11,316 matches
-
și OMS. Deși recomandările nu au caracter obligatoriu pentru statele membre, standardele Codex sunt adesea folosite în elaborarea legislației naționale. Trimiterea la standardele Codex privind siguranța alimentară în acord cu Organizația Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare (Acordul SPS) arată că Codex-ul joacă un rol important în soluționarea litigiilor comerciale. Membrii OMC care doresc să impună standarde mai stricte decât cele stabilite de Codex pot cere să justifice științific. Membrii Comisiei adună 99% din populația lumii
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cercetare. Normele Codex sunt voluntare și nu obligatorii. Ele pot servi ca bază de lucru pentru statele în stabilirea legislației naționale. 3.1. Forța standardelor CODEX Din 1995, standardele Codex au devenit o referință pentru Acordul privind măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)41. Cu alte cuvinte, cum poate fi citit pe site-ul Codex 42, "prin introducerea legislației și reglementărilor în conformitate cu standardele și orientările Codex, guvernele pot reduce riscul de a fi aduse în fața unui
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimente a condus și la armonizarea normelor alimentare și a măsurilor de siguranță alimentară care au stat la originea reglementărilor din sectorul agroalimentar, atât de la nivel național, cât și internațional. Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) asupra măsurilor sanitare și fitosanitare (Acordul SPS) au conturat Codexul Alimentarius ca o sursă de norme internaționale în materie de siguranță alimentară - conferind astfel o nouă dimensiune normelor, directivelor și regulamentelor din Codex în materie de comerț alimentar internațional, în special prin OMC. Prin urmare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
înființat pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. 39 Acest lucru include inițiative întreprinse de către noul parteneriat european pentru inovare "Productivitatea și durabilitatea agriculturii". 40 FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. 41 Acordul privind măsurile sanitare și fitosanitare stabilește condițiile în care țările membre ale OMC pot adopta măsuri sanitare sau fitosanitare care afectează comerțul internațional. 42 http://www.codexalimentarius.net 43 Neacșu Steluța Mădălina, Securitatea alimentară a României, lucrare de disertatie susținută cu ocazia absolvirii Masterului Studii
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
inițiative întreprinse de către noul parteneriat european pentru inovare "Productivitatea și durabilitatea agriculturii". 40 FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. 41 Acordul privind măsurile sanitare și fitosanitare stabilește condițiile în care țările membre ale OMC pot adopta măsuri sanitare sau fitosanitare care afectează comerțul internațional. 42 http://www.codexalimentarius.net 43 Neacșu Steluța Mădălina, Securitatea alimentară a României, lucrare de disertatie susținută cu ocazia absolvirii Masterului Studii de Securitate-Analiza Informațiilor, Universitatea de Sociologies și Asistență Socială București, iunie 2014. 44 Recensământul
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pentru udatul plantelor (izvoare, iazuri), necesitatea efectuării unor lucrări de desecare, drenaj, ameliorare ș.a.; vegetația lemnoasă existentă: speciile, varietățile și formele ornamentale, vârsta, înălțimea, diametrul, proiecția coronamentelor exemplarelor celor mai dezvoltate și care urmează să fie menținute, starea fiziologică și fitosanitară, exemplarele care vor trebui păstrate sau înlăturate; vegetația ierboasă existentă (specii, asociații) etc.; fixarea locurilor de unde se deschid cele mai frumoase priveliști, locurile cele mai indicate pentru fixarea centrelor compoziționale, axele de perspectivă posibile a se realiza etc.; posibilitățile de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
