2,395 matches
-
meningelui Tumori ale celulelor meningoteliale 1. Meningiom: − meningotelial, − fibros (fibroblastic), − tranzitional (mixt), − psamomatos, − angiomatos, − microchistic, − secretor, − bogat în limfoplasmacite, − metaplazic, − cordoid, − cu celule clare, − metaplastic; 2. Meningiom atipic; 3. Anaplazic (malign). Tumori mezenchimale non-meningoteliale 1. Benigne: − Lipom − Tumori osteocartilaginoase − Histiocitom fibros − Altele: Angiolipom Hibernom Leiomiom Hemangiom 2. Maligne: − Condrosarcom − Hemangiopericitom − Histiocitom fibros malign − Sarcomatoza meningeala − Rabdomiosarcom − Liposarcom − Fibrosarcom − Leiomiosarcom − Osteosarcom − Hemangiopericitom anaplazic − Angiosarcom − Sarcom Kaposi − Sarcom Ewing-PNET. Leziuni melanocitice primare 1. Melanocitoza difuză 2. Melanocitom 3. Melanom malign - melanomatoza meningotelială Alte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mixt), − psamomatos, − angiomatos, − microchistic, − secretor, − bogat în limfoplasmacite, − metaplazic, − cordoid, − cu celule clare, − metaplastic; 2. Meningiom atipic; 3. Anaplazic (malign). Tumori mezenchimale non-meningoteliale 1. Benigne: − Lipom − Tumori osteocartilaginoase − Histiocitom fibros − Altele: Angiolipom Hibernom Leiomiom Hemangiom 2. Maligne: − Condrosarcom − Hemangiopericitom − Histiocitom fibros malign − Sarcomatoza meningeala − Rabdomiosarcom − Liposarcom − Fibrosarcom − Leiomiosarcom − Osteosarcom − Hemangiopericitom anaplazic − Angiosarcom − Sarcom Kaposi − Sarcom Ewing-PNET. Leziuni melanocitice primare 1. Melanocitoza difuză 2. Melanocitom 3. Melanom malign - melanomatoza meningotelială Alte neoplazii mezenchimale cu origine incertă − Hemangioblastom. C. Tumori ale nervilor cranieni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formează o rețea densă, au pereții îngroșați. Nucleii au o citoplasmă eozinofilă bogată în proteina acidă pozitivă pentru celula glială fibrilară, prezintă hipercromatism. Au un pleomorfism mai accentuat, dar nu sunt prezente necroze [2]. Uneori sunt prezente componente de țesuturi fibroase proeminente („gliofibrom anaplazic”). Tabloul clinic. Deși extrem de variabil, un interval între 1,5 și 2 ani între debutul simptomelor și diagnostic este frecvent raportat [3]. Comparativ cu leziunile de grad mic crizele convulsive sunt mai puțin frecvente în rândul pacienților
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorilor meningeale și le împarte în trei grupe (fiecare cuprinzând mai multe tipuri histologice), în funcție de recurență, ritm de creștere și evoluție clinică [9]. Grad I OMS (creștere lentă, risc scăzut de recurență): 1. Meningiom meningotelial (sincițial, endoteliomatos) 2. Meningiom fibroblastic (fibros) 3. Meningiom tranzițional (mixt) 4. Meningiom psamomatos 178 5. Meningiom angiomatos 6. Meningiom microchistic 7. Meningiom secretor 8. Meningiom bogat in limfoplasmocite 9. Meningiom metaplazic Grad II OMS (frecvență mai mare a recidivelor și evoluție nefavorabilă): 1. Meningiom atipic 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.65); tipul fibroblastic, în care celulele sunt alungite, așezate în mănunchiuri și separate de o matrice conjunctivă de reticulină și colagen, rar prezintă vârtejuri sau corpi psamomatoși; tipul tranzițional este o variantă intermediară între cel meningotelial și cel fibros, întâlnindu-se frecvent vârtejuri celulare și corpi psamomatoși. Meningioamele atipice (grad II OMS) sunt caracterizate de o activitate mitotică ridicată (4-20 mitoze/0,16 mm2) sau de coexistența a cel puțin trei din următoarele caracteristici histologice: celule mici, macronuclei, pattern
