1,521 matches
-
specială a eticii, economiei, sociologiei și istoriei religiilor, printr-o alchimizare perfectă, principiu foarte prolific și în actualitate. Ca și Heidegger prin filosofie, el a modificat starea mentală a lumii. Precum ilustrul său compatriot, în felul său, el a utilizat fenomenologia transcendentală ca metodă de a pătrunde structurile ultime ale existenței. Cum spunea Husserl, în Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, datorită succeselor lor permanente, științele au intrat în criză, deci se caută altceva. Utilizat pentru prima oară în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și Heidegger prin filosofie, el a modificat starea mentală a lumii. Precum ilustrul său compatriot, în felul său, el a utilizat fenomenologia transcendentală ca metodă de a pătrunde structurile ultime ale existenței. Cum spunea Husserl, în Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, datorită succeselor lor permanente, științele au intrat în criză, deci se caută altceva. Utilizat pentru prima oară în secolul al XVIII-lea, în școala lui Christian Wolff, termenul de fenomenologie este utilizat și de Kant, dar cel care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
existenței. Cum spunea Husserl, în Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, datorită succeselor lor permanente, științele au intrat în criză, deci se caută altceva. Utilizat pentru prima oară în secolul al XVIII-lea, în școala lui Christian Wolff, termenul de fenomenologie este utilizat și de Kant, dar cel care avea să-i ofere o adevărată "saga a spiritului" este Hegel în Fenomenologia spiritului (1807), aceasta studiind, cum spune autorul "istoria etapelor succesive, a aproximațiilor și opozițiilor prin care Spiritul se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se caută altceva. Utilizat pentru prima oară în secolul al XVIII-lea, în școala lui Christian Wolff, termenul de fenomenologie este utilizat și de Kant, dar cel care avea să-i ofere o adevărată "saga a spiritului" este Hegel în Fenomenologia spiritului (1807), aceasta studiind, cum spune autorul "istoria etapelor succesive, a aproximațiilor și opozițiilor prin care Spiritul se ridică de la senzația individuală la rațiunea universală". Husserl a realizat "prima străbatere la lumină a fenomenologiei", cum aprecia Heidegger. El discută primul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
saga a spiritului" este Hegel în Fenomenologia spiritului (1807), aceasta studiind, cum spune autorul "istoria etapelor succesive, a aproximațiilor și opozițiilor prin care Spiritul se ridică de la senzația individuală la rațiunea universală". Husserl a realizat "prima străbatere la lumină a fenomenologiei", cum aprecia Heidegger. El discută primul despre conștiință ca intenționalitate (termen preluat de la Brentano) sau poate de la Aristotel. Husserl reține ideea că toate actele psihice sunt determinate de o intentio și sunt îndreptate către ceva concret. Această "orientare către" creează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
psihice sunt determinate de o intentio și sunt îndreptate către ceva concret. Această "orientare către" creează o relație psiho-obiectuală. Deci eu percep nu de dragul percepției, ci pentru a mă orienta, pentru a mă ocupa de ceva anume. Aceasta ar fi fenomenologia, explicată așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
îndreptate către ceva concret. Această "orientare către" creează o relație psiho-obiectuală. Deci eu percep nu de dragul percepției, ci pentru a mă orienta, pentru a mă ocupa de ceva anume. Aceasta ar fi fenomenologia, explicată așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase. Weber a remarcat faptul că fiecare religie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de ceva anume. Aceasta ar fi fenomenologia, explicată așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase. Weber a remarcat faptul că fiecare religie implică inclusiv o luare de poziție practică asupra lumii, care determină o anumită conduită în viață, un anumit mod de comportament economic. Opera lui Weber este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
