813 matches
-
la suflet, care a deschis un mic atelier de tâmplărie, unde lucram câțiva evrei. El ne-a ajutat cu o sobiță din tablă pe care puteam să gătim delicii culinare: scrijele din cartofi, când puteam să procurăm cartofi, bineînțeles, o fiertură de linte, un cir din puțină făină de porumb și, În special, să Încălzim puțină apă - minimum de igienă. De păduchii de tot felul nu puteam scăpa așa ușor. „Iluminatul” se făcea cu un opaiț cu ulei la confecționarea cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cartofii se taie felii, se curăță, bineînțeles, se taie felii și, pe plita Încinsă (plita aia de tablă Încinsă) se mai presară un pic de sare și se pun acești cartofi care se Înmoaie - asta era hrana delicatesă, pe lângă altele, fiertură și ce mai puteam noi să Încropim acolo. Un tablou de neuitat: Îl revăd mereu cu ochii minții, Îi văd pe acești copii. Au trecut atâția ani și nu pot să uit ce au suferit. Cine știe dacă a supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și atunci ăia se rugau de noi să ne mai punem o dată În rând și să intrăm Încă o dată la WC: „Dacă nu, nu putem merge”. Deci total dezumanizant. După aceea - Încolonare pentru micul dejun. Micul dejun era... Nu era fiertură, era ceva negru, dar cald. Fără pâine. Dar pentru asta trebuia să ne Încolonăm câte 5. Să știți că Încolonarea câte 5 era la fel peste tot. Ne Încolonau câte 5 și atunci aduceau mâncare. Cu o căruță, nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spune cuvântul. Și atunci am găsit soluția: fiecare sorbeam 4-5 Înghițituri, deja știam cam cât... Deci modalitatea asta de a servi masa... „a servi” și „a mânca”, eu pe toate astea le pun Între ghilimele... La prânz se dădea o fiertură, În care era ceva din niște legume uscate - asta era În toate lagărele: o mâncare, așa, cum se dă la noi la porci. Se dădea, tot așa, Într-un lighean sau Într-o oală de noapte. Asta a ținut trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care nu erau dintre noi, sau poate că erau dintre Stubendienst, nu-mi mai aduc aminte, care cărau două oloaie mari de tot. În aceste oloaie mari era celebra Dorrgemuse. Ce era Dorrgemuse? Nici până astăzi nu știu ce era. Era o fiertură făcută pe bază de sfeclă furajeră. Cred că mai erau și alte lucruri În ea, poate chiar și niște urme de cartofi. Era semisolidă. La suprafață era solidificată din cauza diferenței de temperatură. Deși asta se petrecea la sfârșitul lui mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a trebuit să-l ridic din nou pentru a mă asigura că nu crăpase. M-am încleștat cu mâinile de brațele fotoliului. Îmi venise brusc ideea că sentimentul straniu pe care-l încercasem la muzeu, și de care mă lecuise fiertura lui James, nu era o simplă mahmureală, ci o amenințătoare prevestire a revenirii halucinațiilor provocate de LSD. Mă simțeam parcă din nou cuprins de același sentiment, combinat cu imaginea vie a fălcilor căscate ale dragonului lui Tizian. — Ce ai, Charles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mâncarea acolo se dădea numai o dată dimineața și seara: un ceai, o leșie cu bromură de aia, un turtoi făcut așa ca pentru porci, și un castronel în care punea un polonic de jumate de kil de mâncare ordinară, o fiertură insipidă. Și îți mai dădea seara un singur polonic de ăla de zeamă chioară, sau niște arpacaș. Și ne mai dădea măruntaie din ăstea, dar nespălate... Dar arpacașul era cel mai bun... Asta era. Era o foame de... eram străvezii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lor, și le-a arătat râul uimitor de lung cât gândul lui, râul lat și cafeniu în curgerea lui rătăcită prin liniștea pe care o arată fața și sufletul lor ... la urmă le-a arătat prezentul efemer cum plutește în fiertura timpului: și ei cu chipuri albe, albastre, verzi sau negre învață lecțiile cinismului: prezentul este doar prezent, spun ei cu frenezie cum prezent în hora nebunilor e regele nebunilor, cum nedoritul vizitator ieșit din el însuși e un zvon nelămurit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dionysos, sunt zile nefaste, pentru că se întorc pe pământ sufletele morților și, o dată