13,292 matches
-
te copleșește. Gestica melodică divergentă a celor două femei, vehemența meridională a tenorului, tensiunea și eleganța elocvenței baritonului înfrâng orice obstacole, inclusiv pe cele regizorale. La această impresie a contribuit din plin excelenta prestație a ansamblului: orchestra condusă cu mână fermă și tempi repezi bine susținuți de dirijorul Iurie Florea, impresionanta participare a corului (cu o partitură de întindere și substanțialitate) pregătit de admirabilul și neîntrecutul Stelian Olariu. Interpreții care s-au încadrat cât au putut de bine în context au
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
inexistența universului echivalează cu un gest absurd: e ca și cum te-ai întreba dacă dealul pe care ți-ai ridicat casa va mai exista și după ce casa nu va mai fi. Nu putem înțelege mișcarea și trecerea decît raportînd-o la ceva ferm și netrecător, iar înțelegerea spontană a minții noastre vede în univers tocmai cadrul stabil al fenomenelor. A cere minții noastre să accepte că universul nu a fost dintotdeauna și nu va fi mereu e ca și cum i-ai cere unui om
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
la începutul anilor '90, că Traian Băsescu va fi capabil de-o delimitare atât de fermă de propria biografie politică. Mai nimic din gesturile populist-stângiste de pe vremea când era aliatul lui Petre Roman nu mai sunt de recunoscut în demersurile ferme pentru a rupe țara de trecutul comunist. Traian Băsescu a înțeles un lucru pe care majoritatea politicienilor actuali ori nu pot, ori nu vor să-l priceapă: că vechile practici comuniste sunt total antiproductive într-o lume normală. Traian Băsescu
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
sarcină chinuitoare; pentru Ofelia, înseamnă viața mamei sale și secretele labirintului; pentru Mercedes, menajera și intendentul șef, al cărui frate conduce mișcarea de rezistență, înseamnă supraviețuirea alături de inamicul ireconciliabil al celor la care ține; pentru Căpitanul Vidal care administrează mica fermă și mica garnizoană înseamnă puterea absolută asupra celorlalți, asupra propriei morți, asupra destinului pe care tatăl său a încercat să-l fixeze lovindu-și ceasul de o piatră în clipa morții. Nimeni nu este ferit de prezența morții, de oroarea
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
pastă de judecăți și observații este apoi decupată cu o formă și transformată în eseuri, precum aluatul în gogoși. Rețeta este bună, gogoșile sunt gustoase, atâta doar că, la sfârșitul lecturii, cititorului îi este imposibil să le diferențieze, impresia sa fermă fiind aceea că toate sunt aproximativ la fel. Nicolae Breban face multe judecăți de etapă interesante, observațiile sale sunt, uneori pertinente, alteori discutabile (în sensul bun) sau doar banale, experiența germană îi oferă șansa unor comparații sugestive, dar este aproape
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
încă - îndeajuns de liberă pentru a umple golurile lăsate, în chip inevitabil, de text. Fiindcă și pentru acestea s-a găsit suficient loc. Poezii într-un vers, scris, desigur, vertical, decupaje reluate, cu porțiuni întregi înnegrite sau secționate cu linii ferme, constituie o parte substanțială a Poemului de carton. Pe spațiile mici, Ghiu nu greșește niciodată și - nu neapărat în succesiune logică - nu textualizează. Minimalismul e, de data aceasta, învederat și compact. Iată: "Cutie de carton cu om./ Om la carton
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
rândul pesedeilor, Iliescu rămâne garantul sub-dez-voltării morale a românilor. Pentru el și clica lui de profitori, un Ceaușescu mort și glorificat reprezintă capcana ideală. Condamnarea reală a comunismului - îmi dau abia acum seama - nu poate avea loc fără o condamnare fermă a iliescianismului. Sub formele perverse pe care le mai întâlnim și-n alte părți ale globului, comunismul românesc a continuat să fie o prezență de prim-plan a vieții publice. Infestată de mulțimea activiștilor și securiștilor, societatea românească a jucat
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
