2,803 matches
-
barili de petrol au fost descoperiți în zona sudică, fapt ce a condus la intensificarea acțiunilor reprimării populației de către forțele guvernamentale, prin intermediul milițiilor „arabe”. În acest context, au avut loc mai multe acțiuni internaționale de ajutor pentru a reduce efectele foametei. În Sudanul de Sud unitățile sociale de bază sunt grupurile de descendență uniliniare (Evans-Pritchard, 1969 [1940]), compuse din grupuri de rude extinse, bazate pe senioritate. Ele sunt unități sociale care dețin pământul la comun și pentru care rudenia ține loc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bazate pe senioritate. Ele sunt unități sociale care dețin pământul la comun și pentru care rudenia ține loc de organizare politică. Pentru aceste unități sociale, obligațiile și așteptările de susținere din partea rudelor sunt considerate ca fiind vitale. În caz de foamete, rudele sunt primele la care se apelează. Astfel de grupuri se bazează pe redistribuire, în sensul că seniorii grupului funcționează ca manageri și păstrători ai resurselor de hrană ale grupurilor de descendență. Cu alte cuvinte, dacă un membru al unui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vulnerabile” cu seniorii/managerii lineajului, asociațiile de ajutor nu au putut aprecia cu exactitate necesarul pentru evitarea unei catastrofe. Intervenind prea târziu, atunci când resursele administrate în comun de grupurile de rude erau epuizate, lipsa de intervenție a dus la răspândirea foametei absolute. Ceea ce arată acest caz este că ignorarea înțelegerii locale a alocării resurselor a dus la alegeri discutabile în cadrul programe de ajutor. Un exemplu în care cultura a fost luată în considerare este cel al unui program de combatere a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și permite explorarea altora, reprezentanți ai statelor lumii au văzut într-o serie de aspecte sociale un posibil obstacol în atingerea obiectivelor nonsociale și au decis să le asimileze obiectivelor lor de dezvoltare. Acestea sunt: eradicarea sărăciei extreme și a foametei (reducerea la jumătate a proporției celor care trăiesc cu sub un dolar pe zi, ca și a celor ce suferă de foame); asigurarea universalității învățământului primar; promovarea egalității de gen și întărirea rolului femeii (prin reducerea disparităților în educația primară
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Organizația pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation - FAO), creată în 1945, este un forum în care națiunile negociază de pe poziții de egalitate tratatele internaționale sau participă la dezbaterile pentru adoptarea de politici. Principalul scop al FAO este eradicarea foametei, concentrându-și atenția în special asupra dezvoltării zonelor rurale (în care se află 70% din înfometații lumii). FAO concentrează o multitudine de informații și cunoștiințe în domeniul îmbunătățirii agriculturii, a silviculturii sau a practicilor de pescuit, iar principalele activități se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și neintermediat în sectorul agricol. Există un decalaj pronunțat între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe de o parte, un surplus de produse agricole în centru și foamete în țările periferice. Relația dintre valoare, prețuri și foamete („in the fact one block consumes too little food because the other consumes too much” - Charchedi Guglielmo, 2001, p. 218) duce la ascuțirea inegalităților în ce privește consumul. Creșterea economică globală sporește distanța
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe de o parte, un surplus de produse agricole în centru și foamete în țările periferice. Relația dintre valoare, prețuri și foamete („in the fact one block consumes too little food because the other consumes too much” - Charchedi Guglielmo, 2001, p. 218) duce la ascuțirea inegalităților în ce privește consumul. Creșterea economică globală sporește distanța dintre dezvoltarea agriculturii și a celorlalte sectoare. Pe de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În timp ce oferta desemnează ceea ce o societate, în ansamblul său, este capabilă să producă la un moment dat, îndreptățirile reprezintă un ansamblu de norme sociale care guvernează procesul social de distribuție a bunăstării. Preluând ideea lui Amartya Sen, că perioadele de foamete din istorie nu au coincis cu cele de declin economic, Dahrendorf avansează teza conform căreia dezvoltarea socială presupune deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai multe șanse de viață