reușește să explice conștiința de tip religios, nici creativitatea sa morală, cum nu explică nici "detașarea" socială a acestei conștiințe. În schimb, Weber și școala germană nu judecă, ci respectă credințele, încercînd să le analizeze efectele în imanent. La el, fenomenologia devine ontologie. 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM În aceste vremuri ale așa-zisei globalizări, cînd planeta basculează pe propria-i axă, mi se pare mai important decît oricînd să încercăm să înțelegem cum gîndește, cum se percepe și cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcendentul, Ed. Herald, București, 2010; * Hick John, Filosofia religiei, Herald, București, 2010; * Hobsbawm, L'Age des extrêmes, Complexe, Paris, 1999; * Huntington Samuel, Ciocnirea civilizațiilor, Antet, București, 1998; * Husserl Edmund, Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011; * Huxley Aldous, Perennial Philosophy, Harper and Brothers, London and New York,1945; * Huxley Aldous, Minunata lume nouă, Polirom, Iași, 2011; * Jung Carl Gustav, Syncronicity: An Acausal Connecting Principle, Princeton University Press, Princeton, 1960; * Laszlo Ervin, The Creative
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la o femeie). În termenii demografiei, ambele scenarii aduc o creștere a populației, dar în termenii strategiei spirituale a unui popor, numai cea de-a doua proiecție este „sănătoasă”, adică atestă o „însănătoșire” morală a sentimentului colectiv și, deci, a fenomenologiei speranței. Încât, modelul reproductiv de tipul „copii mai puțini și de o calitate mai bună” nu dă în vileag lucrul cel mai grav, care este: familii cu o speranță de viețuire genealogică mai mică, cu o indiferență mare față de viitorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și în natura umană - de a avea pentru a fi. Chiar dacă părea că tot ceea ce ține de condiția umană poate să depindă de un mecanism, natura umană refuză categoric dependența lineară și univocă. Piața în viziunea iluministă are jurisdicție în fenomenologia condiției umane, omul aflându-se sub imperiul existenței materiale. Piața însă pierde controlul asupra determinanților și consecințelor naturii umane atunci când omul este stăpânul proiecțiilor sale și instituie proceduri de influențare în bine chiar și a mecanismului pieței. Originea percepției fundamentaliste
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Crizele s-au înmulțit nu doar pentru că extensiile iraționalității aveau cale liberă, ci și pentru că tipul de economie avea nevoie pentru performanța sa de criza SME. Cu cât crizele erau mai dese, cu atât performanțele economiei autodeterminate erau mai mari. Fenomenologia relațiilor dintre E, M și P s-a complicat atât de mult, încât a devenit real riscul decuplării sferelor. Evoluția în timp a raporturilor dintre sfere a început prin fuziuni și achiziții, cu scopul concentrării puterii de control al piețelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Tindall (1994Ă, Denzin și Licoln (1994Ă și McLeod (1994Ă. O întrebare necesară privește complementaritatea abordărilor tradiționale, în principal pozitiviste și cantitative și a abordărilor calitative menționate mai sus, care sunt predominnat hermeneutice și interpretative ca stil și puternic influențate de fenomenologia clasică (Stevenson și Cooper, 1997Ă. Ceea ce este necesar în cercetarea din psihoterapie este un studiu intensiv al pacientului individual (sau grupelor de paciențiă astfel încît atât perspectiva idiografică cât și cea nomotetică să fie dezvoltate în cadrul unui pluralism metodologic. Aceasta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să elibereze, să temporizeze, impulsiunea obsedantă (de fapt este vorba de o descărcare prin „acte substitute”, așa cum se întâmplă și în actele de sublimare a energiilor refulate, din unele opere artistice). 2) Persoanele cu înclinații megalomanice, sau paranoice, prezintă o fenomenologie obsesivă asociată cu potențialități delirante, respectiv cu tendințe de prelucrare și interpretare aberantă a situațiilor și a evenimentelor realității. Din acest motiv, persoanele care prezintă în structura lor psihică tendințe paranoide, reprezintă o sursă de frustrație atât pentru alții, cât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că religia este heteronomă, respectiv că ea codifică relații de ordin social. Dimpotrivă, Eliade a subliniat autonomia și ireductibilitatea religiei și s-a străduit să-i delinieze structurile de adâncime. A făcut acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe care o dă psihanalizei