3,915 matches
-
quand le ciel de matin frappe à mes tempes 5 et même ainsi, avec une larme sur la joue je te prie la vie, donne moi du temps pour trouver une âme plus pure que la lumière de l'ombre FIN Referință Bibliografica: RITMURI / Cristina Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul ÎI, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RITMURI de CRISTINA LILA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357084_a_358413]
-
humide Inondant șes yeux brillants atterrés. La lumière diffusée par leș violons piccolo Brise la douleur. Leș tambours font briller le ciel au dessus de la forêt, Leș castagnettes s'entendent au loin - Agonie des animaux perdus Dans notre propre oubli! fin Inondant șes yeux brillants atterrés. La lumière diffusée par leș violons piccolo Brise la douleur. Leș tambours font briller le ciel au dess Inondant șes yeux brillants atterrés. Inondant șes yeux brillants atterrés. La lumière diffusée par leș violons piccolo
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
tare și alesul inimii ei a fost din altă localitate, așa că visul Tiucăi nu s-a împlinit.” Își amintise Dumitru Sinu de o altă familie, care locuia ceva mai jos de casa Tiucăi; tot Lazăr se numea capul familiei, (era finul lui ) și avea zece copii: patru băieți și șase fete. Dar acest om nu-și făcea probleme de genul celor ce-o frământau pe Tiuca. Finul Lazăr mergea de multe ori la familia lui nea Mitică și povestea despre copiii
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
locuia ceva mai jos de casa Tiucăi; tot Lazăr se numea capul familiei, (era finul lui ) și avea zece copii: patru băieți și șase fete. Dar acest om nu-și făcea probleme de genul celor ce-o frământau pe Tiuca. Finul Lazăr mergea de multe ori la familia lui nea Mitică și povestea despre copiii săi; își arăta mâinile batătorite de muncă, dar încă puternice și cu înțelepciunea țăranului neaoș din părțile acelea spunea, arătând spre fiecare deget: Uite, ori că
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
modul lui de gândire într-o situație delicată în care se afla familia lui: „Într-o zi, dintr-o casă cu cinci copiii a plecat femeia (soție și mamă), a parăsit casa, soțul și copiii fără a se uita înapoi. Finul Lazăr s-a dus la soțul ei și i-a spus: «Du-te măi, după ea! Au trecut două săptămâni de când a plecat, du-te și ad-o acasă!» Dar bărbatul îi răspundea calm, deși nu era simplu pentru un bărbat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
amintită din 8 iulie 1848 C. Aricescu publică „Odă la eroina română, Ana Ipătescu”. Trebuie să spunem despre „Marșul Revoluționar” al tânărului poet Ioan Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marș urmărea să dinamizeze mulțimea în luptă pentru democrație și libertate. „Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” - cum îl caracterizează în poezia „Epigonii” poetul Mihai Eminescu pe Anton Pann (1794-1854) nu a fost un simplu tipăritor de literatură populară. De remarcat în privința ideilor ce le propagă este „Povestea vorbei” care reflectă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
un spectacol uimitor de inteligență pe parcursul căruia, care cei doi, își desfășoară abilitățile de scriitori, publiciști și filozofi și, contrar celor știute, demonstrează că și filozofii au umor, chiar și atunci când abordează teme serioase. Dar umorul lor este atat de fin, atât de elevat, de ascuțit, de autoironic, de manierat și de politicos, de o elegantă specială, vrednica de marile spirite, rasate și sclipitoare. Ceva spumant precum șampania care îți gâdilă plăcut nările, iar bulele ei de diamant, iti urca și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
acoperirea completă a peștelui. Se dă tava la foc mare. Când începe să fiarbă peștele, luăm spuma și adăugăm uleiul și usturoiul. Se adaugă și dovleceii, care trebuie să fie mici, groși de 3 cm și lungi de 8-10 cm (fini și prospeți). Pentru fiecare bucată de pește pusă în farfurie socotim să fie câte 2 dovlecei mici sau unul mai mare. Atenție! După aproximativ 45 de minute, micșorăm flacăra la jumătate și mișcăm tava, ca să nu se lipească, pentru că sosul
