseze nouă de câte ori Întârziam la masă sau purtam haine cu care Tessie nu era de acord. ― Problema noastră sunteți voi! Ecoul cuvintelor lui Morrison răsuna În stradă, dar Milton n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și cu mine stăteam pe scaunele noastre, ascultând cum ceara era Îndepărtată violent. ― Auleu! strigă femeia grasă. ― Hai că nu-i nimic, o Îmbună Helga. Sunt maestră. ― Uii! schelălăi una dintre fetele cu epilatul inghinal. Iar Helga, adoptând o postură feministă ciudată: ― Vede ce faceți pentru bărbații? Suferire. Nu merită. Acum Helga se apropie de mine. Mă apucă de bărbie și Îmi trase capul dintr-o parte În alta, cercetându-mă. Îmi puse ceara pe buza superioară. Se duse la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că se simt atrași de picioare sau de sâni. Adică... A lăsat propoziția în aer. — Ai dreptate, firește, a continuat ea după un moment. E îngrozitor de tânăr. Dar acum îmi dau seama că tinerețea are un farmec special. Știi că feministele s-au supărat că bărbații mai în vârstă hârțuiesc femei tinere? N-am fost niciodată de acord. Am ținut mereu cu țapii bătrâni. Și acum mă bucur că am făcut-o pentru că acum văd cum te poate înnebuni un corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Dubrovnik era o ceată de profesori de filosofie din Europa și SUA. Și Lipman, creatorul programului, o întreprindere intelectuală minunată de care ar fi meritat să mă țin toată viața dacă nu mă regăseam creativ mult mai bine în filosofia feministă, mă rog, se vede după CV. Am cochetat o vreme cu asta. Doina St. și cu mine am pus în brațele Humanitasului, completamente gratuit, copyright-ul pentru toate cărțile, inclusiv trei traduceri, dar editura avea alte priorități: Cioran, Țuțea, Nae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aveam sentimente de culpabilitate, față de statul fentat, față de copiii refuzați. Țin minte câte voiau să-și facă histerectomie, să scape pentru totdeauna de frica de a fi femei. În 1995 eram la Cornell University, îmi pregătisem o conferință de filosofie feministă. Zile întregi am lucrat să șlefuiesc o temă de critică a lui Rawls și Susan Moller Okin din perspectiva ideilor mele asupra criteriului convenabilității în etică. Voiam, ca să zic așa, să-mi arăt „mușchii” intelectuali la o audiență din IVY
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care simplifică și manipulează. La noi e un tămbălău întreg pentru lucruri față de care ce ați trăit voi e mai rău ca orice horror. I-am înțeles și eu și i-am retras simbolic de unde îi trimisesem. Țin minte o feministă americană, foarte supărată că mă dădeam cu parfum și cu pudră. Acum, fiindcă îmi dă mâna, uneori îmi place să miros a Dune, să apăs pe vaporiseurul cu design Daly buzele lui May West. - Uite ce-i, drăguță, pe când voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
iarbă încinsă de soare. Toată această solitudine livrescă a durat până când silueta care dispărea ca o nălucă în jogging matinal pe malul râului a început să poposească sub stejarul meu, substituindu-se farmecului lecturii. Venise să ne prezinte teorii politice feministe asupra cetățeniei. Era singura cu care aveam un background ceva mai asemănător. În afară că era blondă, avea ceva de Edith Piaf. Am început să frec două nesuri în loc de unul. Pe la 6, se trântea istovită în fuga ei zilnică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
britanizată mai rece. Ea e teoreticiană raționalistă. Niciodată nu a încetat să mă ironizeze: - Mihaela, come on! What is this whole stuff with the emotional, empathic, natural? Niciodată nu a înghițit decât cu ghionturi felul meu de a face filosofie feministă, cu accente femeiești și cu un femeiesc foarte asumat, inclusiv în sens simbolic. Who cares? Relația a rămas nealterată în timp și de timp. Acea primă amintire a ipostazei unui „noi” o păstrăm într-un fel care, în timp, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bărbatul Vetei. IMGB-ul e o amintire. Doar țuica a mai rămas consolare eternă. Și, în plus, nevestei nu-i mai poate arde una peste bot, ca să-și descarce frustrările. Nu de alta, da’ face menajul la tot soiul de feministe și i s-a urcat la cap că-i face bocceaua dacă o mai atinge. She is a breadwinner, cum îi zisa în lumea noastră nouă. El e postproletar, postclasă conducătoare. Omogenizarea s-a dus pe apa sâmbetei. Pe procente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Planurile mele donquijotești aveau aceeași miză: uciderea. Voiam să-l împușc sau să arunc o grenadă. Aș fi consimțit să mor dacă măcar încercam să-l ucid. În vara lui ’98 am fost la Boston, la un simpozion de filosofie feministă. Acolo, după ce mi-am terminat speach-ul despre analogia totalitarism-patriarhat, folosind România drept studiu de caz, o americancă a plâns și mi-a cerut scuze. Nu era nimic melodramatic în lucrarea mea, dar femeia ținuse la o altă secțiune o lucrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gravidă în luna a șasea, același lucru l-a încercat un profesor al meu în anul I de facultate. Dar o să povestesc o astfel de scenă, unde rușinea mea era o combinație tristă între personal și politic. Că de, vorba feministelor americance, personal is political, până și la nivelul rușinii. Într-o toamnă, aproape de deadline-ul episodului totalitar (cine putea bănui că va fi un deadline și când anume?), mi s-au umflat ganglionii de la ceafă, mă mânca toată țeasta și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ipocrită să spun că ni s-ar mai atenua dacă filosofăm despre ea. În stările mele adânc depresive am detestat filosofia. Nu era bună de nimic, n-aveam ce face cu ea, nu-mi trecea cu nici una, nici măcar cu cea feministă. Cel mult mă făcea să nu-mi părăsesc demnitatea, dar nu mă scotea din durere. Poate că de aceea am și trecut la teorie politică. O fi venit vremea răscrucii în viața mea de femeie și de teoreticiană. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]