5,981 matches
-
pozitiv, intră diverse "delicatese", mai ales dulciurile: bomboană, acadea, pralină, zaharină etc. Lucrările mai vechi înregistrau însă și alți termeni, a căror motivație e mai puțin evidentă. În anii '30, V. Gr. Chelaru ("Din limbajul mahalalelor", în Buletinul Institutului de filologie română "Alexandru Philippide", 1937), înregistra termenul chiftică cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
Ioana Postelnicu, Marin Sorescu, Mariano Baffi, Paolo Soldati. Cunoscutul istoric literar a debutat ca poet la 16 ani în ziarul "Națiunea", condus de G. Călinescu, fără să mai continuie să scrie sau să publice versuri. Devenit student la Facultatea de Filologie în 1949, Profesorul și-a adus aminte de el și, prețuindu-l, în scurtă vreme l-a numit preparator și, după absolvire, cercetător la Institutul de Istorie literară și Folclor, unde tocmai devenise director, după eliminarea lui cu totul abuzivă
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
vesta neagră de lînă, șalul de mătase grena... rămîn în pulovărul cumpărat cu două săptămîni în urmă de la "Arcade", pe Wilmersdorfer. îmi ridic mînecile pînă la cot. Așa spunea Catinca Ralea în 1950 - eram studente amîndouă în anul II, la Filologie -, cînd abia se întorsese de la New-York, unde era diplomat profesorul Ralea, că se poartă acolo; avea ciorapi de nylon și balerini negri de lac. De unde pînă unde acum, acum, în rîul ăsta de lumini roșii, curgînd compact pe imensul bulevard
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
eram colegă de an cu progeniturile unor nume răsunătoare ca această Catinca Ralea, ca Dina Burghele, ca Mona Giurăscu, ca Irina Papazoglu, grecoaica aia superbă, care după doi ani a fost eliminată din facultate fiindcă fusese amanta profesorului nostru de filologie care nu reușea să ne facă să înțelegem ce-i aia un fonem. Pe deasupra mai era și un carierist, adept fervent al guvernului de largă concentrare democratică, tînărul conferențiar Coteanu, venit de la studii din străinătate... Căldura din microbuz e sufocantă
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
fi fost obligat să scrie poezie tezistă, ca aceea care i-a apărut, de câteva ori, în presa vremii? Nu ne putem lansa în prezumții. Cunoașterea lui G. Călinescu, care i-a fost profesor, doar câteva luni, la Facultatea de Filologie, din toamna anului 1949 până în primăvara anului 1950, i-a deschis „o altă cale a destinului" său. Marele critic, care nu uitase că l-a tipărit pe tânărul poet, l-a numit, când încă era student în anul al treilea
Teodor Vârgolici la 80 de ani by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6509_a_7834]
-
Romei, dar și ai lui Alecsandri, Eminescu sau Coșbuc.”. Asta unde „atacul la limba a fost una din metodele clasice și verificate cu destul succes în imperiul sovietic, după ce fusese mai înainte în cel țarist”. În acei ani, studentul în filologie savură deruta catedrei, la apariția broșurii lui Stalin despre Marxism și lingvistică, răsturnând un corp profesoral terorizat, dispus la toate concesiunile. Pe atunci apărea o revistă de specialitate, dar și de generală răspândire, intitulată Cum vorbim. În conversație, poetul Constant
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
aleșilor se exprimă exclusiv colectiv, prin votul majoritar al Secțiilor. Singura cale de apel o reprezintă votul Adunării Generale, dar acesta este unul exclusiv negativ. Se limitează la refuzul de a accepta recomandarea Secțiilor. Spre finele anului trecut, Secția de Filologie și Literatură, întrunită cu greu și fără cvorum, a votat cu majoritate zdrobitoare (un singur vot contra) trei propuneri: doi literați, unul de la Chișinău, altul de la Cernăuți, și un lingvist din țară. N-avem nimic contra fraților de peste Prut sau
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
emani puterea sedimentată în etimologia lor. Așa se face că, în ciuda aparenței aride a teoriilor semiotice, imboldul care le hrănește e unul mistagogic: credința că, prin vocabule, te poți iniția în misterul existenței. Nu e spirit pasionat de logică, de filologie sau literatură care să nu fi suferit la un moment de superstiția limbii resimțite ca receptacul al tainelor universului. Fatalitatea acestei superstiții e cu atît mai răspîndită cu cît nu e recunoscută de cei care o trăiesc. Umberto Eco are
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