Infinit mai ofensiv, Traian Băsescu a devenit din prima clipă paratrăznetul spre care s-au bulucit și purtătorii mesajelor de nemulțumire din interiorul Alianței, și spaima ajunsă la isterie a celor din așa-zisa opoziție. Prin câteva gesturi simple, dar ferme, Traian Băsescu a reușit să aducă la același numitor inamici potențiali, inamici reali și inamici de paradă. În spatele principiilor și-al declarațiilor frumos sunătoare se află, însă, o înspăimântătoare goană după avantaje, profituri, poziții de influență - într-un cuvânt, după
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
EST, în 2003 - este respins, inițial de editură. A muncit la el din 1960 pînă în 1973. În 1975 i se publică, în sfîrșit, dar nu urmează mare lucru. Critica se abține. Opera acestui scriitor mare, cu un ton filosofic ferm, ironic, ludic, tulburător, își definește un traseu major. În 2002, Imre Kertesz primește Premiul Nobel pentru Literatură. În 2004, Humanitas îi publică Altcineva. Cronica schimbărilor și Drapelul englez. În 2005, Editura EST face să intre pe piață romanul extraordinar al
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
bun nivel din repertoriul european însemnau pînă la urmă tot atîtea acte de rezistență anti-comunistă și tot atîtea păstrări ale legăturii cu Occidentul diabolizat. Dar marea cultură europeană din trecut? Ea a fost treptat admisă, parcimonios și cu o condiție fermă: aceea de a fi cît mai depărtată în timp, de a evoca societăți fără legătură vizibilă cu societatea contemporană și cu problemele ei acute. Se permitea editarea lui Homer ori Shakespeare, dar, pe măsură ce scriitorul se afla mai apropiat în timp
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
privit lung și amuzat, pesemne, după care mi-a spus: "Știi cum pui tu problema? Arată-mi, domnule, unde-i schizofrenia, să ți-o tai!". Și mie îmi pare uneori că, la contactul cu un text, mă reped la judecăți ferme și simple, că mă despart poate prea repede de câte o carte în care nu am găsit de la bun început semnele clare ale adevărului artistic. Probabil că pierd. Ce să fac, îmi trebuie motive serioase ca să investesc timp într-o
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
capitaliști în America - au ieșit cu ciomegele la atac, aruncând găleți de zoaie în capetele tuturor celor care amenințau să facă din România o țară europeană. Vreme de șaptesprezece ani, nici un politician de marcă n-a îndrăznit să se ridice ferm și inflexibil împotriva sistemului comunist. Când, în primăvara anului 2006, Traian Băsescu a înțeles că nici un proiect de modernizare politică a României nu poate avea loc fără înlăturarea mentalității și a structurilor comuniste, a devenit, la rându-i, ținta unor
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
un interes aproape obsesional pentru canon, de la F. R. Leavis (în anii treizeci), pînă la Robert von Hallberg (în anii optzeci) sau John Guillory (în anii nouăzeci), ei schimbîndu-și totuși cu repeziciune atitudinile față de procesul selecției literare. Din rigiditatea absolută (canonul ferm, al minimei și ultraelitistei preluări istorice) s-a migrat către flexibilitate (canonul mobil, al multiplei selecții) și chiar către abolire (canonul absent, al refuzului simplei preluări). Fenomenalitatea canonică traversează, se poate spune, o istorie semi-ciclică, diversificîndu-și semnificațiile în interiorul unei acolade
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
masca unei revizuiri ori a unei repoziționări judicioase, aduse la zi, obiective. Sondajul implicit și aerul timpului aveau nevoie de acoperirea solidă a unei conștiințe critice. Iar în acest scenariu, Bogdan Crețu reprezenta - o spun fără umbră de maliție - mâna fermă care ar fi urmat să scoată castanele din foc. Din fericire, abilul cronicar de la Convorbiri literare a făcut, în substanțiala prefață a Băutorilor de absint, mai mult decât era prevăzut pentru o asemenea întreprindere editorială. Adică și-a articulat, în
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
ro). În fine, se poate produce și fenomenul invers, semnificația apreciativă a lui minimalist modificînd sensul negativ al adjectivului și al adverbului simplist ("fără subtilitate, superficial"): "doarme simplist, minimalist" (Pro FM15.XI.2007), "exteriorul imobilului se prezintă într-o linie fermă, simplist minimalistă" (mediacity.ro). E soarta cuvintelor la modă - folosite adesea fără a fi înțelese, riscînd să-și lărgească sensul pînă la confuzie și disoluție.