cu ele, fcere-le, purtătoare de influențe malefice, din infern. Ultima zi a Ănthesteriilor le era de altfel consacrată. Se făceau rugăciuni pentru morți, se pregătea o panspermie, o fiertură din diferite semințe, care trebuia consumată înaintea nopții. O dată cu noaptea se striga: "Alungați kere-s-au sfârșit Anthesteriile!" Scenariul ritual e bine cunoscut și el e atestat mai peste tot în civilizațiile agricole. Morții și puterile lumii de dincolo guvernează rodnicia și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Îl stârnește la vorbă, pentru ca să râdă pe Înfundate. Apoi, la prânz, aflat pe câmp, soarbe cel dintâi din oala cu fasole, peste măsură de fierbinte, se frige groaznic, dar nu zice nimic. Căpăținosul de Paraschiv soarbe și el hulpav din fiertură și scoate un răcnet sălbatic. La fel de calm, tatăl Îi Întinde botca plină cu apă: „Na, Paraschive, bea apă... Te-ai ars rău? Eu credeam că e rece.” Apoi, prefăcându-se uimit: „De unde să știu eu că arde?” Pentru plăcerea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a evita deochiul, mamele legau la copii ceva de culoare roșie și în caz că se întâmpla să fie deocheați, îi duceau la o vrăjitoare care îndată îi și descânta și le trecea răul. Erau și babe care știau să facă diferite fierturi din plante și să vindece unele boli. Lumea fiind săracă, plantele erau cele mai convenabile leacuri și mulți își alinau durerile cu ele. O parte din cunoștințele lor despre puterile vindecătoare ale plantelor s-au pierdut odată cu pierderea babelor care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Costache a Ursului a vândut casa și grădina lui Minciună Simion pentru un sac de făină de porumb. Noul stăpân și-a luat casa în primire și s-a mutat în ea. Unii culegeau lobodă porcească și o fierbeau. Mâncau fiertura, dar se umflau și mureau. Nu era nici vorbă de medic sau de agent sanitar atunci. în 1947, vara, s-a instalat la o cârciumă din sat un cazan mare în care se făcea în fiecare zi supă de cartofi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se porni cu vizitarea gospodăriilor, dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru (negru) dacă se poate spune așa și este recomandat să fie ținut de către cei sănătoși, fără mâncare, fără apă. Preotul este servit la masă cu fiertură de poame uscate (mere, pere, prune etc.), iar cei ai casei dacă nau mâncat nimic până atunci, iau câte puțină aghiazmă. în ziua de Bobotează după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de 10-15 minute. Se curăță 700 g mere, se taie în patru, se scot sâmburii și se taie cuburi mari, apoi se fierb în vin timp de 7-8 minute, după care se scot și se lasă la răcit. Se dă fiertura prin strecurătoare și se mai fierbe timp de cinci minute. Se înmoaie șase foi gelatina timp de o oră și se diluiază în fiertură, apoi se amestecă cu bucățile de măr și se lasă la răcit. Se taie blatul în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vin timp de 7-8 minute, după care se scot și se lasă la răcit. Se dă fiertura prin strecurătoare și se mai fierbe timp de cinci minute. Se înmoaie șase foi gelatina timp de o oră și se diluiază în fiertură, apoi se amestecă cu bucățile de măr și se lasă la răcit. Se taie blatul în două și se unge cu dulceață primul blat, iar peste dulceață se pun merele. Brânza se amestecă cu 150 g zahăr, coaja și sucul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lichior și de zahăr, scorțișoara și cuișoarele. Se curăță restul de mere, se scoate mijlocul, se taie fructele în inele; 12 bucăți și se fierb în sirop timp de 5 minute. Restul de gelatină înmuiată se amestecă cu siropul de la fiertura merelor. Merele reci se ung cu siropul călduț și se așează pe tort în formă de cerc. În fiecare inel de măr, se introduce câte o boabă de zmeură. Pe spirala din frișcă se presară ciocolată rasă. TORT CU MERE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și a intrat în niște crize de furie atât de mari, încât el n-a îndrăznit să-l ducă la capăt pe față. Totuși s-a căsătorit în secret; soția lui l-a însoțit până la Lyon. Acolo a băut o fiertură care i-a provocat mari vărsături și a declarat că se va otrăvi de-a binelea dacă nu renunța la Doamna de Staël, mărturisindu-și mariajul. Iar Doamna de Staël făgăduia să se străpungă cu pumnalul dacă el lua această
