63,117 matches
-
parcursă cu tenacitate și uneori cu o agresivitate primitivă, care strică farmecul vieții literare. Competiția liberă a valorilor este înlocuită de o competiție trucată, cu un rezultat cunoscut dinainte. De fapt, sintagma "regizarea succesului" este prea elegantă pentru a defini fenomenul. Este vorba, în realitate, de strădania unor autori de a obține succesul cu forța, inspirând frică sau greață celor care urmează să se pronunțe asupra textelor lor. Nu se mai practică seducția, ci violul. Acțiunea de tâlhărie-cerșetorie începe cu luarea
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
verdictele criticii, sistemul literaturii române a deceniilor din urmă - și, într-o perspectrivă mai largă, al culturii creative - a constituit practic singura opoziție amplu articulată la presiunea uniformizatoare, depersonalizantă a statului polițienesc comunist". Exegetul are dreptate cînd semnalează și dezvoltarea fenomenului în direcția unor plusări "sistematice" (în orice caz foarte frecvente), de ordin estetic, acoperind necesitatea încurajării morale a unei rezistențe, acel "joc al supralicitărilor apte să creeze sau să alimenteze acele vitale prestigii personale și, în ultimă instanță, și supraindividuale
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
de dînsul" și, în aceeași măsură, "un stilist crepuscular, de-o tîrzie sănătate și de un prematur decadentism". E o carieră postumă, să recunoaștem, ieșită din comun, în cuprinsul căreia, sub impulsul mereu augmentat al intenției de-a explica un fenomen părelnic "simplu" printr-un cumul de ipoteze ale complexității, are loc tranziția de la o extremă la alta. Abordarea lui Creangă prin prisma unui șir de speculații imprevizibile a reflectat un soi de dinamizare lăuntrică, de autoîncărcare a temei ce părea
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Pavel Șușară I. Artiștii și piața Pe o piață de artă în plină formare, așa cum este piața românească, problema acordului dintre valoarea artistică a unui obiect și valoarea lui comercială este una legitimă. Atunci cînd un fenomen nu este încă structurat, cînd normele juridice nu funcționează la parametri normali și cînd spațiul spontaneității este mult mai mare decît acela supus unor reguli stabile, este de bănuit că echilibrele obligatorii dintre valoarea culturală a operei de artă și
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
echivalentul a două kg de cremvurști, premiile Uniunii Artiștilor Plastici s-au încăpățînat, cu o energie comparabilă, să aspire la același loc din punct de vedere moral. An de an, în virtutea unui regulament învechit și a unei percepții clientelare asupra fenomenului artistic, ele au răsplătit genuri și persoane care făceau cu greu față pînă și unei probe sumare de existență. Simțindu-se obligate să confirme părerea secțiilor Uniunii despre ele însele și nu să reflecte ceea ce se întîmplă cu adevărat în
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
Gheorghe Grigurcu Ocupîndu-se de fenomenul Echinox, Petru Poantă afirmă, ceea ce îndeobște se recunoaște, că acesta a impus, "în peisajul promoției '70", un climat distinct, "axat pe cultul valorii, impregnat de cultura artistică și de imperativul estetic". Mai mult, "un climat persistent și autogenerator", în sensul
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
este "o persoană de care e bine să te ferești și pe care să n-o iei prea tare în serios". Dar Petru Poantă nu-și propune a realiza, după cum declară, nu fără cochetărie, "o panoramă sau o istorie a fenomenului echinoxist; un dicționar complet de autori; o cercetare critică a operelor echinoxiștilor; o selecție valorizantă și ierarhizantă", înfăptuind, să admitem, din toate acestea cîte ceva. Scrierea d-sale se vrea "o reverie eseistică și memorialistică", fapt ce-o face seducătoare
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
modul în care a fost Titu Maiorescu pentru Junimea", că ar fi funcționat ca "un fel de guru al echinoxismului", fostul său învățăcel îi recunoaște cu politețe "afinitățile, mărturisite adeseori, cu majoritatea echinoxiștilor", "generozitatea cu care a susținut și difuzat fenomenul echinoxist", dar ține a pune lucrurile la punct: " Cred că profesorul visa la formarea unei comunități elitiste, incoruptibilă intelectual, un fel de Păltiniș citadin al literaților."
