1,681 matches
-
dor Cînd te cuprind rafale în dansul lor...eu mor Ți-am așteptat sărutul cu care mă atingi În fiecare clipă, când stelele le stingi Eu țărmul tău de veghe, un far în ceață azi Peste a cărui teamă cu foșnetul tău cazi... Oricît ai rătăci printre furtuni și ploi Nu ai unde te duce! La mine vii-napoi Ești val și-n drumul tău , oriunde ai privi Sărutul îmi vei da,în clipele pustii... Referință Bibliografică: Țărmul și valul / Violetta
ŢĂRMUL ŞI VALUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340826_a_342155]
-
amintire, Și ea va trece, vrând-nevrând, Cu umbră plopilor, subțire, Alunecând, alunecând... Dă-mi gură ta și mă săruta, Și stele vor cădea pe rând, Cu umbră plopilor, tăcută, Alunecând, alunecând... Și-ai să auzi, înfiorata, Cum trece-al lunii foșnet blând, Cu umbră plopilor, culcata, Alunecând, alunecând... Referință Bibliografica: Seară de poezie / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV, 03 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
unde îți torci liniștită spaimele într-un fir de păianjen, într-o plasă așteptând răbdătoare să devorezi prada. NAUFRAGII N-ai teamă, visul nu se stinge, o să răsară iar un fluture în rama unei ferestre care să umple ziua cu foșnetul discret al polenului ce amăgește moartea. Prin culorile risipite de lumină în tâmpla lumii, mereu se va lipi gândul de sângele cuibărit în atâtea naufragii efemere. LAGUNA O să-ți vrăjesc aripile Din tăceri am să-ți urzesc întoarcerea prin geamul
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
frunze respirând, O alee le stă-n cale Pentru a scrie rând pe rând Secole înveșmântate În al morilor avânt. Crucile se-nchină-n cale Mândre de al lor cuvânt, Stând de pază la hotare Și-aducând lumină-n gând. Foșnetul răzbește-n inimi Adunat de prin păduri, Din glas fraged de izvoare Și din valul spumegând. În moschei și-n catedrale De păduri și de lumini Sufletul se înfioară De al frumuseții nimb. Steaua cerului coboară În izvoare de lumini
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
toamnei/ ascuns, într-o frunză aurie,/ Privește vântul și furtuna,/ prin ochii cerului/ Privește stâncile,/ prin ochii apelor/ Privește-mi sufletul și inima/ prin ochii tăi albaștri. ( Iubite) Cadrul natural devine loc de beatitudine și nostalgie. Susurul izvoarelor, stelele, luna, foșnetul frunzelor intensifică mirajul acestui înălțător sentiment. Eterna căutare a iubirii, a sufletului pereche sunt motive, sunt “surse” inepuizabile pentru scrierea unor poeme emoționante și de mare finețe. Luna cu văpaia ei argintată trezește dragostea, dorința... întreaga ființă, ajungând în pragul
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
trecând de la știință la conștiință. Viața scrisă a unui om scapă printre degete trăiri simple date de mirosul primăvăratec al pământului reavăn, de stingerea zăpușelii zilelor de vară în apa unui râu, de înfruptarea din fructele luate din pom, de foșnetul pașilor prin covorul de frunze, toamna, de bucuria fulgilor sturlubateci de nea și atâtea altele aflate într-o continuă remodelare într-o singură zi, darămite în atâtea decenii? Suntem convinși că înșiruind nume de oameni și de locuri, ani, studii
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PE URMELE PAȘILOR MEI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe urmele pașilor mei E vârsta aceasta plină de toamnă, Spre tine false foșnete mă-ndeamnă. Un duh răcoros ne îndoaie florile, Și zac pe sub pleoapă însingurările. În umbra largă a focului extins, Copilul de-atunci încă zace învins. Iluzia zace în aceeași casă Și parcă tot revii spre mine mireasă. Curaj n-am
PE URMELE PAŞILOR MEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341544_a_342873]
-
Noi, românii, străbatem toate colțurile lumii dar mult mai greu facem călătorii mai scurte prin țară, ca să îi cunoaștem frumusețile. Iată așa, puțini oameni au văzut vreodată peisajul comunei Itești, și fin, și sălbatic, îngânat de zbuciumul Bistriței și de foșnetul codrilor. Cel mai mare ca suprafață, dintre satele componente ale comunei este Itești. Urmează satul Dumbrava, iar satele Ciumași și Făgețel sunt mai mici și se situează pe spinarea stâncoasă a dealului pe sub care se varsă sugrumată de canalizări și
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