plictisi chiar și atunci cînd erudiția lui atinge treapta pietroasă a considerațiilor de seacă specialitate, atîta doar că darul acesta lexical i-a indus savantului italian o veritabilă deformare de ordin expresiv. Chiar și atunci cînd scrie literatură, Eco face filologie. Eseistul nu renunță la morga cercetătorului nici în momentele de creație epică, și așa se explică de ce, în esența lui, Eco e un erudit de speță savantă ale cărui romane, de stufoasă inspirație calofilă, suferă de indigență lirică. Invazia galimatiei
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
Răzvan Voncu Puțini mai sunt cercetătorii dispuși să se aplece asupra textelor vechi și să realizeze acele lucrări -monografii, ediții -pe care filologia românească ar fi trebuit să le facă în deceniile trecute, dar care, din varii motive, încă lipsesc. Un Eugen Munteanu, un Alexandru Mareș, un Gheorghe Chivu, un Viorel Guruianu sunt rarități pe ogorul filologic și, oricum, cu toții vin din zona
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
o frază ține de pragul elementar al cunoașterii unei limbi. În schimb, nici un filolog nu se va întreba din ce e făcută o literă, fiindcă lingvistic întrebarea n-are sens: ce se află sub nivelul literei nu intră în competența filologiei. Teoria supercorzilor trebuie să precizeze din ce anume sînt alcătuite literele universului, iar răspunsul dat e deconcertant: nu există mai multe litere, ci una singură din ale cărei fluctuații iau naștere cuvintele, propozițiile și frazele universului, iar litera aceasta e
Pătura vibrîndă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6421_a_7746]
-
Cultural Casa Artelor Sector 3, București, poziție din care sprijină, organizează și coordonează proiecte culturale diverse. Concomitent, Alice Barb a regizat peste 40 de spectacole de teatru, operă, operetă și musical. Mihaela Sîrbu a absolvit Secția Germană a Catedrei de Filologie din cadrul Universității București și Secția Actorie - Teatru din cadrul UNATC I.L. Caragiale, aceasta din urmă continuată cu un doctorat în Studii Teatrale. A fost actriță la Teatrul Evreiesc, dar a lucrat și ca freelancer în România, Elveția și Germania. E profesoară
Festivalul Național de Teatru INDEPENDENT: Cine sunt membrii juriului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64265_a_65590]
-
unei științe cărturărești, iată că acum avem prilejul de a vedea ce poate face un filolog de carieră atunci cînd, ieșind în afara disciplinei de predilecție, scrie în limba obișnuită: omoară cartea în mod lamentabil. Concluzia nu poate fi decît una: filologii să nu scrie cărți de creație personală, iar scritorii să nu facă studii de cercetare lingvistică. Domeniile nu se îmbucă, rarisim întîmplîndu-se ca, în ființa aceluiași literat, cele două facultăți să atingă pragul compatibilității. Căci ori scrii arid și competent
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
Mircea Mihăieș Doamna G. preda pe vremea studenției mele un curs de literatură franceză. Fusese promovată lector si o întâlneam adeseori în librăria Universității si aproape mereu în biblioteca Filologiei de la etajul întâi. Observasem că citim cam aceleași cărți, că stăteam la rând să conspectăm aceleași reviste („Poétique", „Critique", „New Literary History", „Sémiotique", „Degrés" și alte publicații în care mi se părea, naiv, că descopăr înțelepciunea lumii academice.) Ne recomandam
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
apropiat? Care este cuvântul preferat în limba română? Din rațiuni de coerență a discursului, am lăsat grupate răspunsurile fiecărui traducător, prezentând separat numai răspunsul la ultima întrebare. (M.V.) Mariano Martín Rodríguez este traducător la Comisia Europeană, a urmat studii de filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid, cu un doctorat dedicat Teatrului în limbile romanice străine la Madrid (1918-1936). A fost visiting translator la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în afară de traducerile din literatura română, a publicat numeroase studii de literatură comparată
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
întrebarea „ce mai faci?”. Dar de fapt, de ce nu? Nici privit din Olanda, studiul limbii române nu pare o opțiune evidentă după absolvirea liceului. În cazul meu este o poveste mai lungă. Varianta cea scurtă este că voiam să studiez filologia, dar nu voaim să fiu profesor de liceu, așa că am eliminat engleza, franceza, germana..., dar nici prea departe de casă nu voiam să plec, așa că am eliminat coreeana, swahili, hindi.... Prima mea întâlnire cu literatura română a fost la facultate
