1,062 matches
-
știa prea bine și mulți Îi bănuiau pe Titel Meșteru care, pe atunci, ca să câștige mai bine, se angajase pe un șantier În marele oraș. De acolo fura cutii Întregi de capse arămii pentru Împușcat În betoane niște cuie cu filet. Le vindea copiilor și ei știau bine cum să le folosească. Cei care erau Îndemânatici Își Închipuiau singuri puști: decupau patul dintr-o scândură, fixau pe el o țeavă pe care știau exact din ce parte a combinelor s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pp. 42-44). Să mai precizăm faptul că autorul depeșei nu trebuie să respecte piramida inversată, că poate plasa informația de bază la sfârșit, iar textul nu are titlu. Forma finală, gazetărească, se decide în birou, de către un redactor specializat. Fileul (filet). Este un termen luat din franceză, care s-ar traduce aproximativ prin „știre dezvoltată”. Evităm însă această traducere, pentru că există mai multe tipuri de știri dezvoltate. Fileul este o informație scurtă (nu depășește 20 de rânduri), fără comentariu, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin importanță, justifică un titlu separat și o dezvoltare ceva mai lungă. Dacă fileul răspunde mai ales întrebărilor: cum? și de ce?, știrea obișnuită se centrează pe întrebările: cine?, ce?, când?, unde?. Redactată cu mai multă grijă decât depeșa, știrea tip filet este adesea publicată ca atare de către clienții agenției, chiar dacă operează modificări de titrare. Mouture (un fel de montaj). Impune o muncă de birou și constă în a reuni mai multe informații (din aceeași sursă sau din surse diferite) într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sfaturi privind montajul Stabilim dosarul folosind mai multe surse. Citim totul pentru a ne face o primă idee. Redactăm nomenclatura diverselor categorii de informații. Ierarhizăm informația în subdosare. Redactăm o știre scurtă, cu informația esențială. Dezvoltăm această știre într-un filet. Dezvoltăm fiecare secvență informativă. Verificăm exactitatea numelor, a toponimelor etc.. Revedem titlul. Datăm și menționăm sursele. Erori ale știrii Oricât de imperativă ar fi obiectivitatea în știre, ea rămâne deseori doar dezirabilă. Sunt numeroase cazuri când în redactarea informației se
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de 1,5 m o - construiește un turn din 5‑6 cuburi o - întoarce pagina una câte una o - despachetează un obiect mic o - împăturește o hârtie în două o - desface și îmbină jucării de asamblat o - deșurubează jucării cu filet o - face biluțe din plastilină o - apucă creionul între degetul mare și arătător, sprijinindu‑l pe mijlociu o - face o tumbă cu ajutor o • La 4 ani: - bate cu ciocanul 5 piese cilindrice fixate într‑un suport o - completează un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și semilunari, precizând originea craniană și distribuția toraco-abdominală difuză a vagului, „nervul rătăcitor”. Din aceeași perioadă datează constatarea că inima denervată sau scoasă din corpul animalului continuă să bată. Faptul constituie una din primele dovezi experimentale privind existența și rolul filetelor nervoase de la nivelul cordului și vaselor. Precizări în acest domeniu nu s-au putut însă obține decât mult mai târziu din cauza pedepselor aspre aplicate de Inchiziție tuturor acelora care, prin descoperirile lor, puneau sub semnul întrebării formulările eronate ale concepției
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cercetărilor de fiziologie și farmacologie vegetativă din ultimele patru decenii. S-a stabilit, printre altele, că spre deosebire de adrenalină și noradrenalină, care îndeplinesc rol de mediator chimic numai la nivelul terminațiilor simpatice postganglionare, acetilcolina asigură transmiterea influxului nervos atât la capătul filetelor parasimpatice, cât și prin sinapsele ganglionare și neuromusculare. De aici, interesul deosebit acordat acțiunilor muscarinice (periferice) și nicotinice (ganglionare) ale acetilcolinei și clasificarea structurilor vegetative în colinergice și adrenergice (Dale, 1934), după cum folosesc ca substanță mediatoare acetilcolina sau adrenalina și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dezvoltat, este inervată de fibrele preganglionare ale splanhnicului. Articulația sinaptică extranevraxială, caracteristică sistemului nervos eferent are loc în apropierea măduvei spinării, la distanță de organele efectoare în cazul neuronilor simpatici și în apropierea acestora (para visceral) când este vorba de filetele parasimpatice. Acest fapt permite fibrelor nervoase preganglionare să se articuleze cu un număr mai mare de neuroni postganglionari în cazul simpaticului decât al parasimpaticului. Ranson (1918), de exemplu, a constatat în ganglionul cervical superior că o singură fibră preganglionară face
