2,084 matches
-
mai îngăduitor, și mai sarcastic, ceea ce nu-l împiedică, din când în când, să gesticuleze ca și cum ar fi însuflețit de emanația unor sublimități. Volubil și familiar, ușuratic uneori, „peregrinul transilvan” își dezvăluie, cu fiecare epistolă trimisă din țări străine, o fizionomie care, dincolo de expresia de încântătoare dezinvoltură, își are complexitatea ei. SCRIERI: Rudimentele gramaticii române, București, 1848; Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, I, îngr. S. Filtsch, Sibiu, 1865
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
fie la îndârjiri cu iz proletar. Filosofări în notă elegiacă, pe care se înfășoară un fir de parabolă tras din motive biblice, alternează cu o gestică mai zvâcnită, compasiunea pentru gloatele de truditori înfometați iscând schime de revoltă. În proză, fizionomia tânărului scriitor se schimbă (Autentice..., 1926, Pata de cerneală, 1928). El apare aici destins, bine dispus, glumeț. Numai că umorul schițelor e în suferință. Tentat de comicul factual și de stropșelile de limbaj, C. practică un caricatural ce forțează ilaritatea
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
criticului se vede și în 50 de rânduri, dar nu se reliefează decât în 200 de pagini.” De reținut relația cu istoria literară: „Criticul foiletonist creează istoria literară, în marș rapid, o jalonează; istoricul literar sintetizează, pe indicațiile cronicarului literar, fizionomiile (căci sunt atâtea) unei epoci întinse”. Că Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și C., postlovinescieni, formau o familie de spirite cu trăsături congenere s-a observat la timp; mai vârstnicul Perpessicius le stă în preajmă. Ca și Lovinescu, C. vedea în
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită ponciful și viziunile nebuloase, versul nervos fiind răsucit și frânt, într-o violentă mișcare prozodică, tentată de ritualul abscons. În poeziile de după Aliquid, fizionomia eului liric se modifică. Captând ecouri barbiene, poetul cultivă acum un balcanism cutreierat de vedeniile unui delir oniric, în turnură expresionistă. Dincolo de asemenea înrâuriri și contiguități, B. este, nu încape îndoială, un poet autentic. Lirica lui exprimă armoniile și dizarmoniile
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje, interioare, toalete și veșminte sau vestimentații, piese de mobilier și alte obiecte (artistice sau utilitare, tehnice sau artizanale etc.), toate supuse unei descripții minuțioase, ironic-vioi comentate. De același tratament au parte și fizionomiile sau trupurile umane (în special feminine). În fond, romanele lui B. sunt, în bună parte, formate din publicistică de observație - în sens larg - mondenă, travestită în proză de ficțiune. Vigoarea epică e cvasinulă, „conflictele” - convenționale, minimale, arhicunoscute, iar pasajele analitice
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
fațete, nici din cupe, ci din niște cochilii delicate. Era noua noastră descoperire: știința aceea ocultă care îmbina restaurantul, ritualul mesei și tonalitatea ei psihologică. „Bistrourile lor favorite au oare un suflet pentru ei, ne întrebam noi, sau măcar o fizionomie personală?” La Saranza exista o singură cafenea. În ciuda numelui ei frumos, Fulg de nea, nu trezea în noi nici o emoție deosebită, cu nimic mai mult decât magazinul de mobilă de alături și nici decât C.E.C.-ul de vizavi. Se închidea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întors spre literatură. Marii clasici francezi erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la Bretonne, Sade sau Gide, în ansamblu, scăpaseră de cenzură. Tinerețea mea și lipsa mea de experiență mă făceau fetișist: mai mult colecționam decât sesizam fizionomia epocii istorice. Căutam mai ales anecdote asemănătoare cu cele pe care le povestesc ghizii turiștilor în fața monumentelor dintr-un loc istoric. Se aflau în colecția mea vesta roșie a lui Théophile Gautier, purtată la premiera piesei Hernani, bastoanele lui Balzac
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
alergice sau idiosinacrozii la medicamente sunt manifestări ale unui „teren” deosebit, aberant. 3. O accepție legată de aspectul patogenic Există diferențe individuale în ce privește calitatea și eficacitatea mecanismelor de apărare ale organismului la acțiunea agenților patogeni. 4. O accepție legată de fizionomia bolii (aspectul patoplastic) La persoane diferite, manifestările clinice ale unui proces patologic nu sunt identice. 5. O concepție legată de prognostic. În cea mai mare parte se ocupă cu problematica relațiilor „cauză-efect”. În această problematică avem de luat în considerare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
