6,294 matches
-
-și cunoască 'vârsta biologică'. Toată lumea vorbește de vârstă cronologică, dar mai există și vârsta biologică, iar lungimea telomerilor sunt indici buni ai vârstei biologice', explică profesorul Shay, cercetător consultant la Life Lengh. Chiar dacă aceste teste declanșează o dezbatere etică și filozofică, societatea Life Lengh este convinsă că răspunde unei cereri și că oamenii ar vrea să-și testeze telomerii. Va fi foarte util ca oamenii să-și cunoască vârsta biologică pentru a putea să-și schimbe din obiceiuri dacă află că
Un test ADN care prezice durata vieţii stârneşte controverse () [Corola-journal/Journalistic/69960_a_71285]
-
principalul mijlocitor între cultura greacă și cea latină. Autorul dialogului Hortensius sive de philosophia (Hortensius sau despre filozofie) este veriga privilegiată prin care duhul elin a pătruns în incinta școlilor romane. De aceea, îl putem considera cu îndreptățire întemeietorul terminologiei filozofice latine după calapod grecesc, un începător de drumuri care a așezat temelia limbii scolastice a gîndirii medievale. De pildă, după cum precizează Traian Diaconescu în studiul său introductiv la Arta oratoriei, Cicero a consacrat tălmăcirea termenului logos prin latinescul ratio, pentru ca
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
încrețire ivită în peisajul culturii medievale: valul viitoarei gîndiri științifice. Iată de ce disputa petrecută în secolul al XIII-lea este grăitoare în privința modului cum supraviețuiesc ideile cenzurate. Pe 1 decembrie 1270 episcopul Parisului, Etienne Tempier, condamna 13 propoziții aparținînd curentului filozofic, de sorginte aristotelică, care domina atmosfera Universității pariziene. Universitatea avea atunci patru facultăți - Medicină, Drept canonic, Teologie și Arte - și universitarilor li se cerea să nu se pronunțe asupra chestiunilor de credință. A doua serie de condamnări a avut loc
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
se pronunțe asupra chestiunilor de credință. A doua serie de condamnări a avut loc pe 7 martie 1277, la îndemnul Papei Ioan al XXI-lea (alias Petrus Hispanus), cînd un conciliu alcătuit din 16 teologi a cenzurat alte 219 propoziții filozofice. Această suită de interdicții a îngustat pînza freatică care alimentase pînă atunci terenul gîndirii universitare - gîndirea lui Platon, Aristotel și Plotin. Grecii începeau să fie repudiați oficial, din rațiuni de imunitate doctrinară. Miezul conflictului e de căutat în neputința teologilor
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
au avut ambiția de a fi simultan și greci și creștini, alunecînd în copca unor contradicții din care nu s-au putut salva decît lepădîndu-se de Platon și Aristotel. Au renunțat la greci și au separat gîndirea teologică de cea filozofică, așa cum în secolul al XIII-lea episcopul Etienne Tempier a interzis nuanțele eline pe care creștinismul nu le putea asimila. Revenind la zilele noastre, constatăm că cerul se află într-o stare deprimantă: fizica l-a desubstanțializat la propriu, furîndu-i
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
constatăm că cerul se află într-o stare deprimantă: fizica l-a desubstanțializat la propriu, furîndu-i orice urmă de realitate. Astăzi, cînd spunem "cer", știm că facem uz de o metaforă. Și totuși, Alexander Baumgarten își păstrează optimismul în privința actualității filozofice a cerului, vrînd înadins să contrazică impresia că temele filozofiei, bunăoară problema cerului, ar suferi de oboseala cronică a tradiției milenare. A spune că cerul este obiectul filozofiei înseamnă a viza locul de posibilitate al universalului, ca un spațiu al
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
ale facultăților umaniste. Dacă serioasele eseuri ale filozofului Peter Sloterdeijk ajung pe listele de best-seller, aceasta se datorează poate mai puțin calităților intrinseci ale scrierilor sale, cît unei ceva mai intense prezențe mediatice a autorului, care moderează emisiunea tv „Cvartetul filozofic" împreună cu confratele său Rüdiger Safranski (răsfățat de presă și public, la Frankfurt, și pentru recenta sa carte consacrată prieteniei dintre Schiller și Goethe). Dar și în spatele unui mit, al unei utopii, stă totdeauna ascunsă o fărîmă de realitate. Altminteri nici
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