decât pe interacțiunile înalt specifice receptor-ligand, descrise în cazurile tradiționale de rezistență a plantelor la agenți patogeni. Un asemenea mecanism de silențiere a bacteriooncogenelor poate avea semnificații majore practice în ameliorarea plantelor de cultură, dar și rezonanțe fundamentale în domeniul fitosanitar și biomedical. Patogeneza pe bază de infecție cu Agrobacterium tumefaciens este un proces bistadial în care mai întâi are loc un transfer orizontal de gene (de la bacterie la planta gazdă) urmat de integrarea în genomul celulei gazdă a T-ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și combatere. În vederea obținerii unor culturi sănătoase se impun următoarele măsuri: arături adânci de vară pe tarlalele ce au avut grâu mălurat; loturile semincere să fie semănate la epoca optimă, la adâncimea optimă și cu grâu tratat. Dacă la inspecția fitosanitară se găsesc plante mălurate, lotul se respinge de la sămânță, se declasează la grâu de consum; combinele folosite la recoltarea loturilor semincere trebuie bine curățate. Tratarea semințelor înainte de semănat se va face cu: Gr.C: Dithane 75 WG-2,5 kg/t
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin sporii duși de vânt, iar de la un an la altul, transmiterea este asigurată prin semințele infectate și prin sporii ce rămân pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Pentru România, au o mare importanță măsurile de carantină, care prevăd controlul fitosanitar al semințelor importate, semințe care trebuie să fie însoțite de certificatul care să ateste proveniența lor din zone unde nu este răspândită această boală. Semințele vor fi verificate în laboratoarele serviciului de carantină și după ce acestea își dau avizul, vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soluție de sulfat de cupru 3 %. Boli produse de ciuperci 2.1.6. Antracnoza Colletotrichum lindemuthianumBoala este cunoscută în toate țările Europei încă din secolul trecut. În România a fost semnalată în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și E. carotovora pv. carotovora Această boală bacteriană a fost cunoscută și studiată încă de la sfârșitul secolului trecut (1899) de către Fraun iar Appel (1902) și Hall (1902) izolează bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophtorus și B. atrosepticus. În starea fitosanitară a României pe anul 1930 este semnalată bacteria sub denumirea de Bacillus pamantaniperda. Cercetătorii care au evaluat pagubele produse de această boală, au stabilit că în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori, în depozitele prost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
temperatură anormale se va deschide silozul și se vor alege și elimina focarele de infecție. 3.1.6. Râia comună a cartofului Streptomyces scabies Boala a fost semnalată în 1847 în Germania, apoi în toate țările cultivatoare de cartof. Starea fitosanitară a României o semnalează în 1932 însă cercetări amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
florii soarelui Sclerotinia sclerotiorum Boala a fost descrisă în 1886, în Franța de către A. De Bary, apoi ea s-a extins în toate țările din Europa trecând chiar și în America de Nord și Australia. Încă din 1933, în toate lucrările Stării fitosanitare a României apare inclusă boala, ca producând pagube mari în special la floarea soarelui, pagube evaluate la 070 % din poducție. În anul 1996, în Moldova au fost înregistrate pagube de 7080 % din producția așteptată. Simptome. Boala afectează rădăcinile, tulpinile, pălăriile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe embrionul seminței abia germinate, producând pieirea plantelor și deci goluri în culturi (M. Acimovic, 1965). În cursul vegetației, sporii sunt cei ce asigură transmiterea ciupercii, ei fiind duși de vânt, insecte sau picături de ploaie. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară recomandă respectarea normelor ce prevăd un regim fitosanitar corect, control riguros al parcelelor semincere pentru a se evita răspândirea ciupercii. Inginerii aprobatori vor veghea ca să nu se extindă zonele deja contaminate.In vegetație se pot face tratamente cu Soleyou-2l/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și deci goluri în culturi (M. Acimovic, 1965). În cursul vegetației, sporii sunt cei ce asigură transmiterea ciupercii, ei fiind duși de vânt, insecte sau picături de ploaie. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară recomandă respectarea normelor ce prevăd un regim fitosanitar corect, control riguros al parcelelor semincere pentru a se evita răspândirea ciupercii. Inginerii aprobatori vor veghea ca să nu se extindă zonele deja contaminate.In vegetație se pot face tratamente cu Soleyou-2l/ha /tratament. 4.1.9. Putrezirea rădăcinilor și tulpinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anul următor pot da naștere la micelii de infecții pe plantele din cultura următoare. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă se face tot prin microscleroții, antrenați odată cu particulele de sol în timpul lucrărilor tehnologice, din cursul vegetației. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară internă și externă prevede măsuri drastice de depistare și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