tai ultimul rând, să nu-l tai?...Poate ar fi potrivit să scriu “agenta” în loc de “agenda” ... Hâm!...Îi plasez un carnețel soios și ros pe margini așteptând pretențiile mofturosului. - E scris murdar dar, ... te înțeleg - veni și aprobarea necondiționată după foșnetul iritant al vechiturii nespălate. Pe scurt, iată faptele: Trei ciob. s-au întâl. pe un isl. la o țui. și s-au vorb. pe șes. la șme. c. s. ăi la cap ciob. mort. oaie be. punct. lită. Pe larg
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
și, în ciuda beznei care îi întunecase viața, chipul ei era mereu luminos, iar vorbele ei erau mereu dulci și mângâietoare. Fericirea ei cea mai mare era să colinde, cât era ziulica de lungă, prin pădurile nesfârșite ale Vâlcanului, să asculte foșnetul frunzelor, să simtă aroma poienilor, să mângâie petalele florilor ori să-și îndulcească sufletul cu cântecele fermecate ale păsărilor. Se zice că avea chip de înger, iar vocea ei avea ceva aparte, o vibrație parcă venită din cer, reușind să
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
să îi ajut, să îi ascult și să încerc să îi înțeleg. Observ obrazul crispat al omului ce simte durere în suflet, dar și privirea adâncă a unui om ce simte durere fizică. Trecerea mea pe lângă ei devine ca un foșnet de frunze împinse de o pală de vânt. Dacă reușesc să le îmblânzesc focul ce le arde sufletul sau trupul mă simt și eu împlinită. Și totuși... Câteodată caut un semn, cât de mărunt, că umbra mea s-a lipit
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]
-
că se simte prea puternic mirosul de naftalină amestecat cu lavandă. M-am atârnat imediat pe pervaz inspirând aerul curat și dulce al ploii de parcă aș fi vrut să îmi îmbete plămânii pentru tot restul vieții. Salteaua ușor curbată și foșnetul așternutului mi-au odihnit visele și gândurile pentru câteva nopți de neuitat. Oare de aici am plecat? Referință Bibliografică: Gânduri de seară - 5 - De unde am plecat? / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 748, Anul III, 17 ianuarie 2013
DE UNDE AM PLECAT? de MIRELA STANCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342356_a_343685]
-
șuierându-mi pe la urechi subțire unde sunt mă mir observându-mi în sfârșit prezența ascunsă de soare sub frunza lată de brustur și în absența oricărui răspuns cu susuru-i catifelat mă învăluie tăcerea totuși urechea încă se ciulește în așteptarea foșnetului cu care negreșit o să reîncolțească începutul. Referință Bibliografică: TIMPUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 748, Anul III, 17 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
sau bunicii lor. Ați întâlnit vreodată oameni care s-au prezentat într-o limbă străină, cu nume românești și v-au spus că sunt români, deși nu știu niciun cuvânt în limba maternă? Ați avut vreodată nostalgia după-amiezelor petrecute în foșnetul de neconfundat al unor pagini de carte sau a zornăitului casei de marcat din librăria orașului din România în care v-ați născut, ați trăit sau ați învățat? Redactorii revistei Phoenix Mission Magazine vor să ofere tuturor românilor șansă de
REVISTA ROMANILOR DIN ARIZONA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342483_a_343812]
-
așteptat. Nu prea mult. Se luminase de-a binelea, pădurea se liniștise după venirea noastră, păsăretul zburătăcea din nou cu nepăsare, iarba luminișului părea ninsă, plină de roua dimineții. Atunci, în timp ce priveam toate astea, se auzise ca purtat pe un foșnet de vânt un țiuit slab și tânguios. Am ciulit urechea, țiuitul se auzise din nou, ceva mai puternic, ca un scâncet de animal aflat în primejdie. Astfel, încă o dată, încă de două ori, încă de mai multe ori. Mi se
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
frunze Cad frunze ca niște comete În toamna lungă. La infinit Se-ngroapă vise și regrete Și-ți amintești ca ai iubit Se mai zăresc în depărtare -In zboruri spre necunoscut- Cârduri stinghere de cocoare Fără prezent, fără trecut... În foșnetul ce-l poartă vântul Peste oceanul împietrit Mai deslușesc nostalgic cântul Ce-l îngâna un pribegit Misterios în joc de umbre Se strâng vibrații ce au sens S-alunge gândurile sumbre Născute în trecutul dens Imaginația ascunde Trăiri ce nu
CAD FRUNZE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342625_a_343954]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > NINGE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Și ninge ușor, Risipă de nor, Pe tâmple de brazi Cu foșnet de dor. Și clipele mor, Buimace de-amor, Gonind vântul treaz Cu-al zorilor cor. Și gândul mi-e zbor, Dans de condor, Răscolind înc-un AZI, Într-un IERI trecător. Crâmpeie de soare sonor Șoptesc: ”Te ador! Te ador!” -dedicată
