826 matches
-
fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de studiu al vieții insectelor și protecția mai multor specii floristice rare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației se află o gladiolă sălbatică (săbiuță) din specia balcanică "Gladiolus illyricus", precum și elementul pontic (bujor) din specia "Paeonia daurica", sisinel ("Pulsatilla grandis
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de studiu al vieții insectelor și protecția mai multor specii floristice rare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației se află o gladiolă sălbatică (săbiuță) din specia balcanică "Gladiolus illyricus", precum și elementul pontic (bujor) din specia "Paeonia daurica", sisinel ("Pulsatilla grandis"), colilie ("Stipa danubialis").
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria protejată reprezintă o zona montană acoperită cu specii de arbori, arbuști și ierburi, în a cărei areal vegetează mai multe specii floristice rare, printre care: unghia-ciutei ("Asplenium ceterach "), ruginita ("Asplenium lepidum"), gențiana ("Gențiana cruciata"), sânzienă roșie ("Galium purpureum") sau moșmon ("Micromeria pulegium").
Tufărișurile mediteraneene de la Isverna () [Corola-website/Science/329403_a_330732]
-
precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
s în văi și lunci, ajungând până la 7-8 m/s pe culmile și crestele cele mai înalte ale masivului. Vânturile dominante sunt cele vestice și nord-vestice și mai rar cele sud-vestice. Situl Ciucaș prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba (la limita
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares nogelii" și "Erannis ankeraria"; precum și un coleopter din specia "Cerambyx cerdo" (croitorul mare al stejarului). Printre speciile floristice protejate se află capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria"), sisinel ("Pulsatilla grandis"), stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") sau bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"). Reportaj
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și două nevertebrate: melcul de livadă ("Helix pomatia") și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoțelul cu frunze de crin ("Adenophora liliifolia"), coșaci ("Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]