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
următor), transformarea în poziție intervocalică - reujesc - e aberantă; ca și în adverbul așa (,să te iau aja cum ejti", pixelrage.ro) și în conjuncția și: ,el fiind asa de dejtept ji frumos" (level.ro). Grafiile ludic-nonconformiste atrag atenția asupra unor fenomene fonetice reale, dar deviază într-un cod grafic autonom, al cărui rol principal este de subliniere a identității de grup sau de generație. Fenomenul e prea recent și nu-i putem încă imagina urmările.
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
și: ,el fiind asa de dejtept ji frumos" (level.ro). Grafiile ludic-nonconformiste atrag atenția asupra unor fenomene fonetice reale, dar deviază într-un cod grafic autonom, al cărui rol principal este de subliniere a identității de grup sau de generație. Fenomenul e prea recent și nu-i putem încă imagina urmările.
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
copilărie muzica, de data aceasta în întruchiparea ei generică, originară, primordială, era scutită de acea dimensiune spectaculară, care ulterior a împovărat-o cu aspecte mediatice, secularizante. Producerea și consumarea muzicii se săvârșea instantaneu, de către același individ sau colectivități, iar trăirea fenomenului sonor se integra unei ontologii și gnoseologii esențial sincre- tice, sinergetice și sinestezice. Disjuncția protagonist-spectator s-a petrecut odată cu re-poziționarea muzicii dintr-un plan eminamente etici și sacru, traversat de condiția anonimatului, într-unul estetic și profan, cronic paternitar. Pe
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
ontologii și gnoseologii esențial sincre- tice, sinergetice și sinestezice. Disjuncția protagonist-spectator s-a petrecut odată cu re-poziționarea muzicii dintr-un plan eminamente etici și sacru, traversat de condiția anonimatului, într-unul estetic și profan, cronic paternitar. Pe de altă parte, entropia fenomenului muzical a cunoscut, ca proiecție geometrică, la început o creștere logaritmică (foarte lentă), apoi o creștere polinomială (echilibrată), pentru ca în ultima fază, cea actuală, creșterea să fie exponențială (extrem de rapidă). Din indisolubilă și centripetă, arta sunetelor a devenit solubilă și
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
o creștere logaritmică (foarte lentă), apoi o creștere polinomială (echilibrată), pentru ca în ultima fază, cea actuală, creșterea să fie exponențială (extrem de rapidă). Din indisolubilă și centripetă, arta sunetelor a devenit solubilă și centrifugă. Or, ca orice alergător de cursă lungă, fenomenul sonor savant este și el supus oboselii, epuizării. Osteneală și extenuare accentuate pe fondul pierderii de viteză și de ritm a gratuității, ingenuității și purității imanente demersului creator. Probabil că dintr-o perspectivă ontologică, muzica e guvernată și ea de
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
și de ritm a gratuității, ingenuității și purității imanente demersului creator. Probabil că dintr-o perspectivă ontologică, muzica e guvernată și ea de legi extrapolate din termodinamică, acolo unde, conform primului principiu, într-un sistem închis (cum concedem a fi fenomenul sonor), cantitatea totală de energie rămâne neschimbată, dar, în virtutea principiului al doilea al termodinamicii, componenta inutilizabilă, indisponibilă a acestei energii crește în detrimentul celei utilizabile, disponibile. Prin analogie, în istoria muzicii, cantitatea totală de energie semantică și de încărcătură estetică este
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
mai importantă, pricinuită de stabilirea întregii familii în Capitală. Abia la Varșovia, având încă proaspete în minte franchețea și moralitatea neprefăcute ale țăranilor și slujitorilor de la moșie, descoperă Witold cu stupoare juvenilă că "stăpânii", straturile privilegiate ale populației, reprezintă un fenomen cu totul grotesc și nenatural, prostesc, dureros de comic și chiar respingător, întrucât duc o viață lesnicioasă, ale cărei valori și trudă nu le cunosc cu adevărat. Fără îndoială, deși nu este vorba decât de niște reacții de moment, ele
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
textura infinită a vieții. Ne propunem în rîndurile de față a-l analiza succint, pe urmele d-nei Irina Petraș care-i consacră un substanțial capitol în cadrul unei cărți de "schițe pentru un portret" al scriitorului. Abordînd dragostea ca pe un fenomen eminamente intelectual, autorul Patului lui Procust își exprimă punctul de vedere prin vorbele unui personaj, Pietro Grala, din Act venețian: "Bucuriile adevărate ale dragostei sînt bucurii ale minții (...) Vorbeai că dragostea este beție, ei bine, omul inteligent nu se îmbată