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care, deși sunt preganglionare, merg direct la glandă. Primii doi ganglioni cervicali și ultimii ganglioni lombosacrați, neavând ramuri comunicante albe proprii, primesc fibre preganglionare de la centrii vegetativi medulari prin cordonul intermediar al simpaticului laterovertebral din regiunea respectivă. La rândul lor, filetele postganglionare se distribuie fie viscerelor, fie organelor vieții de relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doi sau trei ganglioni reuniți prin fibre nervoase de legătură. Ganglionul cervical superior, voluminos și fusiform, se găsește la baza craniului, în spațiul retrostilian, îndărătul pachetului vasculonervos al gâtului. Primește fibre preganglionare de la primele segmente ale măduvei dorsale și trimite filete postganglionare la vasele, glandele și mușchii piloerectori ai capului. Prin nervul carotidian intern, ganglionul cervical superior participă la formarea plexurilor carotidian intern și cavernos. Primul emite filete terminale spre urechea medie (carotico-timpanice), ganglionii sfenopalatin și semilunar, iar cel de al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al gâtului. Primește fibre preganglionare de la primele segmente ale măduvei dorsale și trimite filete postganglionare la vasele, glandele și mușchii piloerectori ai capului. Prin nervul carotidian intern, ganglionul cervical superior participă la formarea plexurilor carotidian intern și cavernos. Primul emite filete terminale spre urechea medie (carotico-timpanice), ganglionii sfenopalatin și semilunar, iar cel de al doilea asigură inervația simpatică a meningelui, hipofizei și mușchiului irian și, totodată, legăturile anastomotice cu nervii cranieni III, IV și oftalmic. În felul acesta, nervul carotidian intern
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anastomotice cu nervii cranieni III, IV și oftalmic. În felul acesta, nervul carotidian intern asigură prelungirea și distribuția impulsurilor simpatice în craniu. Ramurile extracraniene ale ganglionului cervical superior se îndreaptă fie spre bifurcația carotidei primitive, pentru a se anastomoza cu filete din vag și glosofaringian în vederea alcătuirii plexului carotidian, fie spre bucofaringe, esofag, laringe sau tiroidă sub formă de plexuri vasculare secundare. Ramurile cardiace, în număr de 2-3 se unesc pentru a forma nervul cardiac superior, unul din constituenții plexului cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primilor doi ganglioni cervicali, din măduva dorsală superioară (D1-D4). Ramurile postganglionare pot fi împărțite, după distribuția lor în viscerale, vasculare și anastomotice. Din prima categorie face parte nervul cardiac inferior, iar din cea de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul lor, ramurile anastomotice sunt reprezentate de ansa Vieussens, ce înconjoară artera subclaviculară, anastomoza dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce înconjoară artera subclaviculară, anastomoza dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical inferior asigură inervația simpatică a membrului superior și regiunii cervicotoracice a trunchiului. Prezența unor filete cu rol trofic pentru cord (Danielopolu) a restrâns considerabil indicația stelectomiei în angina de piept. Gillilan (1955) descrie un al patrulea ganglion cervical situat pe artera vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Danielopolu) a restrâns considerabil indicația stelectomiei în angina de piept. Gillilan (1955) descrie un al patrulea ganglion cervical situat pe artera vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat printr-unul sau mai multe filete cu ganglionul cervical inferior și oferă fibre postganglionare arterei vertebrale și ramurilor sale. I.2.1.10. Simpaticul toracic Simpaticul toracic cuprinde teoretic 12 perechi de ganglioni laterovertebrali care, în realitate, sunt însă numai 11, din cauza fuzionării primului ganglion toracic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglioni toracici