1,777 matches
-
lexicului limbii române, prin renunțarea la cuvintele de origine străină și înlocuirea lor cu altele create artificial, prin adăugarea unor sufixe românești la rădăcini latine, neținându-se seama de perioada de acțiune, limitată în timp, a legilor fonetice, aplicate de filolog din proprie voință, fără discernământ. În felul acesta el urmărea să „elibereze” limba română de dependența față de latina cultă, pe care o considera, aberant, ulterioară limbii române. Creațiile lexicale hibride ale „pumnismului” au fost ridiculizate de V. Alecsandri și respinse
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
PUȘCARIU, Sextil (4.I.1877, Brașov - 5.V.1948, Bran, j. Brașov), filolog, critic și istoric literar, memorialist. Este fiul Eufrosinei (n. Ciurcu) și al lui Iosif Pușcariu, preot și judecător în ținutul Făgărașului, apoi la Brașov, unde desfășoară o bogată activitate culturală, fiind colaborator la „Gazeta Transilvaniei”; Ioan Pușcariu este unchiul său
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
de colaboratorii institutelor academice de profil, precum și materiale ale unor autori de peste hotare. Astfel, au apărut studii privind literatura clasică și cea contemporană, teoria literară, folcloristica. În conformitate cu programul adoptat, au fost puse la îndemâna cititorului studii și articole ce reflectau preocupările filologilor, grupate în rubricile „Istorie literară”, „Teorie literară”, „Folcloristică”, „Literatură contemporană”, „Relații literare moldo-ruso-ucrainene”, „Note și comunicări”, „Critică și bibliografie” ș.a. Au semnat Vasile Coroban, Eugen Russev, Gheorghe Bogaci, Efim Levit, Haralambie Corbu, Simion Cibotaru, Andrei Hâncu, Nicolae Bilețchi, Mihail Dolgan
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
I. Șiadbei, Leo Spitzer, N. Drăganu ș.a. Primul număr este dedicat lui Sextil Pușcariu, cu prilejul jubileului de cincizeci de ani, marcând și momentul inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
MORARIU, Leca [Alexandru] (25.VII.1888, Cernăuți - 15.XII.1963, Râmnicu Vâlcea), filolog, istoric literar, folclorist și memorialist. Familia căreia îi aparține a dat numeroși cărturari, printre care mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Tatăl lui M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Morariu, „Revista scriitorilor români” (München), 1968, 7; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978, passim; Petru Homoceanul, „De la noi”, AST, 1984, 6; Constantin Ciopraga, Centenar Leca Morariu, CRC, 1988, 30; Traian Cantemir, Leca Morariu, lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR, 1998, 1-2; Iulian Vesper, Memorii, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1999
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
valorifice fondul etnic local. În articolul-program, intitulat Un rost, se afirmă caracterul regional al revistei și interesul deosebit pentru folclor. Scopul publicației este de a veni în sprijinul literaților, aducându-le „la cunoștință părți din viața acestui ținut”, precum și al filologilor, „dându-le forme curioase de limbă” și completând culegerile folclorice cu „poezie populară, povești, legende, anecdote”. Culeg folclor C. Rădulescu-Codin, Al. C. Calotescu-Neicu, C.Ș. Făgețel. D. Nanu traduce din Paul Verlaine și Alfred de Vigny, iar Elena Farago transpune
MUSCELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288329_a_289658]
-
, Eftimie (28.XII.1805, Rudăria, azi Eftimie Murgu, j. Caraș-Severin - 12.V.1870, Budapesta), filosof și filolog. Este fiul Cumbriei (n. Pungilă) și al lui Simu Murgu, ofițer dintr-un regiment de graniță din Banat. A urmat cursuri de filosofie la Seghedin (1826) și la Pesta (1827), unde a absolvit și Facultatea de Drept (1830). După obținerea
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
MUNTEANU, Eugen (18.VIII.1953, Seimenii Mari, j. Constanța), filolog, eseist și traducător. Este fiul Nicoletei (n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi în 1972. Între 1974
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate mai ales
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
NASTA, Mihail (2.VIII.1933, București), eseist și filolog. Este fiul Luciei (n. Băicoianu) și al medicului ftiziolog Marius Nasta. Urmează cursurile Liceului Francez și ale Liceului Clasic din București (1944-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1951-1955). Lucrează ca preparator, asistent și lector la Catedra
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
1894), aduce, între altele, un reproș Academiei de a nu-l fi cooptat în rândurile academicienilor, la timpul potrivit, pe Mihai Eminescu. A fost înmormântat în cimitirul satului Cândești, din județul Neamț. Poetul Alexandru A. Naum este fiul său, iar filologul Teodor A. Naum i-a fost frate. Lirica lui N., mai ales cea cuprinsă în volumele Aegri somnia (1876) și Versuri (1890), este o continuare a poeziei meditative a lui Mumuleanu, Al. Beldiman și V. Pogor. Motivele principale sunt „credința
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