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va deveni modul de administrare a resurselor de apă. Nu trebuie uitat faptul că distribuția inegală a apei pe suptafața Terrei face ca unele țări să sufere de secetă. Lipsa apei poate duce la distrugerea recoltelor, la expansiunea deșerturilor, la foamete sau chiar la moarte. În ultimii 30 de ani consumul de apă a crescut enorm ca urmare a mai multor factori: apariția mașinilor casnice de spălat haine sau vase, folosirea instalațiilor de spălare a autoturismelor, creșterea semnificativă a aspersoarelor pentru
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
social-umane printr-un mecanism de sugestie colectivă. Psihozele colective sunt determinate și întreținute de simbolica unor discursuri colective care prezintă și interpretează într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestei vieți, demascând ipocrizia regimului. Între aceste extreme, existența socială de zi cu zi îmbina, de fapt, ambele trăsături. Carențele alimentare și dificultatea procurării produselor de orice fel constituiau, desigur, o crudă realitate. Nu este însă mai puțin adevărat că foametea a fost, în această perioadă, un fenomen excepțional (dacă va fi fost), iar frigiderele au continuat să fie mai tot timpul pline. Când comunismul s-a prăbușit, în decembrie 1989, fiecare a fost frapat de caracterul imploziv al fenomenului. Lucrurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ignoranță, incompetență sau nepriceperedin partea responsabililor politici? Sau o înlănțuire de fenomene meteorologice și economice de natură negativă, cu efecte dezastruoase asupra producției agricole și animaliere? Lucrurile par să stea cu totul altfel. Istoricul francez S. Courtois consideră că „arma foametei” este utilizată în mod sistematic de orice putere comunistă: Regimul tinde să controleze totalitatea stocului de hrană disponibil și, printr-un sistem de distribuire care poate fi foarte sofisticat, îl acordă în funcție de «meritele« și «greșelile» celor interesați. Această procedură poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mod sistematic de orice putere comunistă: Regimul tinde să controleze totalitatea stocului de hrană disponibil și, printr-un sistem de distribuire care poate fi foarte sofisticat, îl acordă în funcție de «meritele« și «greșelile» celor interesați. Această procedură poate provoca perioade de foamete teribilă. Să amintim că după 1918 doar țările comuniste au cunoscut astfel de tipuri de foamete ce a dus la moartea a sute de mii, chiar a milioane de oameni (Courtois, 1997). Paternitatea metodei îi revine lui Stalin, care a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
printr-un sistem de distribuire care poate fi foarte sofisticat, îl acordă în funcție de «meritele« și «greșelile» celor interesați. Această procedură poate provoca perioade de foamete teribilă. Să amintim că după 1918 doar țările comuniste au cunoscut astfel de tipuri de foamete ce a dus la moartea a sute de mii, chiar a milioane de oameni (Courtois, 1997). Paternitatea metodei îi revine lui Stalin, care a experimentat-o în anii ’30 contra țăranilor ucraineni, din pricina faptului că se opuneau intrării în colhozuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de oameni (Courtois, 1997). Paternitatea metodei îi revine lui Stalin, care a experimentat-o în anii ’30 contra țăranilor ucraineni, din pricina faptului că se opuneau intrării în colhozuri. și-n România, colectivizarea s-a realizat, cel puțin pe alocuri, cu ajutorul foametei. Cotele impuse țăranilor independenți erau atât de mari, încât nu permiteau păstrarea de produse pentru uzul familial și satisfacerea nevoilor gospodăriei proprii. Evident că folosirea foamei ca instrument de dominare în anii ’80, când majoritatea populației acceptase regimul comunist, pare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
folosirea foamei ca instrument de dominare în anii ’80, când majoritatea populației acceptase regimul comunist, pare mai dificil de acceptat. Mai ales că prima fază a regimului Ceaușescu adusese o anumită doză de relaxare și de confort material. Oricum, arma foametei a fost folosită de o manieră diferită - ceea ce a funcționat a fost mai ales pericolul foamei. Absența victimelor este pozitivă, dar ea nu diminua dificultatea procurării alimentelor, nici frica subiacentă. În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