și apreciez că autorul acoperă cu vorbele sale cam o treime din spațiul tipărit. Ar fi vorba mai degrabă de „caiete" - și îmi vin în minte, ca termen de comparație, „Caietele Principelui" de Eugen Barbu (sau, mă rog, „Caietele albastre, filozofice" ale lui Lenin care ni se recomandau ca bibliografie obligatorie în facultate...). S-ar putea vorbi de o antologie eminesciană comentată - dar lipsesc criteriile și, mai ales, trimiterile la surse - și, în plus, comentariile se pretează, și ele, unei antologii
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
materie gestuală a figurilor de stil pe care le conține în structura sa. într-un asemenea areal, registrul atât de larg al trăirilor și formelor de creație populare, tensiunea unică a interpretării Mariei Tănase, o duce pe coregrafă către dimensiunea filozofică a folclorului românesc, către sondarea valorilor sale inițiatice. Prin împletirea firească între zicerile actorilor și „zicerile dansatorilor" care pornesc de la ecuația sunet-silabă-gest și ating polifonia de rară poezie a frazei dansante, coregrafiile induc o practică subtilă și tonifiantă și poartă
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
poezie, foarte plauzibil. Că lucrul n-a fost spus răspicat până astăzi e uimitor, de vreme ce oricum decriptarea mesajelor cifrate din Joc secund respecta algoritmul brevetat de Genette pentru manieriștii din Pleiada franceză!) Cu dovezi documentare, "increatul" redevine, dintr-o abstracție filozofică, o aservită mască mortuară a lui Zelea Codreanu. Revelația e zguduitoare și explică în bună măsură filonul localist al poeticii barbiene. De dragul adevărului estetic, Manolescu e tranșant în sugestii: Dacă cele două poezii tipărite în Falanga legionară, Tindă și 1940
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi bani pe eseistica filozofică - căci pe eseiști îi privește ca pe niște "cîrpaci care trăiesc ca niște semiplagiatori din munca altora (p. 46)" -, cum nu pune preț pe lumea universitară franceză, umplută cu figuranți care "sunt perfect convinși de faptul că sunt de neînlocuit
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
romanul de față, nu-și antipatizează obiectul. Îl folosește ca pretext și îl uită pe parcurs (precum Arghezi în Cimitirul Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți! Acum au început
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
principiu de construcție mai rar întîlnit. în poemele pe teme istorice, ca și în cele care pleacă de la dezvăluiri autobiografice ori sentimentale, trama narativă devine simplu pretext: poemul pare construit doar pentru a-i prilejui lui Alexandrescu descoperirea de adevăruri filozofice fundamentale, închise în versuri gnomice. Excursul istoric ori autobiografic duce la aflarea principiilor situate dincolo de timp. Odată cu Grigore Alexandrescu, poezia gnomică românească lua naștere și ea nu va mai întîlni, pînă la Eminescu, un talent verbal comparabil: "Să stăpînim durerea
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
estetică a expresiei. Mai mult chiar, lui Ion Papuc îi repugnă scrisul frumos, acea însăilare atrăgătoare sub care autorii își camuflează de obicei lipsa unei culturi temeinice. Pentru autor, literații sunt pecinginea culturii, acea breaslă a diletanților lipsiți de instrucție filozofică care zumzăie cuvinte a căror sonoritate e lucie și goală. În locul exhibiției literare, Ion Papuc preferă sobrietatea unor cuvinte depănate după ti-parul clasic. De aceea, în fața sintaxei sale lungi și întortocheate, nu pot să nu-mi amintesc de o
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
la Universitatea din Cambridge, reîncepînd totodată să-și scrie partea a doua a operei. Numai că, dacă în Tractatus afirma că, din punctul lui de vedere, toate probleme filozofiei erau definitiv rezolvate în paginile lui, în "Cuvîntul înainte" din Cercetări filozofice (1945) avea să mărturisească: "De cînd am început să mă ocup din nou cu filozofia, și anume de acum șaisprezece ani, a trebuit să recunosc greșeli grave în ceea ce am scris în acea primă carte". (p. 196) Mai rar o
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
E ca și cum ele ar fi fost scrise de doi autori diferiți, și nu de mîna unuia singur. De aici și împărțirea convențională a operei sale în "Wittgenstein 1" și "Wittgenstein 2". Mircea Flonta descrie astfel schimbarea radicală intervenită în viziunea filozofică a lui Wittgenstein: "Am încercat să arăt că trecerea de la Tractatus la Cercetări marchează nu o dezvoltare mai mult sau mai puțin continuă pe aceleași căi ale gîndirii, ci o schimbare fundamentală a orientării ei. Nu voi susține că acesta