reține de a continua un tratament pur somatic, fără sens. El poate să ajute pacientul numai prin cunoașterea interrelațiilor psihice, anatomice și patologice prezente și prin colaborarea cu specialiștii corespunzători (Assal). Bolile sau traumatismele aparatului buco-maxilo-facial, prin localizarea lor modifică fizionomia bolnavului, element foarte important în construirea imaginii corporale. Din acest motiv actul chirurgical are o semnificație majoră, nu numai din punct de vedere medical, dar și din punct de vedere social. În chirurgia buco-maxilo-facială, psihologia medicală oferă: posibilitatea pregătirii psihologice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sine atât de ridicolă, dintre aparința esterioară și fondul intern. Cel mai antitetic și mai comic caracter e moftangiul. Tartuffe e moftangiu. Comica escelentă a postulanților din Millo director consistă din aceea că sunt moftangii. Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei. c CARACTER DE PROST 2257 Luarea metaforelor ad litteram... Mod d-a se convinge dobitocesc - Stăruința într-o neghiobie - Neluminarea - Ură mică manifestată în lucruri mici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Așa e. Minunat și frumos reiese. ZUGRAVUL Așa ș-așa. POETUL Admirabil. Grația icoanei vorbește de sine. Câtă putere de înțelegere sclipește din ochii aceștia. Cât de mult se mișcă fantazia pe buza aceasta. Ai sta să tălmăcești în cuvinte fizionomia asta mută. ZUGRAVUL Nu-i vorbă, binișor e maimuțată viața. Iată o-ncondeiere - bună-i, cum o găsești? POETUL Eu? Aș zice de ea că descălește natura. Întrecerea cu natura, care trăiește în văpselele acestea mai vie decât viața chiar. (intră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fumegândă ce se ducea în cele patru unghiuri ale sălii a se strânge în niște bazine asemenea cu niște cazane foarte mari, în surfața cărora vedeam mișcîndu-se niște capete rase ce își esprima fericirea ce simțea prin niște espresii de fizionomie din cele mai mocalite. Mă dusei cu mintea la cele ce vedeam și mai că uitasem să mă mai gândesc și la băiașii mei, ca să văz ce fac. Ei se întoarseră la mine, țiind unul un lighean sau copaie largă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deduce urmări (Folgerungen) prin cari să ni se lumine întreg ținutul acestei arte și să ni se facă înțeleasă o mulțime de fenomene (Fulle von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin mijlocul individualităților omenești cari prin fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vas în care e prins acest patos de gândire, ca un corp propriu aparținând din necesse acestor gânduri. Cu un cuvânt atunci e însuși poetul acela ce se incorporă într-o formă în care însă nu a putut să șteargă fizionomia sa proprie ". Din cele zise rezultă pozițiunea absolută a actorului față cu forme, tipuri poetice de felul acesta. Pentru că-n ele e o cantitate mică de viață individuală, actorul are anume (tema) obligarea de-a lăsa să graviteze reprezintarea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el va avea conștiința că stă înaintea unui tribunal care stă la înălțimea inteligenței și nu mai e compus dintr-o bandă de fugiți cari s-ar fi sustras disciplinei aspre a cugetărei filozofice. CONDIȚIUNILE NATURALE ALE ARTEI NOASTRE. CORP, FIZIONOMIE ȘI TON (VOCE) Noi am recunoscut artea reprezintațiunei dramatice ca pe aceea care reprezintă oameni prin pătrunderea atât a idealităței cât și a adevărului natural; am dedus apoi din natura ei fugitivitatea duratei sale, mărginirea ei în prezentul actorului, precum și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
una, ca corpul să prezinte posibilitatea de-a fi reformat într-un presagiu (într-o literă) a sufletului și într-un purtător de personalități spirituale; două, ca structura feței să nu contrazică espresiunei spirituale. Un corp bine format și o fizionomie care să admită espregiunea spiritului, iată cele două condițiuni abstracte ale naturei care ni se prezintă numaidecât în privința viitorului actor. De la aceste condițiuni neîncungiurate și până la o personalitate predispusă, cum am zice, pentru reprezintarea dramatică sunt încă multe trepte. Un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vine la apreciare espresiunea feței, fața, acest focariu propriu a tuturor afectelor care resplendă impresiunile sufletului prin mijlocul toturor tonurilor. Precum am însemnat, un corp ne-ngrijit de natură ca un obstacol absolut întru esectițiunea artei