119,707 matches
-
prăfoase plicuri Se risipiră file. Eram ca un scafandru Visând printre epave S-aducă naufragiul întreg la suprafață. înfățișări desprinse Din numele pierdute, Scrisori de mult trimise Soseau, luate de ape, Din nicăieri spre nimeni. De-aș fi putut ca fiul De împărat să curăț Veșmintele și spada Din podul amintirii, S-aleg din grajd fantasma Celui din urmă tropot, Aș fi aflat tărâmul Fărâmă cu fărâmă. Dar cine ține minte Ce-i dincolo de ziua Când s-a trezit pe lume
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
ea. Numai că noi am visat că „vin americanii?, iar ei ne-au lăsat pe mâna rușilor. Ca și cum Columb n-ar fi fost gintă latină ca noi și și-ar fi pornit expediția de la Yalta!... Ca și cum n-ar fi fost fiul lui Domenico Colombo de Quinto, ci l-ar fi chemai Cristofor Domenicovici, iar În locul reginei Isabella ar fi fost Ecaterina a II-a!... Ca și cum ar fi cântat cazaciocul in loc de „yankee doodle”!... Aceasta a fost confuzia istorică ce nea
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ne-au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete de femei vinete: cuie în umbre picioare de mîndre pulpe delicate culcate pe uleiul cailor din spate culcate pe genunchiul unde a murit fiul cusut de pămînt cu o ață subțire și mînat de mame cu tălpile vii cuie pe unde calci și nu mai vii cuie negre ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
de frunze amuțind sub frunze. Să mă poată acoperi umbra unei vieți clătindu-se pe zid sub lună. Femei din cimitire grele cu umbrelă și cu părul înghețat femei nemișcate masive deasupra mea cînd dorm să le văd mișcînd buzele. Fiul Eu plec spre marea fără întoarcere spre aburul ce iese din ocean ca dintr-un bivol orb voi umbla prin haos cu ochii deschiși și dacă îmi voi aminti de tine am să strig iar strigătul meu se va face
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
și un lup uitîndu-se în urmă Bătrînii El ar fi știut să mîngîie zeiasca față lumea sub rază și raza sub lume la pămînt strigau la pămînt îngenunchiați la pămînt strigau la pămînt soarele și-a ascuns de noi fața fiii i-au îngropat pe părinți copiii aceștia vin să ne îngroape și pe noi se aud voci în spațiu iar noi în spatele acestui astru sporim lumea și auzim cum ies copiii din gura unei raze îngropați pînă la gît strigă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și alte, neștiute de noi, vinuri tari. E toamnă târzie, afară s-a întunecat și, deodată, ciulim urechea: vorbă românească! Un bărbat mai în vârstă, celălalt tânăr, șoferul și schimbul său, tată și fiu. Microbuzul așteaptă afară, plin cu "căpșunari" veniți din Portugalia, după ultima recoltă. Când Carol află că cei doi sunt reșițeni, începe să pună întrebări, evocă amintiri, persoane, nume, fața i s-a luminat, ochii-i strălucesc, e fericit. într-un
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
bănățean, devenit bavarez fără voie, povestește de una, întreabă de alta, cu voluptatea regăsită a șuetei, și nu se mai poate despărți de reșițenii lui, care, din vorbă-n vorbă, au ajuns la al șaselea butoi. Carol, din tată-n fiu trăitor la Anina, fost tehnician la Reșița, are o nepoțică, bavareză get-beget, pe care o cheamă Anina.