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
dar între cele două drame se deschide o prăpastie stilistică. Prin structura ei profundă, Răzvan și Vidra are un regim de excepție în cadrul dramei noastre istorice. Eșuat în poezia lirică, în cele cîteva balade, ca și în poezia cu pretenții filozofice, Hasdeu și-a luat revanșa asupra lui însuși în poezia dramatică. A intuit zona unde originalitatea i se putea manifesta nestingherită și a renunțat deliberat la o convenție solid instalată; de aceea, lasă deoparte tonul solemn, limbajul ales, tirada kilometrică
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
a luat revanșa asupra lui însuși în poezia dramatică. A intuit zona unde originalitatea i se putea manifesta nestingherită și a renunțat deliberat la o convenție solid instalată; de aceea, lasă deoparte tonul solemn, limbajul ales, tirada kilometrică, nesfîrșitele considerații filozofice care grevau drama în versuri. Locul lor este luat, în Răzvan și Vidra, de limbaj popular, fragmente folclorice, expresii cotidiene. Naturalețea, spontaneitatea și exprimarea liberă înlocuiesc teatralitatea retorică.
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
să scrii frumos fără să delirezi sub imboldul dicteului automat la care se pretează absolvenții de filologie. Cazul la care mă refer este cel al lui Gabriel Liiceanu. Prins între cei doi pini ai lui Sinis - talentul literar și profunzimea filozofică -, Gabriel Liiceanu e rodul unei fericite chiasme umaniste: în el s-au încrucișat elementul liric al efuziunii estetice și rigoarea legată a ideilor spuse cu sens. Se subînțelege, fiecare calitate îl face indezirabil în ochii taberei aferente, motiv pentru care
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
Constantin Țoiu (însemnări filozofice) Raportul imagine-gândire. Vezi Sartre: L'Imagination, - Sartre direct influențat de Husserl. Naivitatea gândirii pragmatice engleze: să crezi că în conștiința ta ar exista niște copii ale lucrurilor fizic percepute. Saltul gândirii husserliene cu a ei intenționalitate pură, care înseamnă punerea
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
Sorin Lavric Rob Riemen este fondator și președinte al Institutului Nexus, un centru internațional de reflecție intelectuală, și totodată animator al dezbaterii culturale și filozofice occidentale; în plus, este editor al revistei Nexus. Anul trecut, la Editura Crutea Veche, i-a apărut versiunea românească a cărții Nobility of spirit (Noblețea spiritului. Un ideal uitat), volum care s-a bucurat de un mare ecou în lumea
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
sociale și politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăți, la conducerea întregii vieți economice și sociale. În acest scop, în întregul învățămînt, odată cu disciplinele științifice fundamentale, de cultură generală și de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice și social-politice. Articolul 118 Predarea științelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Român, a ideologiei și politicii sale, a materialismului dialectic și istoric și a principiilor socialismului științific, a celor mai noi realizări ale practicii revoluționare și cunoașterii
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
pace, libertate și dreptate socială în lume. Predarea științelor sociale trebuie să asigure cunoașterea de către elevi și studenți a trecutului de luptă al partidului și poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însușirea unor temeinice cunoștințe economice, social-politice și filozofice, înțelegerea legilor obiective ale dezvoltării sociale, a proceselor și fenomenelor care au loc în natură și societate. Științele sociale trebuie să contribuie la formarea și dezvoltarea spiritului combativ al elevilor și studenților față de ideile și teoriile neștiințifice, mistice, față de orice
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
înțelepciune reflectată - un om care este așa, dintr-o înțelegere simplă, evidentă. Ar putea locui într-o casă de țăran. Probabil că literatura lui provine din surse emoționale, expresioniste, în ciuda profunzimii intelectuale. Literatura lui nu are nici un fel de fundamentare filozofică. Un om fericit, modest, înțelept din naștere - care însă și-a exteriorizat consecvent toate emoțiile. Asta a fost înțelepciunea lui, care niciodată nu s-a manifestat ca atare și l-a ferit de o bătrânețe otrăvită - nu însă și de
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]