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar putea funcționa ca o instanță limitativă ori ca o stație de sosire finală, ci, în măsura în care se respectă, ca un stimul al aprofundării fenomenelor, observîndu-se natura lor intrinseră, recunoscîndu-se și adîncimile insondabile, obscuritățile irezolvabile ce pot intra în compoziția lor. Inteligența n-ar trebui să devină, în nici un caz, propriul său fetiș, fiind doar un instrument al înțelegerii, în variate direcții, într-o combinatorie
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
nu e, în cazul de față, o paradă a virilității, un bal mascat al acesteia? în romanele lui Camil Petrescu întîlnim trei tipuri de erotici, între care se țes relații de complementaritate sau de sinteză. Ștefan Gheorghidiu ilustrează Erosul primar, fenomenul pasional aproape fără rest, deoarece autoscopia sa nu e decît o punere în oglindă expresivă prin însăși tensiunea obiectului ce se oglindește. Sangvin, gelos, suferind la culme contrarietatea, poate fi raportat, firește, la "cristalizarea" stendhaliană și în genere la Eros
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
iar mai târziu din Londra. Cei care au avut norocul să urmărească MTV-ul în perioada 1987-1996, an în care s-a luat decizia înființării de posturi locale (Irlanda, UK, Germania, Italia, apoi Spania, Franța, Olanda, Polonia și România) datorită fenomenului muzical zonal de mare amploare, își amintesc, cu siguranță de calitatea emisiunilor și a muzicii promovate în acei ani. Adevărații ani de glorie ai MTV-ului. MTV-ul a fost ani în șir o televiziune-experiment. Grafica, montajul, conceptele de emisiune
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
știu cine a fost Ray Cokes și i-au urmărit emisiunile, The Most Wanted, apoi The X Ray Vision (împreună cu Davina McCall), spiritul MTV a "murit" în 1996 când, practic, fiecare stație MTV a început să se ocupe îndeosebi de fenomenul muzical local și prea puțin de ceea ce se mai întâmplă în muzica lumii. Acesta a fost momentul în care a intrat în scenă VH1, un canal tot o producție MTV, dar care a preluat funcția, așa-zis, necomercială: emisiuni și
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră "din punct de vedere strict logic
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
1971, emigrată în Germania, autoare a mai multor nuvele și traduceri bine cotate se intitulează Alle Tage/ în fiecare zi. El a fost întîmpinat în tonuri superlative de revista Literaturen, apoi de cronicarii marilor ziare, prozatoarea fiind considerată un adevărat fenomen prin forța pe care o are de a desfășura o mulțime de filoane narative în paginile romanului ei de peste 400 de pagini, fără a pierde din mînă capătul nici unuia, și izbutind să ducă la bun sfîrșit o savantă țesătură multicoloră
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
un impact larg și nici nu a fost extrapolat. Limitele și caracterul prea vag ale postmodernismului au fost repede depistate de gînditorii serioși precum René Girard sau Cornelius Castoriadis. Gilles Lipovetsky afirmă că am fi trecut deja în etapa ,hipermodernă", fenomen la scară mondială în care constatăm tendința revenirii la anumite sentimente și valori tradiționale: valorizarea iubirii, indignarea morală față de catastrofele produse de puterile politice sau economice transnaționale, tendința tot mai evidentă de sociabilizare etc. Materialismul și cinismul, ce păreau să
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
a lui Adrian Marino, ceea ce mi se pare senzațional. O fi Mircea Coloșenco campionul sau copilul teribil al edițiilor critice la acest început de mileniu, dar mie această hărnicie mi-e suspectă de o crasă superficialitate. E Mircea Coloșenco un fenomen și eu sunt profund nedrept? Cu excepția ediției Ion Barbu, toate celelalte rezultate ale lui Mircea Coloșenco sunt, din păcate, iremediabil mediocre, iar în această fază a edițiilor critice avem nevoie de performanțe (căci e prea târziu), nu de superficialitate și
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Gheorghe Grigurcu Era un răstimp în care masele se impuneau ca un actor principal al istoriei, fenomen înfățișat de-o altă scriere celebră, Revolta maselor, a lui José Ortega y Gasset, amenințînd a atenta la condiția intrinsecă a individului, la calitatea personalității, la statutul intimității sale: , Problema lui Faust, spunea atunci Nae Ionescu, e foarte simplă concluzia
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]