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sînt versuri în care îl aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe doi măgari,/ Ca să vînd acelor case/ Pulberi, de pe lună rase,/ Și-alte poleieli frumoase;/ Pietre ca apa de grele,/ Ce fierturi, ce inele,/ Opinci pentru hagialîc/ Deschide-te Isarlîk!" Cum remarcă și Basarab Nicolescu: Definiția Poetului ca fiind cel ce împarte locuitorii cetății, "pulberi de pe lună rase" și "pietre ca apa de grele" ni se pare una dintre cele mai fericite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1 lingură), semințe Înmuiate de in (1 linguriță), ceapă tocată (1/2 lingură) și ulei de măsline (2 linguri); cantitatea se consumă integral dimineața, cu 30 minute Înainte de micul dejun. La sugarii constipați se va da, o dată pe zi, o fiertură de ovăz, preparată dintr-o linguriță făină de ovăz, fiartă În 150 ml apă. Vor fi evitate pâinea albă și prăjită, orezul, preparatele cu carne friptă sau prăjită, varză, spanac, măcriș, fructele cu conținut ridicat În taninuri care inhibă motilitatea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lagărele de muncă de pe Canal (În anul 1950 erau 14 lagăre principale, ce se Înșirau de la Cernavoda la Capul Midia), baza alimentației deținutului politic era rația zilnică de 750 grame de pâine; mâncarea că la penitenciare: dimineață - un polonic de fiertura Închisă la culoare, așa-zisa „cafea”, făcută din orz prăjit, la prânz - un polonic cu o fiertura de cartofi, arpacaș, mai rar fasole, si, si mai rar, mei (casă), iar seara - aceeași mâncare că la prânz. Closetul constă dintr-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la Capul Midia), baza alimentației deținutului politic era rația zilnică de 750 grame de pâine; mâncarea că la penitenciare: dimineață - un polonic de fiertura Închisă la culoare, așa-zisa „cafea”, făcută din orz prăjit, la prânz - un polonic cu o fiertura de cartofi, arpacaș, mai rar fasole, si, si mai rar, mei (casă), iar seara - aceeași mâncare că la prânz. Closetul constă dintr-o groapă, la un colț al lagărului, peste care erau așezați trei dulapi de lemn și În care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a adăposti către sfârșitul anului 1951 aproximativ 120 de brigăzi, cu un efectiv mediu de 60 - 70 de oameni pentru fiecare brigadă. Baza alimentației o constituia porția de pâine, de 750 grame/zi, În general veche și acra, si o fiertura de arpacaș ori un fel de ghiveci călugăresc constând din cartofi, varză și gulii, fără un strop de ulei ori de grăsime; vară ni se dădea, aproape În fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fără a mai fi spălat. Când eram „hrăniți” cu spanac, era mare Înghesuiala a delegaților trimiși de brigadieri să ia mâncarea În niște ciubere speciale; toți voiau să ia mâncarea din partea de sus a cazanelor și nu de la fund, unde fiertura era În două cu nisip.) Deși am fost hrăniți cu spanac săptămâni de-a rândul, nu am văzut pe nimeni crescându-i spectaculos mușchii brațului sau ai pieptului că ai lui Popeye Marinarul, ci, din contră, atunci ne simțeam și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nă fra mă curată muiată În apă și-i ceru fratelui Heribert, care veghea la căpătâiul bolnavului, să facă mereu același lucru. Îi dădu o punguță de pânză În care se aflau buruieni uscate și-i porunci să facă o fiertură din care bolnavul să soarbă de mai multe ori pe zi. De asemenea, să-i ungă din când În când rănile cu o alifie puternic mirositoare pe care o păstra Într-o cutiuță de argint. — După ce-l ungi, Îl lași
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
făcea din ce în ce mai simțită. Buruienile comestibile fuseseră adunate până la ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și-l mâncau așa cum era. Asta era hrana. Iarba se făcuse maronie, izlazul era uscat, pârjolit. Frunzele copacilor îngălbeneau și picau una câte una pe pământul încins ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]