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
fi fost, poate, prea înțelegător cu unii și alții, vreme de decenii. Doi prieteni par a încuraja, în ultima vreme, această orientare, fără a mă împinge să-mi cultiv, doamne ferește, situarea vanitoasă. Profesorul Al. Călinescu, sosit în vizită la fiul său (care, după ce a obținut diploma unei mari școli franceze, s-a instalat la Paris unde și-a găsit o slujbă demnă de studiile sale), a trecut să mă vadă, într-o după amiază. L-am primit cum am știut
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
camere, la al patrulea și ultimul etaj al unui imobil din Drumul Taberei, printre coroane de arbori! Aici, la Paris, noi doi dialogasem îndelung asupra apropiatei mutări la București. Revenită de acolo, Ultima îmi aduce un fel de acord al fiului ei și al mamei sale la proiectul nostru. Deci, eu voi împrumuta la bancă 16 000 de euros, rambursabili în patru ani, și-mi voi cumpăra un apartament de două camere, în același cartier. Achiziția i-o voi încredința băiatului
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
a mă Înscrie pentru a deveni ’Candidat În Științe”, o formă copiată după Sovietici premergătoare doctoratului, organizația de partid locală de care trebuia să fiu sprijinit mi-a râs În nas. In schimb, la Securitate mi s’a cerut să fiu informator, promițându-mi se un viitor strălucit deoarece puteam pătrunde În societatea Înaltă, adică acolo unde securistul obișnuit nu ar fi avut credibilitate. Am fost ades amenințat că voi fi re-arestat: tatăl meu, Încrezător În ubicuitatea și perenitatea justiției, mi-
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
i-a Înzecit pedeapsa. La Canal, la Capul Midia, l-am Întâlnit, spre bucuria mea, pe actorul Ovid Teodorescu. Spre deosebire de scenă, unde era mereu plăcut și vesel, acolo era continuu posomorât. La Capul Midia m-am Împrietenit cu Mihai Moța, fiul lui Ion Moța, adjunctul lui Corneliu Codreanu. Deși nu avusese când și cum să facă ceva care putea să fie dăunător, originea sa era suficientă ca să fie arestat. Administrați Închisorii Îl chinuia și Înfometa pentru a-și arăta atașamentul față de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mai copt și c-un cordon ombilical mai elastic / Of, este o iarnă cumplită în sufletul meu acum inima e un adevărat patinoar alunec în stânga alunec în dreapta moartea o ia de-a berbeleacul pe pârtia deschisă de sărutul lui Iuda Fiul meu cu fața în sânge se chircește în turla inimii mele și așteaptă bătăile clopotului mă simt hăituit de propriile mele iluzii lațul mi se așează cu multă delicatețe pe grumaz precum un inel de logodnă pe degetul iubitei nu
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
lui Emil Giurgiuca (1906 - 1992), unul dintre cei mai importanți poeți ardeleni din generația interbelică și de după al Doilea Război Mondial. În schimb, orașul Brad, unde Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea și coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca, fiul poetului o cuprinzătoare (Editura Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a vieții și activității scriitorului ardelean. Antologia este concepută ca o veritabilă monografie înfățișând direcțiile principale ale activității poetului. După sumare date biografice (prezentate printr-o autobiografie
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a vieții și activității scriitorului ardelean. Antologia este concepută ca o veritabilă monografie înfățișând direcțiile principale ale activității poetului. După sumare date biografice (prezentate printr-o autobiografie, prin "mențiuni" făcute de fiul poetului, prin înscrisuri oficiale ce marchează treptele activității sale didactice și poetice), antologia prezintă - pe Emil Giurgiuca în următoarele ipostaze literare: întemeietor și conducător de reviste; poet; autor de antologii literare; traducător; întemeietor de editură. Prima revistă întemeiată de Emil
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
ars podul dintre cuvinte mi-am lins tălpile sfâșiate pe drumuri otrăvite și m-am întors în hamul meu ruginit târându-mi carnea prin toate stricăciunile vieții. M: Ochiul mi-a fiert privind prin ovule. Tu ești și plutești neliniștitule fiu? Am haine mici să te îmbrace dar n-am oasele tale nici umerii tăi. Am lapte pe care îl scurg pe potecile lumii. Tu ai cerul tău rotund peste care nici îngerii nu cutează să fâlfâie. D: Sunt Punctul Unic
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