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a înlocuit în mare parte angiografia arterială (fig. 4.73). Postoperator, imagistica prin rezonanță magnetică nucleară detectează relicvatele tumorale stabilind conduita terapeutică ulterioară (reintervenție sau tratament adjuvant). Recidivele tumorale, mai ales dacă s-a efectuat și radioterapie, datorită structurii lor fibroase capteaza mai slab substanța de contrast. Tomografia computerizată fără contrast prezintă o acuratețe de 85%, cu substanță contrastantă, 95% (fig. 4.74) poate detecta majoritatea meningioamelor (excepție fac cele de dimensiuni mici) și este deosebit de utilă în documentarea invaziei osoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
LIVIU DURA Grupul tumorilor meningeale nonmeningoteliale cuprinde o mixtură de tumori benigne și maligne localizate la nivelul meningelui sau mai rar în parenchimul cerebral sau plexurile coroide. În clasificarea WHO în această categorie sunt cuprinse diferite tipuri de tumori lipomatoase, fibroase, miogenice, osteocartilaginoase și vasculare. TUMORILE OSTEOCARTILAGINOASE Osteoamele Osteomul osteoid și osteoblastomul sunt tumori osoase benigne frecvent întâlnite la nivelul scheletului axial [1]. Osteoamele ca tumori primare ale calvariei afectează aproximativ 0,4% din populație având o frecvență de trei ori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oasele lungi, ocazional originea ei aflându-se în țesuturile moi (osteosarcoame extrascheletale) [1]. Localizarea craniană este rară, iar osteoamele meningeale primare sunt excepționale. Aceste tumori apar fie spontan sau sunt urmare a unor factori predispozanți de tipul radioterapiei locale, displaziei fibroase, osteomielitei etc. Localizarea meningeală poate fi primară, metastatică sau urmare a extensiei unui osteosarcom de la nivelul oaselor craniene [5]. Pe radiografia simplă osteosarcoamele pot fi osteolitice sau osteoblastice. Osteosarcoamele primare craniene frecvent apar ca leziuni multichistice cu captare intensă atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fiind reprezentate de metastaze ale leziunilor primare din țesuturile moi. Recunoașterea imagistică a liposarcoamelor este mai dificilă, adesea fiind nespecifică și depinde de gradul de diferențiere al acestora. Tratamentul liposarcoamelor SNC este complex și necesită o abordare multimodală [1]. HISTIOCITOMUL FIBROS Histiocitoamele fibroase sunt leziuni mai frecvent întâlnite în țesuturile moi și oase, localizarea intracraniană fiind extrem de rară. Histiocitoamele fibroase intracraniene apar fie la nivelul durei, fie intaparenchimatos. Leziunile benigne cel mai adesea au baza de implantare durală în timp ce variantele maligne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de metastaze ale leziunilor primare din țesuturile moi. Recunoașterea imagistică a liposarcoamelor este mai dificilă, adesea fiind nespecifică și depinde de gradul de diferențiere al acestora. Tratamentul liposarcoamelor SNC este complex și necesită o abordare multimodală [1]. HISTIOCITOMUL FIBROS Histiocitoamele fibroase sunt leziuni mai frecvent întâlnite în țesuturile moi și oase, localizarea intracraniană fiind extrem de rară. Histiocitoamele fibroase intracraniene apar fie la nivelul durei, fie intaparenchimatos. Leziunile benigne cel mai adesea au baza de implantare durală în timp ce variantele maligne se găsesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nespecifică și depinde de gradul de diferențiere al acestora. Tratamentul liposarcoamelor SNC este complex și necesită o abordare multimodală [1]. HISTIOCITOMUL FIBROS Histiocitoamele fibroase sunt leziuni mai frecvent întâlnite în țesuturile moi și oase, localizarea intracraniană fiind extrem de rară. Histiocitoamele fibroase intracraniene apar fie la nivelul durei, fie intaparenchimatos. Leziunile benigne cel mai adesea au baza de implantare durală în timp ce variantele maligne se găsesc în proporție egală atât la nivel meningeal cât și intraparenchimatos [18]. Histiocitomul fibros benign (HFB) nu are
