1,926 matches
-
Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificați de acesta. Cele două texte, aduse la zi, au fost republicate în volumul Studii de filologie și istorie literară (1997), în care, ca și altundeva, autorul demonstrează că „cele trei puncte de vedere, filologic, istoric și critic, nu se exclud în abordarea literaturii vechi, ci se întregesc reciproc”. SCRIERI: Disocieri, Iași, 1973; Relief contemporan, Iași, 1974; Stil și limbaj, Iași, 1977; Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979; Limba română literară
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
lucrat la Biblioteca Centrală de Stat, la fondul de manuscrise, apoi a fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde între 1990 și 1994 a avut funcția de director cu delegație. Secretar al Societății de Științe Filologice (1961-1974), secretar general al Asociației de Studii Orientale din România (1973-1980), membru în Comitetul Român de Literatură Comparată, vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003). Este cadru universitar (din 1992) la Facultatea de Litere din București. Colaborează la Scriitori români (1978
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
părintele literaturii române”, așa după cum rescrie și istoria revoluției de la 1848, a exilului și a anilor ce au urmat, mai puțin știuți, din viața lui Heliade. Textul e punctat de largi analize critice, ca aceea despre Zburătorul sau despre disputele filologice. Din cartea lui A., prima lucrare amplă și de substanță consacrată lui Heliade, se conturează pregnant figura marelui gazetar și polemist, a neobositului animator în diverse domenii, precum filologia, teatrul, traducerile, tiparul, a scriitorului profesionist, animat de proiecte titanice și
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
Bulletin de la Séction historique” (Nicolae Iorga) și „Langue et littérature” (Theodor Capidan și Dimitrie Caracostea). În intervalul 1948-1977, „Memoriile” dispar, înlocuite fiind de reviste de specialitate aparținând institutelor academice. După 1977, ele vor apărea cu titlul „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”. În prima serie sunt publicate discursurile de recepție rostite de Petrache Poenaru (Georgiu Lazăr și școala română, cu un răspuns de G. Sion, 1871), Simion Florea Marian (Cromatica poporului român, cu un răspuns de B. P. Hasdeu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de orientare a cercetării pe un teritoriu al profesionalismului îl reprezintă simpozionul Limbajul criticii literare, organizat de Comisia pentru cultivarea limbii române a Academiei RSR în colaborare cu Secția de științe filologice, literatură și arte, la 11 mai 1983. Lucrările acestuia sunt cuprinse în paginile tomului V, 1983-1984: Limbajul critic la o răscruce (Șerban Cioculescu), Tentația paradoxului în limbajul critic literar (Carmen Vlad), Clișeul în limbajul criticii literare (Doina Bogdan-Dascălu), Limbajul critic-limbaj
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în paginile tomului V, 1983-1984: Limbajul critic la o răscruce (Șerban Cioculescu), Tentația paradoxului în limbajul critic literar (Carmen Vlad), Clișeul în limbajul criticii literare (Doina Bogdan-Dascălu), Limbajul critic-limbaj artistic (Mircea Martin). Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” mai cuprinde conferințe, mese rotunde, dezbateri, comunicări omagiale. Odată cu anul 1990 se produce o cotitură majoră în biografia publicațiilor Academiei Române, ducând la depolitizarea, detensionarea ideologică a acestora. Alături de A.A.R. apare un nou periodic, „Academica”, ce
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE ȘI ISTORIE, revistă istorică, filologică și literară apărută la Blaj între 1 ianuarie 1867 și 20 octombrie 1870, de zece ori pe an, și, un ultim număr, la 25 noiembrie 1872. După cum indică și titlul, editând acest periodic, pe care l-a redactat și scris