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
autor de 23 de ani. Mister, pasionalitate, încrâncenări sumbre, intersectări luminoase, un parcurs dinamic, strălucitor și ambiguu. Fiecare compoziție este altă aventură. Ea este explorată, exploatată, gestionată în structurile formale, clare sau difuze, cu schimbări de paletă coloristică, cu articulări ferme de ritmuri comode (marșurile funebre, sec concentrate), ritmuri jucate fie agresiv, fie subtil (Ravel). Mijloace adoptate diversității acestor perorații. Solicitările tehnice definind scriitura unui compozitor. Logica lui. Repet, psihologia lui. Unitatea, omogenitatea este rezultatul unei colaborări care se raportează "la
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
cea mai sigură de a diminua încrederea cetățeanului în personajele care-l reprezintă politic -, guvernanții n-au curajul să treacă în mod radical la pansarea rănilor societății românești. Ei amână de la mandat la mandat, în numele unei așa-zise democrații, măsurile ferme care ar trebui luate. În schimb, n-au nici un scrupul în a modifica în beneficiu propriu Codul Penal și Codul de Procedură Penală, pentru a-și pune la adăpost hoțiile și abuzurile. Așa am ajuns la situația sinistru-hilară ca omul-emblemă
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
desigur și presiunea exercitată de categoriile sociale structurate în interiorul comunităților, susceptibile de a fi atrase de mișcări politice extremist-etatiste, de tip fascist sau comunist. Diversele "piețe comune" (ale cărbunelui, oțelului etc.) realizate de Occident au dus la uniformizarea, lentă dar fermă, a nivelului de trai și, implicit, a comportamentelor economice din perspectiva consumismului. Statul național și-a putut permite, într-un astfel de context, să delege o parte din atribuțiile sale unor organisme ce impuneau reglementări comune obligatorii. Evoluție ce nu
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
pagina următoare: "Simțul practic e darul, de pildă, de a-și reprezenta toate efectele conexe și probabile ale unei acțiuni, toate variantele previzibile și eventual imprevizibile ale acestor efecte și a decide în consecință; el face posibilă decizia rapidă și fermă, după o sumară, dar suficientă deliberare. El e însușirea de a discerne ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană..." (p. 89). Până la urmă spiritul practic este cel care stă la originea interpretărilor lui
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
a gata, clișeelor de gândire, locului comun de interpretare. Dar asta nu înseamnă că timpul i-a dat mereu dreptate iconoclastului eseist și critic literar. Din păcate pentru el, Alexandru Paleologu pierde de o manieră stânjenitoare pentru el, singurul pariu ferm pe care îl pune prin intermediul volumului Simțul practic. La debutul lui Dan Verona (poet cunoscut astăzi mai mult în ipostază de textier de muzică ușoară, a cărui carieră poetică și-a atins apogeul chiar în momentul apariției acelui volum de
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
sau a eșecurilor. Dar și-a exprimat cu prioritate bucuria literaturii adevărate, bucuria descoperirii marilor valori. Alex Ștefănescu scrie în primul rând pentru cititorii obișnuiți și abia apoi pentru scriitori și pentru alți critici. Scrie direct, accesibil, cu o transparență fermă a preferințelor și a refuzurilor. A avut sau are rubrici de critică literară la reviste și ziare cu audiență și vizibilitate, cum au fost Scânteia tineretului și România liberă, cum sunt România literară și Aspirina săracului - și în numeroase alte
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
totul: la vedere partidul comunist și din umbră Securitatea. De altfel, de la un moment dat, adresarea indirectă a fost abandonată, ca ineficace, iar protestele scriitorilor disidenți, ale celor patru amintiți înainte în orice caz, au devenit explicit politice și din ce în ce mai ferme. însuși Ceaușescu va fi pus în cauză, am văzut, de un Dan Deșliu decis parcă să-și răscumpere, prin această cutezanță, păcatele conformismelor din tinerețe. Acțiunile scriitorilor disidenți din perioada ultimă a ceaușismului nu au fost uitate. înșiși protagoniștii lor
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
paginilor sale, Singura critică ridică niște probleme și inventariază aspecte ce mi se par esențiale pentru actul critic în sine, independent de conjunctura exercitării lui. Iar apoi, la un al doilea palier, cartea structurată pe baza unor valori și principii ferme ale criticii face mult mai vizibile abaterile, compromisurile, demisiile din epoca literară a anilor '80, întru totul comparabile cu demisiile, compromisurile și abaterile din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, autorul căruia i s-a reproșat abstragerea din arena criticii de
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
în sfera criticii literare, reprezintă precondiția obligatorie și, totodată, logica de existență și evoluție a criticii. Căci, la modul cel mai prozaic formulând întrebarea, câtă încredere poți acorda unui critic subiectiv, capricios și narcisist? Aș admira mult - spune frumos și ferm Mircea Martin - pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
răsturnată, pe care autorul o construiește meticulos. La contrastul psihologic-moral dintre cei doi frați vitregi (Vasi și Babis Vătășescu), Constantin }oiu adaugă o contrapondere ideologică, reclamând, aceasta, un termen diferit. Elementul complementar nu mai este acum omul ușuratic, fără convingeri ferme, în căutarea plăcerilor, ci Ideologul, la fel de inflexibil, de pe poziții de stânga. Și pentru că romancierul intră, cu Căderea în lume, într-o cazuistică atât de delicată, cum este cea a legionarismului românesc, el simte nevoia - din necesități compoziționale și, în fond
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]