America de Nord și Australia, iar din anul 1901 este cunoscută în Europa unde, actualmente este răspândită în toate culturile de câmp și solarii, putând provoca pagube de până la 50 % din recoltă. În România boala este semnalată în toate lucrările de stare fitosanitară începând din 1929, ca producând pagube de 30 74 % datorită uscării și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor. Simptome. Primele simptome apar pe răsaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fulva Boala de origine americană, este cunoscută azi în toate țările cultivatoare de tomate unde, în condiții favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de atunci este menționată anual în Starea fitosanitară. Simptome. Atacul este semnalat mai întâi pe frunzele bazale, apoi poate apărea pe tulpini, cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor, petale și chiar fructe. Frunzele atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată Europa și America. În România boala apare prima dată ca semnalare în Starea fitosanitară a anilor 1942 1943. Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la începutul fructificării vinetelor. Frunzele bazale încep să se îngălbenească, se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se usucă și cad
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Antracnoza cucurbitaceelor Colletotrichum lagenarium Boala este semnalată pe toate organele aeriene ale castraveților, pepenilor galbeni, pepenilor verzi și dovleceilor, ce se cultivă în câmp. Tr. Săvulescu și col. au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate Stările fitosanitare, ciuperca este semnalată ca producând pagube de 15-30 %. Simptome. Pe foliaj și pe tulpini, atacul apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dau semințe. Bacterioze 8.5.3. Nervațiunea neagră a frunzelor de varzăXanthomonas campestris Boala a fost semnalată în SUA și studiată de L. Pammel și K.M. Smith la sfârșitul secolului trecut. În România boala a apărut ca semnalări în Starea fitosanitară încă din 1949 și a fost studiată de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parte din cercul de plante gazdă al virusului. Bacterioze 8.7.2. Putregaiul umed la morcov, țelină și pătrunjelErwinia carotovora var. carotovora Boala semnalată în 1991 în America, este astăzi răspândită în toate culturile. În România este descrisă în "Starea fitosanitară" din 1947-1948 ca producând pagube în timpul depozitării legumelor și în câmp. Simptome. În anii cu veri răcoroase și cu precipitații abundente, rădăcinile atacate prezintă pete cu aspect umed, galben-brunii, situate la nivelul solului. Petele se pot uni și atunci, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apărând în câteva săptămâni sau în primăvara următoare. Virusul se transmite prin polen și prin semințe, iar în școala de puieți și pepiniere, prin atingerea rădăcinilor. Polenul provenit de la pomii infectați are o foarte slabă germinare. Prevenire și combatere. Controlul fitosanitar în pepiniere câmpul II, când simptomele sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice a mărului Apple chlorotic leaf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin polen. Prevenire și combatere. Alegerea plantelor mamă sănătoase (libere de viroze) prin testări ce se execută în sere și în câmp, conduce la obținerea de puieți sănătoși destinați plantării. Plantarea se va face numai cu puieți care au certificat fitosanitar din care să rezulte că nu sunt virotici. 9.6.3. Îngălbenirea vișinului Sour cherry yellows virus Această boală virotică foarte răspândită pe vișin poate fi produsă de mai multe virusuri, care pe alte specii dau simptome cu totul diferite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black Down, Tsema, Victoria, Meitgo sau Slitsa. În 2001 a fost omologat soiul Record 35 de coacăz negru, produs la Fălticeni. Tratamentele fitosanitare în timpul repausului vegetativ să se facă cu : zeamă sulfocalcică de 28o BĂ-20 %, sau polisulfură de bariu 6 %. În timpul vegetației se recomandă produsele din grupa: Gr.A: Microthiol -0,4 %; Microthiol special 0,4 %; Gr.D: Bavistin 50 WP 0,05
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]