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de cultura populară. O notă aparte, ca profunzime și subtilitate exegetică, aduc intervențiile lui Vasile Bogrea. Interpretarea de ordin comparativ, încă la mare preț în perioada respectivă (ca de altfel și cea filologică), se regăsește în încercările unor Silviu Dragomir și Ion Mușlea (despre scriitorii raguzani și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Nicoară) din Albert Samain, Sully Prudhomme, Henri de Régnier sunt publicate în „Literatură și artă română”. Cele două volume din Istoria literaturii române moderne (1913-1916) oferă o imagine sumară a literaturii noastre, de la primele manifestări și până la 1900. Având competența filologică și libertatea de spirit care vin din școala dezinhibată a lui B. P. Hasdeu, A. suferă, însă, de un subiectivism care agravează insuficiențele gustului său literar. Erudiția lui se lasă prea în voia reflexului comparatist, „izvoarele inspirărei” fiind căutate și
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
pentru vărsarea de sânge. Sigmund Freud este un psiholog și Întemeietorul psihanalizei, Walter Burkert este un istoric al religiilor specializat În Grecia antică, René Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează epocile și meridianele și care nu este ancorat În datele oferite de cercetările etnografice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți ochi, să realizeze că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și, de la fondare, membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. În calitate de coordonator, a participat la elaborarea mai multor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Istoria și teoria comparatismului în România (1972), Dicționar cronologic. Literatura română (1979) ș.a. Pregătirea filologică, în funcție și de îndatoririle didactice, i-a îndreptat la început cercetările spre istoria literaturii române și folclor. Scriitori din patrimoniul clasic românesc (M. Eminescu, A.I. Odobescu, G. Coșbuc) ori probleme teoretice referitoare la literatura populară și cultă (Zăcăminte folclorice
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
rezolvări pertinente, nu o dată originale, în lucrările din perioada interbelică. Spre sfârșitul intervalului, încep să se asambleze sintezele estetice: Fenomenul românesc sub noi priviri critice (1938), Gândirea românească în estetică (1943), Domeniul esteticii (1947), studii generalizante care, în prelungirea formației filologice, vor face casă bună aproape două decenii cu cele de istorie literară: Concepția despre artă și literatură a lui G. Ibrăileanu (1955), Alecu Russo (1957). De prin 1960, prind un contur tot mai ferm preocupările de literatură comparată. Trei volume
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Istoriei bisericești" a lui Eusebius (secolul IV), nu se face mențiune la o tradiție certă privitoare la vestirea Evangheliei de către Apostolul Andrei în Scythia. Ca pentru a întări această concluzie, istoricul D. M. Pippidi a făcut o analiză istoriografică și filologică fragmentului din Eusebiu, în care este menționat Apostolul Andrei în Scythia, din care rezultă fără echivoc că "șubredă și izolată, tradiția păstrată de Eusebiu despre o misiune a apostolului Andrei în părțile dunărene nu rezistă criticii".14 După secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
provocat mare vâlvă și discuții pasionate în epocă, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar azi este considerată "cu totul depășită" (I. I. Russu) și fără valoare lingvistică și istorică. El nu pornea de la un izvor istoric ori filologic important, ci, precum mărturisește deschis, "pleacă de la o chestiune ce-l frământa chinuitor: cum se poate admite că românii ar fi mai vechi decât alte ginți (neamuri) pe aceste pământuri asupra cărora par să aibă și chiar ridică pretenții de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Daciei carpatice ori cu populația geto-dacică. El ajunge la deducții extrase din tăcerea izvoarelor istorico-arheologice medievale despre români, dar și la observații și fapte pozitive istorice și lingvistice. Bine scrisă, înzestrată cu un aparat științific impresionant, rezultat din progresele cercetării filologice și istorice, teoria imigraționistă se va identifica în viitor cu numele său, teoria roesleriană. Ce susținea Roesler ? Dacia era în momentul părăsirii ei, în 275, o provincie nedeplin romanizată, stăpânită de Imperiu numai 170 de ani, mai puțin decât oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