NAUM, Teodor A. (1.IX.1891, Iași - 19.III.1980, Cluj-Napoca), filolog și traducător. Exemplul părintelui său, poetul junimist Anton Naum, și al fratelui mai mare, Alexandru A. Naum, dar mai ales al lui Vasile Bogrea, profesorul pe care l-a avut în cursul secundar, absolvit în 1910 la Liceul Internat din
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
1999, Roma), critic și teoretician literar, eseist, traducător și editor. Este fiul Elenei Papahagi (n. Anastasatu), farmacistă, și al lui Constantin Papahagi, medic ftiziolog. Familia paternă, de origine aromână, migrează din Macedonia în România înainte de primul război mondial. Înrudit cu filologii Pericle și Tache Papahagi, bunicul patern, Gheorghe Papahagi, autor al unui manual de limbă turcă pentru români, se stabilește inițial în Basarabia, ca director al liceului din Bolgrad. El își urmează fratele mai mare, Nicolae A. Papahagi, director al Institutului
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
de o astfel de întreprindere și cu o devoțiune exemplară a pregătit pentru tipar douăzeci și șapte de volume în seria Scrieri (1962-1975). S-a petrecut însă una dintre cele mai nefericite întâmplări din istoria editării clasicilor români: acest editor, filolog și textolog experimentat, cum puțini sunt, este împiedicat să ducă până la capăt seria și nu i se permite să alcătuiască ediția critică a operei argheziene. A evocat el însuși, în „Familia”, motivele care l-au împiedicat să finalizeze proiectul. Cum
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
, Cicerone (20.III.1928, Măscurei, j. Vaslui), filolog și istoric literar. Este fiul Mariei Poghirc și al lui Dumitru Poghirc, învățători. Urmează școală primară în Iana, iar gimnaziul și clasele liceale la Bârlad (1939-1947). Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secția clasică, dar
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Colaborează la Dicționarul limbii române (VI, 1965) și la tratatul Istoria limbii române (II, 1969), editează volume ale lui Theofil Simenschy. În exil publică eseuri, articole, recenzii ș.a. în „Lupta”, „Cuvântul românesc”, „Dacoromania” ș.a. În lucrarea B.P. Hasdeu, lingvist și filolog (1968), concepută ca o primă etapă în valorificarea operei savantului, P. realizează o sinteză a ideilor viabile oferite de acest erudit de tip renascentist, pe care îl consideră un precursor în majoritatea domeniilor lingvisticii și filologiei. Servindu-se de capitole
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
spiritului științific, studiul are meritul de a reconstitui dimensiunile operei lui Hasdeu printr-o lectură sistematică și atentă a unei producții lingvistice și filologice de mari dimensiuni, în bună măsură risipită în publicațiile timpului. SCRIERI: B. P. Hasdeu, lingvist și filolog, București, 1968; Philologica et linguistica. Ausgewählte Aufsätze (1953-1983), îngr. și pref. Helmuth Frisch, Bochum, 1983. Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al.
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Aufsätze (1953-1983), îngr. și pref. Helmuth Frisch, Bochum, 1983. Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 204-205; Dicț
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 204-205; Dicț. scriit. rom., III, 773-774; Manolescu, Enciclopedia, 565-567. A.C.
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, LR, 1969, 3; Ecaterina Țăranu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, IL, 1969, 8; N.S. Tanașoca, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, RSE, 1969, 3; Doina Negomireanu, „B. P. Hasdeu, lingvist și filolog”, CLG, 1969, 2; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Bârlad, 1971, 204-205; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 204-205; Dicț. scriit. rom., III, 773-774; Manolescu, Enciclopedia, 565-567. A.C.
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
ONU, Liviu (27.V.1917, Lipova - 17.X.2002, București), filolog. A absolvit în 1939 Facultatea de Litere a Universității din Cluj, dar încă student, fusese numit preparator la Muzeul Limbii Române (1936-1941). A lucrat ca asistent (1941-1944), apoi ca șef de lucrări la Facultatea de Litere din Cluj (1945-1956). Anul
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
Kogălniceanu și Titu Maiorescu, între pașoptism și junimism. Fără a fi teoretician sau critic literar propriu-zis, O. face de multe ori dovada unui spirit critic apt să țină cumpăna între însuflețire și severitate. În ideile despre limbă, artistul, dar și filologul minuțios și competent, evitând orice tip de exagerare, îndreaptă privirea contemporanilor spre „izvoarele naționale”, spre îmbogățirea cu împrumuturi ce pot fi adaptate firii limbii române. Ca și Maiorescu, respinge „frazeologia nomoloasă și încâlcită”, cerând traducătorului, de pildă, să fie „limpede
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de interpretare a semnificațiilor cozii, dar Într-o cheie narativ-autoironică, va fi continuată de tânărul filolog Paul Cernat. Următoarea parte a cărții este dedicată unor evenimente „marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]