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Poetul pune la bătaie figure caracteristice ‘'evului baroic'', ca și motive și teme ce ilustrează pentru finii cunoscători de Shakespeare o lume ce poate fi atât de bine anti-lume. Sau sub-lume. Stilul este apodictic, se aglomerează reflecții exprimate cu ton catedratic și catedral. Remarc pasiunea pentru rostit, proprie unor gânditori pe cont propriu, excedați de cunoaștere, pasionați
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
ști tata că eu joc Mi-ar face pielea cojoc. De-ar ști tata că-s aici Mi-ar face pielea opinci.” „Frunză verde măderană Ia mai zi-i o bihoreană.” În ciuda vremii mohorâte și a ploii ce se cerne fin peste munte și oameni, aceștia din urmă stau nemișcați pe iarbă pentru a asculta privighetorile cântecului românesc care ca în binecunoscuta poezie macedonskiană sporesc și completează farmecul primăverii și al pădurii de liliac. Din mulțimea cântecelor interpretate, vom reproduce numai
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat. Articolul 4 (1) Instituțiile de învățământ superior de stat cărora li se repartizează pe baza contractului instituțional de finanțare fonduri pentru situațiile speciale, la solicitarea acestora, vor depune la finele anului financiar, la Direcția generală învățământ universitar, o situație justificativă privind utilizarea acestor fonduri și vor publica pe site-ul instituției de învățământ superior un raport sintetic. (2) Instituțiile de învățământ superior, până la îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1
ORDIN nr. 7.846 din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293663]
-
noastră, sub toate înfățișările ei practice și teoretice, în toate ramurile, se găsește în fașe, și se zbate în greutățile nașterii ei. Dacă, spre pildă, în Franța, toate fructele minții și activității franceze poartă pecetea caracterului de isprăvit, al intraductibilului “fini”, “acheve”; la noi, toate roadele muncii noastre se înfățișează sub pecetea neștearsă, fatală a neisprăvitului. A doua trăsătură mai pronunțată și mai caracteristică a istoriei noastre , și care se răsfrânge foarte simțitor în natura sufletului nostru etnic, este pasivitatea, rezistenta
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
la praznicele împărătești și ale Maicii Domnului, ale Sfinților și la Sfinți români; predici ocazionale și la înmormântări (2000). Într-adevăr, bibliografia Părintelui Magistru Mircea Păcurariu nu putea fi completă fără acest volum. Cele 632 de pagini ne prezintă preotul, finul cunoscător și tâlcuitor al Sfintei Scripturi și al operelor Sfinților Părinți, lăsând să se întrevadă trăirea adâncă, fără de care Părintele Magistru și Academician Mircea Păcurariu nu ar fi putut realiza atâtea lucruri minunate pe tărâmul științei teologice și educative. Ne
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
chiar cu îndreptometrul. Cum dreptate perfectă, totuși, nu exista, se făcea că unii candidați reușeau la examen, alții, nu. Motiv pentru care cetățenii Caliciei se împărțeau în două categorii: judecători - majoritari, și judecați - într-o proporție infimă”. Autorul este un fin observator al realităților zilei, el nu scapă nimic și subiecte, har Domnului! Pe toate drumurile și în toate încăperile, ba și în cer, pe apă și pe pământ. Important este să le VEZI. Să le SIMȚI. Se știe că scriitorul
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
nepedepsită, de țară. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de înavuțire. Pe român nu-l interesează situația generală. Dacă prin fin, nas, cumnat, amic etc. și-a rezolvat păsul lui, restul ducă-se știm noi unde! Moștenirea multiseculară a lui hatâr și bacșiș a rămas atotputernică. Cum să îndrepți o țară când cetățenii ei se gândesc fiecare la sine, și nu
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Sala de bal era o feerie de lumini. Strălucirea candelabrelor se reflecta în sclipirea bijuteriilor ce împodobeau trupurile femeilor gureșe. Discutau afectate, aruncând ocheade domnilor din jurul lor. Într-un colț, participant neimplicat, dar fin observator, bărbatul în frac negru cu plete întunecate, ușor ondulate pe gulerul imaculat al cămășii, privea indolent mulțimea pestriță din jurul său. Îl amuzau gesturile doamnelor...încercau, ostentativ, să atragă atenția. Crease rumoare apărând impunător și jovial, printre bărbații scorțoși și
ULTIMUL VALS de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360023_a_361352]
-