produce "europenizarea" dezbaterii, lumea savantă împărțindu-se între partizanii și adversarii tezei continuității, în funcție de mijloacele și spiritul critic al cercetătorului. După primul război mondial (1918), dezbaterea savantă continuă firesc, prin susținerea unor puncte de vedere diferite în cercetarea istorică și filologică românească (N. Iorga, V. Pârvan, Sextil Pușcariu, N. Drăganu). Nu lipsește opinia celor ce susțin teoria imigraționistă. Astfel, Al. Philippide, în Originea românilor, vol. I-II, Iași, 1923-1928, considera că poporul român s-a format în Moesia Superioară și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
circumvalației˝ și a ˝bisericii treflate˝ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319. Idem, Despre organizarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (secolele X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120. Diculescu C., Vechimea creștinismului la români. Argumentul filologic, București, 1910. Idem, Contribuție la vechimea creștinismului în Dacia: din istoria religioasă a gepizilor, în AIINC, III, 1924-1925, p. 357-376. Donat I., Despre toponimia slavă din Oltenia, Craiova, 1947. Idem, Păstoritul românesc și problemele sale, în Studii, 1966, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Leo Spitzer, G. D. Sera, W. Meyer-Lübke ș.a. În ce privește partea literară, mai puțin reprezentată, interesul revistei constă îndeosebi în textele critice dedicate literaturii române, cu accent special asupra epocii vechi și clasice. Prin urmare, studii și articole erudite fac descrierea filologică și comentariul critic al unor cărți și manuscrise vechi. Nicolae Drăganu scrie despre Un fragment din cel mai vechi molitvenic românesc, Catehisme luterane, Pagini de literatură veche, Versuri vechi, N. Cartojan se ocupă de Cel mai vechi zodiac românesc: „Rujdenița
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
Critică și sinteză, București, 1939, 226-235; Al. Rosetti, N. M. Condiescu, RFR, 1939, 10; Călinescu, Ist. lit. (1982), 923; Micu, „Gândirea”, 777-781; D. I. Suchianu, Foste adevăruri viitoare, București, 1978, 129-142; Antonescu, Scriitori, 72-83; Pavel Țugui, Nicolae M. Condiescu, AUC, științe filologice, t. IX, 1981; Firan, Profiluri, 203-209; Dicț. scriit. rom., I, 636-637. V.D.
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
apoi conferențiar (1990) și profesor (1995) la Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite, șef al Catedrei de etnologie și folclor (1996). Face studii de specializare la Portland, în SUA (1976- 1977). Obține titlul de doctor în științe filologice al Universității din București cu lucrarea Rima în poezia populară românească. Este membru al Societății Internaționale de Studierea Narațiunilor Populare (ISFHR), al Societății de Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 402-414; G. Bogdan-Duică, Logofătul Costache Conachi, CL, 1903, 1, 2, 4; G. Ibrăileanu, Curs de istoria literaturii române moderne. Epoca Conachi, Iași, 1920, 309-357; N. Cartojan, Contribuții privitoare la originile liricii românești în Principate, „Revista filologică”, 1927, 1-2; Ch. Drouhet, Logofătul Konaki și poezia franceză a epocii, VR, 1930, 1-3; Perpessicius, Opere, XI, 152-156; Călinescu, Ist. lit. (1982), 85-91; Ciorănescu, Lit. comp., 87-92; I. Massoff, C. Conachi, primul nostru autor dramatic, GL, 1956, 36; Popovici, Studii
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români, Ana Borbély despre studiile filologice din Ungaria, Maria Berényi despre Personalități de frunte ale iluminismului bănățean, Elena Muntean despre Motivul casei în „Povești” și „Amintiri din copilărie”. Numărul 2 găzduiește o anchetă cu titlul „Problema minorităților revine la rampă”, articole despre pamfletul românesc (Cornel Munteanu
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chișinău (1969-1988). Doctor în filologie (1965), este membru al Academiei de Științe a Moldovei (1965), profesor universitar (1966), doctor honoris causa al Universității de Stat din Moldova (1995). De o mare erudiție filologică, C. este preocupat și de investigarea operei literare la nivel stilistic, din punctul de vedere al poeticii lingvistice. A cercetat limba literară din perspectiva limbii vorbite și a limbii scriitorilor novatori, clasici și contemporani. În Studiu asupra sistemei lexicale moldovenești
CORLATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]