NINGE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342647_a_343976]
-
respect profesorii, părinții, oamenii din autobuz, de pe trotuar, din magazine, mă obișnuiam să fiu idealist, să nu râvnesc bani fără limită, cu dubioasă proveniență și mașini năprasnice, mă lupta în sinea mea vrerea de a acumula cunoaștere, citeam cărți cu foșnetul hârtiei și mirosul acela de carte, învățam, în clasă lecții de cultură generală solidă și cuprinzătoare, primeam și deprindeam educație ca să respect oamenii și să mă comport civilizat. Așa sunt și azi! Mulți, cei mai mulți dintre noi, cei din generația aceea
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
semănat Mi-e dor să alerg desculța prin câmpii păsările -n codru să le ascult să mă mai joc cu ai satului copii așa cum mă jucam demult, demult... Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit tata plecase undeva tăcut foșnetul pădurii a amuțit iar mama tot mai mică s-a făcut M-am căutat copil printre copii și nici unul nu aveam să fiu toamnă cernea galben peste vii întoarcerea venise prea târziu? SĂ UIT DEFINITIV Ce mic e tata dealul
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
Stihuri > Semne > FANTEZIE DE TOAMNĂ Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mă cu tine toamnă, mă-nvăluie-n îmbrățișarea vântului ce te-a mânat, adapă-mă la sânu-ți mândru, doamnă și-adoarme-mă-n foșnet de frunze, legănat. Cu-a ploii caldă sărutare mă vindecă de dor, de jale, mă scaldă-n arămii sclipiri de soare, mă descompune-n roșii frunze și petale pentru-a putea renaște-n primavară floare. Referință Bibliografică: Fantezie de toamnă
FANTEZIE DE TOAMNĂ de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341620_a_342949]
-
la respect pentru artă: Fiecare poem are un mesaj personal pe care îl emite în felul în care numai un poet avizat îl poate transmite: dragostea față de cititori, lirismul curat, temperat și binecuvîntat, care împovărează cu greutatea unei nobile sensibilități: „Foșnetul de nuntă al amiezei/ inel imi pune pe deget./ Deși nu știu încotro se îndreaptă alaiul,/ vă aștept să-mi cunoașteți pruncii/ care dorm și plîng/ pe zidul de miază-noapte”. Un volum despre felul de a tăcea al autoarei, atunci
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Totală fuziune între Pământ și Cer, Iar nourii își plimbă profiluri leonine - Un gând în căutare de puncte de reper. Tot Templul se încarcă de sacra Simfonie Și cară laitmotive neobosite valuri. O pagină în Cartea de idealuri scrie Lung foșnet de visare, sclipire de cristaluri. Din coame, lănci de stâncă țintesc spre infinit, Mulțime citadină revarsă autobuzul, Veghează peste vreme, simbol de neclintit, Statuia celui care a apărat Oituzul. De vreți, puteți să-i spuneți „modernă tranhumanță”, Fânețele și brazii
O PAGINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340589_a_341918]
-
ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe sine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescența creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori tari) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul.” (Sunt). Utilizând (așa după cum era și normal) instrumente lirice menite să sensibilizeze, să atragă, să inducă starea de reflecție asupra adevărurilor
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
greu IAR GLASUL TĂU E DAT DE DUMNEZEU Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 122 Păstrez în minte ceea ce ai fost In inimă păstrez mai mult Prezentul curge lent și fără rost Eu nu te pot privi, doar te ascult In foșnetul de frunze, pași pe alei Cândva eram prea tineri, prea fragili Astăzi suntem cu mult mai grei Deși avem cultură, avem stil Nu ești aici, nu sunt nici eu, se pare Deși n-a fost nici o înmormântare. Boris Marian Niciun
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
aud cântări de cinstire, se - nfiorează întreaga fire./ Se-aprind lumânări,/ se luminează inimile și gândurile noastre./ Se cântă Prohodul ... Îngerii triști cântă cu noi! Clopotul bate./ Pe cer trec nori alungați de vânt./ Păsări tresar din somn speriate./ Printre foșnet de aripi și unde sonore,/ lumânările noastre,/ unite-ntr-o singură lumină mare./ Învăluiți în propria lor lumină/ Îngerii sunt printre noi!/ Înconjurăm biserica împreună cu preoții,/ purtători ai sfântului Epitaf./ Ne oprim de patru ori/ și ne hrănim sufletele cu
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]