pornesc fibre la aortă, esofag, canalul toracic și plexul pulmonar. Fibrele plecate din ganglionii situați între D5-D9 formează nervul marele splanhnic. În afara fibrelor postganglionare, acesta conține fibre eferente preganglionare, care merg la medulosuprarenală și un număr suficient de filete senzitive. După ce traversează diafragmul printre pilierii principal și accesor ai acestuia, marele splanhnic se termină în ganglionul semilunar și plexul solar. O mică parte din fibre sfârșesc în medulosuprarenală. Din ganglionii 10 și 11 ai lanțului toracic pornesc fibre ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de celule ganglionare intermediare, a fost descris înafara lanțului ganglionar laterovertebral, în imediata apropiere a rădăcinilor anterioare sau chiar în grosimea lor. Prezența sa explică insuccesul unor simpatectomii. I.2.1.13. Simpaticul prevertebral Este reprezentat de formațiunile ganglionare și filetele nervoase simpatice de la nivelul plexurilor pre- și periviscerale, în mare parte toracice, abdominale și pelvine, situate înaintea coloanei vertebrale, pe fața anterioară a aortei, la emergența ramurilor sale toracoabdominale. Printre formațiunile ganglionare prevertebrale descrise ca entități distincte se numără ganglionii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situate înaintea coloanei vertebrale, pe fața anterioară a aortei, la emergența ramurilor sale toracoabdominale. Printre formațiunile ganglionare prevertebrale descrise ca entități distincte se numără ganglionii semilunari (celiaci), mezenterici superiori și aorticorenali. Aceștia nu conțin însă numai fibre simpatice. Primind atât filete adrenosimpatice, cât și parasimpatice, ei sunt de fapt ganglioni micști. De aceea descrierea lor, ca și a plexurilor din care fac parte, este mai indicată după datele de anatomie funcțională a parasimpaticului periferic. I.2.1.14. Parasimpaticul cranio-sacrat Este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a nervului optic, cu fibrele postganglionare scurte ale nervilor ciliari. După ce străbat tunicile globului ocular, acestea se distribuie musculaturii circulare a irisului și mușchiului ciliar. În afara terminațiilor parasimpatice iridoconstrictoare, ganglionul oftalmic (ciliar) conține suficiente filete simpatice iridodilatatoare, sosite de la centrul cilio-spinal Budge pe calea simpaticului cervical superior. I.2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase fibre parasimpatice secretorii plecate din nucleii lacrimo-muconazal și salivar superior ai punții. Fibrele vegetative ale nucleului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian și regiunea laterocervicală, atașându-se pachetului vasculo-nervos al gâtului. Din segmentul cefalic al vagilor pornesc filete parasimpatice spre faringe și arterele carotide, care participă la formarea plexurilor cu același nume. De aici, ambii vagi pătrund în cavitatea toracică și, după ce emit ramuri bronhopulmonare, cardiace (nervii cardiaci superior, mijlociu și inferior) și esofagiene, coboară în abdomen. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglionilor previscerali sau intramurali, ele se articulează cu fibrele postganglionare scurte ale celui de al doilea neuron parasimpatic. În cazul tractusului gastrointestinal, acestea din urmă intră în structura plexurilor submucos Meissner și mienteric Auerbach. Terminațiile vagale contractează numeroase anastomoze cu filetele atât parasimpatice, cât și simpatice ale altor nervi. La om și unele animale (câine, maimuță, broască), trunchiul vagului, posedând și fibre simpatice, este de fapt un nerv vagosimpatic. Cupele histologice practicate la diferite niveluri ale nervului vag au pus în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatic la nivelul ganglionilor previscerali intramurali, din viscerele pelvine (rect, segment inferior al uterului, vezică urinară, organe erectile etc.). I.2.1.20. Parasimpaticul spinal Spre deosebire de fibrele simpatice care ajung la ganglionii paravertebrali prin ramurile comunicante albe din rădăcinile anterioare, filetele parasimpatice părăsesc măduva după unii autori pe ambele căi. Din 1876, când Stricker a semnalat că excitarea capătului periferic al rădăcinilor posterioare lombare produce vasodilatație în laba respectivă, s-au acumulat suficiente fapte experimentale în sprijinul acestui punct de vedere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]