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Marius Dobrescu Ismail Kadare este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane. În 2005 i s-a acordat primul International Booker Prize. Ismail Kadare s-a născut în 1936 în Albania, a absolvit Filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
cele ale unor instituții similare din Europa” depinde de editori care nu le răsplătesc prestația înalt calificată nici măcar la nivelul supraviețuirii. Viziunii moderne de formare a traducătorilor i s-a opus cea tradițională, integratoare, corespunzătoare formării în cadrul studiilor complexe de filologie și lingvistică aplicată, fără de care „tehnica”, oricît de bine pusă la punct, va fi întodeauna dezarmată în fața surprizelor de bogăție a textului literar. După cum, la fel de pertinent s-a observat că performanțele în traducerea literară depind și de o indispensabilă maturizare
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
de Mozart! Cînd Radu Afrim era student la Facultatea de Litere din Cluj, la începutul anilor nouăzeci, „Phaedra”, celebrul spectacol al lui Purcărete de la Teatrul Național din Craiova, s-a jucat și acolo. Văzîndu-l, Radu Afrim a ales regia, abandonînd filologia. Eu, un filolog, am ales să-i descopăr, pe amîndoi, în unele intersecții teatrale. Înainte cu cîteva minute de a pleca spre spectacol, prietena mea îmi scria, de la Praga, un scurt mesaj: „dragul Havel s-a stins. în somn. curat
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
decisese să-și școlarizeze oamenii de încredere. Se terminase cu alfabetizarea anilor 1950, trecându-se la etapa superioară în care ofițerii de miliție, între alții, trebuiau să aibă studii universitare ca să poată trece de gradul de căpitan. Dreptul, economia și... filologia au fost profesiunile recomandate. M-am trezit într-o bună zi cu un maior de miliție, om de treabă și conștiincios, care dorea să-i fie validat gradul printr-o diplomă. Urmase cursurile la fără frecvență (un fel de învățământ
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
lt.colonel, grație unei poete. Și care îmi spune o poveste uluitoare. Cu oarecare timp în urmă aflase, probabil tot prin „metodele noastre specifice”, că o copie fidelă a tezei lui fusese susținută la un examen recent de licență de la Filologie. Întâmplarera făcuse ca în comisie să se afle profesorul Romul Munteanu, care fusese și în comisia în care maiorul își susținuse lucrarea. Viața Mariei Cunțan nefiind chiar un subiect obișnuit, Romul Munteanu nu uitase lucrarea acestuia. Așa că a exclamat: „Păi
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
secretare, care arhiva tezele și care cunoștea componența comisiilor de licență. Cazurile nu erau foarte dese, dar erau. Cine avea 5 000 de lei, leafa mea de lector cu vechime de 26 de ani la Revoluție, apela la licențiați ai Filologiei care le scriau o teză (nu știu cât de) originală. Cine n-avea 5 000 de lei, cei mai mulți, se mulțumea cu o teză din arhivă. Maiorul aflase cum stau lucrurile, așa că nu voise să se oprească aici: demascarea sistemului corupt i se
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
Luminița Voina-Răuț Andrés Barba s-a născut la Madrid în 1975. A studiat Filologie Hispanică și Filozofie. A predat la Bowdoin College (SUA), iar în prezent scrie și colaborează la diverse publicații, inclusiv la ziarul „El País”. În 1998 scrie El hueso que más duele (Osul cel mai dureros, Premiul Ramón J. Sender), în
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
A încetat din viață profesorul Marco Cugno (n. 25 aprilie 1939, Avigliana, Italia). Traducător, istoric și critic literar, licențiat în Litere al Universității din Torino, a fost, între 1965 și 1969, lector de limbă italiană al Facultății de Filologie de la Universitatea din București. După reîntoarcerea în țară, preda limba și literatura română la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Torino. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită“ a Editurii dell’Orso
In memoriam Marco Cugno () [Corola-journal/Journalistic/4579_a_5904]
-
Răzvan Voncu Destinul postum al operei lui Urmuz este la fel de bizar ca și autorul Paginilor bizare și are contingenț e mai degrabă cu detectivistica decât cu filologia. Mort înainte de a-și vedea textele tipărite în volum, Urmuz pare că a pus o pecete de taină asupra lor și asupra propriei biografii, împlinind un deziderat de non-existență publică unic, după știința mea, nu numai în literele române, ci
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]