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fiind extrem de rară. Histiocitoamele fibroase intracraniene apar fie la nivelul durei, fie intaparenchimatos. Leziunile benigne cel mai adesea au baza de implantare durală în timp ce variantele maligne se găsesc în proporție egală atât la nivel meningeal cât și intraparenchimatos [18]. Histiocitomul fibros benign (HFB) nu are trăsaturi imagistice caracteristice, aceste tumori fiind hipointense în T1 și hiperintense în T2 cu captare heterogenă. Semnul cozii durale poate fi uneori prezent creând confuzia cu meningeoamele. Rezecția chirurgicală în totalitate trebuie să fie obiectivul atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deoarece este important în controlul de lunga durată al evoluției tumorale. HFB la adulți se asociază cu o frecvență mare a recurențelor și capacitate de transformare malignă de aceea la pacienții vârstnici trebuie luată în considerare terapia adjuvantă [18]. Histiocitomul fibros malign (HFM) deși este cel mai comun sarcom al țesuturilor moi la adult, localizările primare intracraniene sunt rare [17]. Cu excepția subtipului angiomatos care predomină în primele două decade de viață, celelalte subtipuri apar după vârsta de 40 de ani cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
storiform-pleiomorfic [14]. Anatomie patologică: histopatologic se descriu cinci subtipuri histologice: storiform-pleomorfic, myxoid, cu celule gigante, inflamator și angiomatos [17]. Histologic sunt formate din celule fusiforme cu histiocite, celule xantomatoase și celule gigante multinucleate. Nici un marker imunohistochimic nu este specific histiocitomului fibros malign [5]. Investigații paraclinice: Examenul CT a HFM meningeale relevă leziuni extra-axiale de dimensiuni mari în contact cu meningele care au centru hipodens (necroza centrală) și edem perilezional scăzut; postcontrast leziunile captează periferic și se evidențiază interesarea meningelui. HFM intracerebrale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ca mărime și culoare 200 (uneori intens pigmentate cu melanina, alteori zonele pigmentate alternând cu zone nepigmentate care apar decolorate) [7]. Din punct de vedere histologic se evidențiază prin grupuri de celule poligonale uniforme, fără caractere maligne, despărțite de septuri fibroase. Activitatea mitotică a celulelor este redusa (deci sunt tumori benigne), însă la un moment dat poate să apară progresia spre melanom malign [4]. Caracteristicile imagistice depind de cantitatea de melanină prezentă intratumoral și de existența hemoragiei, astfel încât o tumoră amelanocitică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rar metastazează. Metastazele sunt prezente la 10% din tumorile cu localizare la nivel sacrat, de obicei tardiv în cursul evoluției și după rezecții multiple, cele mai frecvente fiind la nivel pulmonar, hepatic sau osoase. Transformarea malignă în fibrosarcom sau histiocitom fibros malign este rară. Macroscopic cordoamele sunt tumori moi, gelatinoase cu o suprafață netedă, lobulară și de culoare gri. Pe secțiune au un aspect omogen, iar uneori prezintă calcifieri sau chiar hemoragii. La nivel intracranian ele apar încapsulate dar la nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu nucleul localizat excentric. Aspectul vacuolar, cu vacuole de diferite dimensiuni, este oarecum caracteristic (fig. 4.143). Celulele fisaliforme sunt distincte cu aspect vacuolar, probabil datorită prezenței mucusului la nivel intracelular [8]. Microscopic nu sunt încapsulate, iar trame de țesut fibros penetrează profunzimea tumorii creând un aspect lobular cu o citoarhitectonică variabilă de la o regiune la alta. O altă caracteristică este abundența țesutului mucoid extracelular, iar necrozele sunt neobișnuite. Datorită unor aspecte imunohistochimice similare cu condrosarcoamele unii patologi le consideră ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