polin. rangi iran. kam tuvină daer samoed. Num mong. tenger iukag. kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele s-au transformat în cuvinte. Ca să glumim, vom
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
a Domnului. Acel punct este un punct de final pentru un areal pot spune câștigat, de transcendere către următorul și mereu la răsărit apare un altul și un altul de “cucerit”. Există o greșeală esențială în atitudinea ființei umane, subliniată fin în scrierea sa de Carmen Popescu: “lumina e pustie printre gene/ ne mângâie cu vocea ei de ceară/ privim cu ochii-nchiși ploaia cum cerne/ tot plânsul omenirii printr-o gheară” Somnul comodității, somnul orizontalei, diluează forța luminii chiar dacă ne
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
LINU-I LIN Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Linu-i lin Linu-i lin Pe suflet lacrimi îmi alin Și curge apă lin prin mine ... Din viața iau alintul ei cel fin Linu-i lin Pe suflet lacrimi îmi alin Și cresc din mine pomi întregi Cu rădăcinile adânci Cu sorburi pline de pitici Ce făuresc averi, dar mici Și cu magie albă ... Suflet de fetița dalba Linu-i lin Pe suflet lacrimi îmi
LINU-I LIN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360136_a_361465]
-
o cutie mai mică înfășurata în pânză,o rochie superbă,albă din cașmir și mătase,cu perle la mâneci și cu un corset brodat la fel. -E superbă!exclama față,ducandu-si mâna la gură iar cu cealaltă pipăind materialul fin al rochiei. -Oh!ofta doica.A fost mamei tale.Tatal tău i-a comandat-o de peste ocean,de ziua ei dar nu a mai apucat să o poarte,spuse doica stergandu-si lacrimile....ști și tu ce s-a întamplat
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
o cutie mai mică înfășurata în pânză,o rochie superbă,albă din cașmir și mătase,cu perle la mâneci și cu un corset brodat la fel.-E superbă!exclama față,ducandu-si mâna la gură iar cu cealaltă pipăind materialul fin al rochiei.-Oh!ofta doica.A fost mamei tale.Tatal tău i-a comandat-o de peste ocean,de ziua ei dar nu a mai apucat să o poarte,spuse doica stergandu-si lacrimile....ști și tu ce s-a întamplat
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
slujirea liturgică, sacramentală și euharistică. Nu se spune că fără referințe și referiri exacte, precise și numeroase la învățăturile dogmatice, respectiv la cultul divin public și la oficierea și săvârșirea Sfintei Liturghii și a Dumnezeieștii Euharistii, arta sacră nu poate fin înțeleasă. Ideea că arta sacră din diferitele și diversele culturi europene poate fi abordată, discutată și explicată „în sine”, fără referiri șa mesajul și conținutul ei religios, apare ca o ciudățenie, ca un nonsens, ca o falsificare, în fond, a
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
în comun (decât relaționarea, pe diverse paliere, cu gazdele), am reușit să petrecem foarte plăcut câteva ore. Fiecare a povestit de la Înviere, de la job, planuri de vacanță, de viață... A doua zi de Paște e, de când mă știu, ziua când finii vin la nași. După '89 a fost mai greu, uneori, să ne găsim toți. Finii mei sunt în Belgia...în Portugalia...în Italia. Anul acesta n-au putut veni, pentru că la ei copiii începeau școala (nu au vacanțele ca noi
DARUL DE LA IEPURAŞ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359167_a_360496]
-
câteva ore. Fiecare a povestit de la Înviere, de la job, planuri de vacanță, de viață... A doua zi de Paște e, de când mă știu, ziua când finii vin la nași. După '89 a fost mai greu, uneori, să ne găsim toți. Finii mei sunt în Belgia...în Portugalia...în Italia. Anul acesta n-au putut veni, pentru că la ei copiii începeau școala (nu au vacanțele ca noi). Dintre finii surorii mele, unii tot în Belgia, unii în Germania...dar au venit o
DARUL DE LA IEPURAŞ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359167_a_360496]
-
la nași. După '89 a fost mai greu, uneori, să ne găsim toți. Finii mei sunt în Belgia...în Portugalia...în Italia. Anul acesta n-au putut veni, pentru că la ei copiii începeau școala (nu au vacanțele ca noi). Dintre finii surorii mele, unii tot în Belgia, unii în Germania...dar au venit o parte din belgieni și cei rămași în țară...tot 10 suflete am fost. Am văzut poze, filmulețe, am vorbit la telefon sau pe mess cu ceilalți. Marți
DARUL DE LA IEPURAŞ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359167_a_360496]