reprezintatoare, astfel și o fizionomie în care s-a-ntronat puterile de jos ale sufletului, puterile simțualismului, și cari au respins espresiunea spiritualităței pune o bară mai neînvinsă la (profesarea) esecuțiunea artei noastre. Dacă reprezintațiunea dramatică se-ntemeiază pe pătrunderea idealităței și al adevărului natural, atuncea trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțualismului, și cari au respins espresiunea spiritualităței pune o bară mai neînvinsă la (profesarea) esecuțiunea artei noastre. Dacă reprezintațiunea dramatică se-ntemeiază pe pătrunderea idealităței și al adevărului natural, atuncea trebuie să fi satisfăcut natura și această pretențiune atâta cât fizionomia reprezintatorului să nu contrazică absolut espresiunei de idealitate. Ce cerc mic de figuri îi va rămânea actorului a cărui fizionomie [e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se-ntemeiază pe pătrunderea idealităței și al adevărului natural, atuncea trebuie să fi satisfăcut natura și această pretențiune atâta cât fizionomia reprezintatorului să nu contrazică absolut espresiunei de idealitate. Ce cerc mic de figuri îi va rămânea actorului a cărui fizionomie [e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor astfel de tipuri, la cari să poată întrebuința (artistice) ca artist o structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor astfel de tipuri, la cari să poată întrebuința (artistice) ca artist o structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală. Fizionomia ordinară, în privința arhitectonică, va fi dar tocmai ca și un corp stăpânit de-o infirmitate văzută, o bară (piedică) naturală pentru reprezintator. E clar că noi nu avem aicea înaintea ochilor fizionomia întîi cât ar fi oarecum rezultatul unor pasiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală. Fizionomia ordinară, în privința arhitectonică, va fi dar tocmai ca și un corp stăpânit de-o infirmitate văzută, o bară (piedică) naturală pentru reprezintator. E clar că noi nu avem aicea înaintea ochilor fizionomia întîi cât ar fi oarecum rezultatul unor pasiuni ordinare și a unui simț brutal; fizionomia e așa de puțin certitudine naturală că în ea se pare încorporat mai mult caracterul, așadar eticul. Pe cât poate natura să influințeze ca o piedecă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tocmai ca și un corp stăpânit de-o infirmitate văzută, o bară (piedică) naturală pentru reprezintator. E clar că noi nu avem aicea înaintea ochilor fizionomia întîi cât ar fi oarecum rezultatul unor pasiuni ordinare și a unui simț brutal; fizionomia e așa de puțin certitudine naturală că în ea se pare încorporat mai mult caracterul, așadar eticul. Pe cât poate natura să influințeze ca o piedecă pentru actor în privința figurei corpului și structurei obrazului, tot pe atâta poate să-l și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedea făcut din ele un apel puternic unei dezvoltări libere, e trist pentru că conține oarecum ultragiul omului pentru chemarea lui așa de clar marcată. O proporțiune frumoasă a membrelor, o figură nobilă, potrivită pentru esprimarea unor personalități remarcabile, și o fizionomie arhitectonice regulată, ce resplendă tot ce-i cu adevărat uman, și {EminescuOpXIV 256} mișcăcioasă totodată sunt favorile pe care natura poate să i le acorde actorului, ca o zee plină de har, prin ce ea își împlinește lucrul ei pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din natură, în care se reprezintă involuntariu (naive) simpatia sau antipatia față cu idealitatea, și între accentul ordinar care e productul unui simț nenobil, brut și a unei relațiuni intime cu pasiunile și poftele (josoritoare) înjosite. Accentul ordinar ca și fizionomia ce rezultă dintr-o asemenea viață are o însămnătate etică și nu ne aparține nouă, aci unde avem a face numai cu laturea naturală a artei dramatice. Că omul acela care-a primit de companion pedepsitor structura feței și tonul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e un dialect pronunțat. Acesta contrazice iarăși cu totul idealităței. Ea e espresiunea artistică a tot [ce e] (spiritualminte) moralminte general în natura omenească, care se individualizează totdeuna într-o naționalitate oarecare, fără însă de-a pierde printr-asta generalitatea Fizionomia mobilă care să reflecte repede și precis afectele sufletului e oricum favoarea cea mai însemnată ce-i poate acorda natura unui actor viitor în privința structurei feței.; sunt fețe cari, când esprimă durerea o esprimă printr-o grimasă care escită mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]