IV, șaua turcică sau chiar la nivel pontomezencefalic sau în lobul frontal [12]. Histopatologie Chistul coloid, al cărui nume provine din termenul grecesc kollodes, cu semnificație de clei, este o tumoră de mici dimensiuni (0,3-3 cm), sferică, încapsulată (strat fibros, extern si un altul intern, epitelial), cu un conținut vâscos, gelatinos, cu proporții variate de proteine și colesterol, intens PAS+. Ocazional putem regăsi o reacție granulomatoasă în pereții chistului ca urmare a iritației chimice datorate hemoragiei, granulațiilor de colesterol sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezecția majorității chisturilor (fig. 4.156). - Tehnicile microrchirurgicale stereotactice, care au câștigat teren la ora actuală, în comparație cu tehnicile clasice de abord transcranian; aspectul hiperdens pe CT sau în RMN, sugestiv pentru o vâscozitate crescută a conținutului chistic, cât și capsula fibroasa, groasă, fac însă dicilă intervenția chirurgicală; un rol important îl mai are devierea chistului, de mici dimensiuni, din dreptul acului de puncție stereotactică [15]. - Abordul transcalos - se poate realiza independent de prezența hidrocefaliei; deși literatura de specialitate menționează asocierea frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
variabilitatea lor anatomică [1]. EPIDEMIOLOGIE, CLASIFICARE Privind clasificarea tumorilor din această regiune cea mai importantă delimitare este dată de dura mater. În acord cu acest punct de vedere tumorile pot fi: Epidurale - reprezentate de tumori osoase primare - cordom, osteom, displazii fibroase, sarcom Ewing, plasmocitom, chiste anevrismale; - tumori osoase secundare - metastaze; - extensii ale tumorilor țesuturilor moi înconjurătoare; Subdurale - tumori subdurale extramedulare - meningeoame, schwanoame etc.; - tumori intramedulare - glioame, ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la o scădere semnificativă a mortalității, motiv pentru care rolul principal al chirurgiei este citoreducția cât mai largă urmată de radioterapie în special proton beam terapie, această asociere ducând la o creștere semnificativă a supraviețuirii [3] (fig. 4.198). Displazia fibroasă este întâlnită la nivelul clivusului, condililor occipital și osului occipital interesând nervii cranieni X, XI, XII (fig. 4.199). Osteomul osteoid și osteoblastomul apar la nivelul vertebrelor C1, C2 interesând în special jumătatea posterioară a vertebrei spre deosebire de chistul osos anevrismal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nu este totdeauna necesar. în faza de hipertiroidie se pot administra betablocante și sedative. Hipotiroidiile simptomatice necesită tratament cu hormoni tiroidieni. Tiroidita focală se prezintă clinic ca un nodul tiroidian. Se impune totdeauna diagnosticul diferențial cu tumori maligne. Tiroidita lemnoasă (fibroasă) Riedel Este o afecțiune excepțională (sub 1% dintre tiroidite, sub 1% din tiroidectomii). Se întâlnește mai frecvent la femei adulte, dar se poate întâlni și la tineri. Este vorba de o fibroză tiroidiană ce se poate asocia cu alte afecțiuni
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
1% din tiroidectomii). Se întâlnește mai frecvent la femei adulte, dar se poate întâlni și la tineri. Este vorba de o fibroză tiroidiană ce se poate asocia cu alte afecțiuni fibrozante cum ar fi fibroza mediastinală și/sau retroperitoneală, colangita fibroasă, pseudo-tumora orbitară, fibroza glandelor lacrimale și fibroza parotidelor. Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
dehidroepiandrosteron, care la nivelul placentei este convertit în estrogeni. Anatomie Suprarenalele sunt structuri cu aspect piramidal (lungime: 4-6 cm, lățime: 2-3 cm, grosime: 1 cm) situate deasupra polului superior al rinichilor și cântăresc 4-5 g. Sunt delimitate de o capsulă fibroasă și sunt formate din zona corticală de origine mezodermică, ce reprezintă 90% din volumul glandular, și medulară derivată din ectoderm. S-a decelat țesut corticosuprarenal ectopic în hilul splinei, în aria plexului celiac, în apropierea ovarului și testiculului. Vascularizația arterială
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]