Carl Gustav Jung, ea operează cu presupunerea existenței unui număr de „arhetipuri” inexplicabile (sau care nu pot fi explicate deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stocate În „psihicul” omenesc, ca un misterios cod genetic. Chiar dacă admitem posibilitatea unor asemenea sedimente filogenetice În psihicul individual, tot ne mai vedem siliți să combatem ciudățeniile teoriei lui Jung. În ultima parte a vieții, Eliade a Încercat să Împletească fenomenologia și istoria Într-un masiv tratat de istorie a religiilor 13. Unul dintre cei mai sofisticați erudiți ai cunoașterii din acest secol rămâne biologul D’Arcy Wentworth Thompson (1860-1948), profesor la Universitatea Saint Andrew’s din Scoția și care a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tipuri de modernism și la trupul eclectic, reciclat și remediat al postmodernismului, transformările perceptive asupra conceptului de corp s-au petrecut concomitent cu modificarea noțiunilor de realitate, spațiu și timp, adică a conceptelor „tari” care stau la baza ontologiei, epistemologiei, fenomenologiei, științelor cognitive sau a altor discipline. Nu ne oprim asupra perspectivei diacronice asupra corpului, întrucât există diverse studii care au făcut acest lucru, inclusiv în manieră interdisciplinară. Abordăm în schimb o perspectivă preponderent sincronică asupra trupului, cu toate că vom încerca să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care ființa umană este privită, construită și (autoăcontrolată depind și de schimbările survenite asupra noțiunilor de realitate, spațiu și natură, modificări care nu pot fi ignorate când vine vorba de trupul și conștiința integrate noilor medii de existență și cultură. Fenomenologia a arătat legătura dintre corporalitate și spațialitate în zona existenței nemediate tehnologic, însă această legătură își dovedește astăzi complexitatea inclusiv în contextele hipertehnologizării, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice își extrage forța iconică tocmai din alăturarea umanului și a tehnologicului, deși, prin accentuarea condiției tehnologice, avangardismul, ca și alte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și circumspect, care să chestioneze extremitățile riscante ale utopiei și ale distopiei, merge pe traiectoria considerării ființei ca ansamblu corp-minte în relația sa cu spațiul, cu lumea și cu societatea. Astfel, abordarea unei orientări merleau-pontyene devine legitimă, iar concilierea dintre fenomenologie, biopolitica foucaultiană și schizo-analiza deleuzo-guattariană devine operabilă în spațiul postuman al dizolvării contrariilor și al permeabilizării granițelor corporale și identitare. Corpul virtual, așa cum este el imaginificat, de pildă, în instalațiile artistei Char Davies, își primește critica, pe un alt palier
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-adevăr asocia fenomenologia și mecanologia, întrucât umanul și tehnologicul intră în corespondență atât structurală, cât și funcțională în cadrul acestuia. În sens structural, reconstruirea în mod cibernetic a trupului uman este cel mai adesea echivalată cu înlocuirea elementelor organice nefuncționale și cu îmbunătățirea capacităților
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-un mediu de comunicare, cu propriile mesaje și coduri, canale de transmisie și recepție și întreaga recuzită comunicațională. De la mumiile egiptene la păpușile de ceară ale panopticonului și, mai nou, la cadavrele digitalizate, se poate realiza o corespondență între fenomenologia și mecanologia morții. Fascinația pentru animarea inanimatului intră în proximitate și cu dubla raportare (atracție și repulsieă față de ideea morții, de reificare și de putrefacția cadaverică. Producând imagini digitale ale trupului, biotehnologiile transformă corporalitatea într-un puzzle de biți, având
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și trupurile transumane. Punând bazele unei ontologii virtuale constituite la interfața dintre spațiul fizic și spațiul computațional, aceste ființe sunt definitorii pentru postumanitate, după cum se va putea observa în capitolul următor. Întrupări ale virtualității, ființele (postăumane sunt deopotrivă ilustrări ale fenomenologiei, cu corolarele experiențelor perceptive și senzoriale ale corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]