zi albă eu voi fi tu într-o zi neagră eu voi fi eu. D: Adu-ți aminte rostirile vechi: Și spune mormântului Ťtu ești tatăl meu iar viermilor: voi sunteți mama și surorile meleť" cartea mea își zbate aripile fiul luminii va lovi acoperișele voastre ștergeți-vă ochii. Mormântului să-i spui toate întâmplările tale. N: Mai am o oră și voi fi azvârlit în lăuntrul universului vostru. O oră mai e - și mă voi înnegri de prea multă lumină
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
șefii de gară în uniformă cu chipiuri roșii mai înțepenesc când trec pe lîngă ei trenurile fără oprire între Budapesta și Viena în timp ce o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil de albă încearcă să fugă la fel de repede ca și fiul ei de pe bicicletă Ora cinci și cinci, 5 mai 2005 firma OPTICA din pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O fata care servește azi la Blues Café a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei astfel lanțul catastrofelor se precizează
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
o dublă pneumonie și s-a curățat. Nu cred în blesteme, dar n-am s-o uit pe mama spu-nându-i vestitului doctor: - Deie Dumnezeu să ai și dumneata parte de durerea mea. Am rămas înlemnit când, după două luni, unicul fiu al doctorului Urlățeanu a avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug ceva. Când s-a hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
este de a alcătui și sistematiza învățătura dogmatică despre Întrupare, ci de a vorbi „la cererea ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
ideal conform exigențelor lui Machiavelli? Un fel de combinație de canalie și de porc. Desigur, cu condiția să urmărească un scop nobil. Ceea ce politicienii cam uită, oprindu-se la „mijloace”. Și acum o notă constatativă a lui Octavian Paler, ca fiu al fostului epitrop ortodox, care a fost, tatăl său: „dintre toți apostolii lui Iisus, mă atrag numai doi. Apostolul Pavel, prin fervoarea sa (specifică acelora care au parcurs Calea Damascului) și Toma Necredinciosul, prin dubiile sale. Și cum n-am
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
fond, vreo legătură cauzală, nici formală explicită cu un curent artistic, în accepția comună a denumirii. Dacă o luăm etimologic și istoric, moderni erau în Antichitate reprezentanții orientării eleniste față de cei ai orientării elene. După cum, mai târziu, în mersul muzicii, fiii lui Bach se considerau moderni față de tatăl lor (pe care îl gratulau cu apelativul „perucă bătrână”), și contrapuneau „noul stil” clasic, cu „vechiul stil” baroc. Distincția „stil modern” versus „stil vechi”, (art nouveau contre art ancien - cum spuneau francezii), evocă
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
timp concentrat, esențializat, taie, timpul devenit ca sticla, limpede, albăstrui. Știrbește gura daltei și se face cioburi, dacă nu știi să te apropii de el. (tace un moment) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (furat de gânduri) Mda... Dacă nu, mi-aș dori să fiu poet, căci materialul cu care aș lucra nu este decât umbră de materie În haos. (tace gânditor) Mi-aș dori să sculptez În materie Însuflețită. (ca și cum ar aștepta să treacă timpul) Eu știu asta, am simțit asta Îndurerat, deși la
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma cu orașul lui « ce bei ? ». Am avut surpriza de a găsi un oraș curat și frumos, cu respect pentru marele fiu al său, poetul Nichita Stănescu. Casa Memorială În care a copilărit poetul este bine Întreținută, și plină de mobilă, diplome, trofee, cărți, premii, poze, un pian etc, care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și de cunoscătoare a vieții poetului
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
bine! Ăștia, pe aici, Îmi zic Sulică. Sulică Frânaru'... Nu cunoșteam cuvântul, dar am zâmbit, el Însă s-a rușinat. După micul dejun, am fost aliniați iarăși În fața paturilor. Supraveghetorul ne-a ținut o prelegere despre cum trebuie să devenim fii de nădejde ai patriei. Nu am Înțeles și, fără să vreau, i-am zis: Eu sunt a lu' Iba și Iva! O să vină... A cui, fă? A lu' mă-ta? Ia uite, piticania dracu! Vai de mama ta! Aici, patria
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Învierea din morți a Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai importantă, mai Înaltă și mai strălucitoare sărbătoare din tot calendarul creștin. Înainte de Învierea Sa, Domnul mai Înviase din morți pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain și pe Lazăr. Acum, Însă, este vorba de Învierea Celui ce-a spus despre Sine : "Eu sunt Învierea și viața. Cel ce crede În mine, chiar de va muri, va trăi" (Ioan 11,25), chezașia Învierii noastre
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]