răului, ca în cazul lipsei de hrană și căldură, nu este negociabil - el exercită o mare presiune asupra echilibrului psihic individual și colectiv. În ceea ce privește analiza vieții cotidiene, trebuie reținut faptul că formele posibile ale regimului totalitar sunt variate. Deși pericolul foametei și frigului îi sunt proprii, ele nu au oriunde și oricând aceleași consecințe și articulații. Mai ales că există tendința unor fenomene negative ca, o dată intrate în viața cotidiană, să înceapă să fie acceptate și chiar să aibă un aer
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
când bunicii au fost deportați, unchii arestați, iar restul nevoiți să ia calea refugiului. În România, aceeași sărăcie și nesiguranță: „Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele goale. A fost o perioadă extrem de grea: seceta din 1946, foametea din 1947. În sate mureau zilnic oameni, mai ales bătrâni și copii. La școală se mergea în cipici și opinci, rar cine avea papuci de suman cu talpă de cânepă sau sfoară”. Dar rezistenta era girată de solidaritatea familială. O
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
desființate, practic, întregul domeniu al tipăriturilor, dar reînnoia, aducea „la zi” și lista cuvintelor „interzise”, „persecutate”, „supravegheate”. Pe lângă cele deja „clasicizate”, apăreau și multe „noutăți”, cuvintele ce puteau evoca degradarea accelerată a nivelului de trai, extinderea mizeriei economice și sociale, foametea, frigul din locuințe, lipsa de medicamente etc. În poezii, de pildă, chiar dacă evocai firescul „frig al iernii”, nu aveai siguranța că termenul va trece de cenzură. La fel se întâmpla cu „întuneric” (doar trăiam într-o „epocă a luminii”, când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din Bălți. Piesele Odochia (1980) și Osânda (1984), scrise cu o bună cunoaștere a mecanismului dramaturgic, abordează o problematică morală și psihologică generată de impactul pe care îl are asupra oamenilor perioada postbelică, marcată de mari catastrofe morale și sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și parabolice ale întâmplărilor, relevarea „pragurilor psihologice” în relație cu momentele unei realități care provoacă înstrăinarea sufletească și morală sunt trăsături definitorii ale
PUIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
conform căreia o economie în stare proastă produce sentimente antiguvernamentale. Un reportaj dintr-un ziar ar putea relata că milioane de oameni din vestul Africii își părăsesc casele, iar un comentator abil ar putea asocia această migrație externă cu instaurarea foametei. Dar explicația aceasta are înțeles pentru noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar putea relata că milioane de oameni din vestul Africii își părăsesc casele, iar un comentator abil ar putea asocia această migrație externă cu instaurarea foametei. Dar explicația aceasta are înțeles pentru noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
potențiali rămân constanți. Totuși, continuă criticul, comportamentul uman nu are determinismul necesar unei științe nomologice, chiar și atunci când există tipare clare și observabile în comportamentul respectiv. Am putea observa din statistici că populațiile migrează în număr mare în perioadele de foamete din țările de origine. Dar nu toți cei care suferă de foame migrează. Unii decid să plece, alții să rămână, în ciuda faptului că trăiesc în aceleași condiții. Ba chiar mai mult, fiecare ar fi putut face o alegere diferită. Și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a analiza tiparele de comportament uman într-o manieră „cvasi-cauzală”.1 Putem afirma că există o conexiune între antecedent și consecință, ca o generalizare bazată pe motivațiile și înțelegerile umane familiare. Mulți oameni vor migra în timpul unei perioade de foamete fiindcă înțeleg că perspectivele ar putea fi mai bune în altă parte, pentru că sunt motivați să-și apere viața lor și pe cea a familiei lor și cred că riscurile și costurile migrației sunt mai mici decât cele ale rămânerii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu este nomologică în sensul îngust. Consecința nu este „impusă” de către antecedent, ci mai degrabă depinde de o inferență practică. Acei indivizi care nu cred că șansele le vor fi mai mari într-un alt ținut, cei care bănuiesc că foametea va fi scurtă, sau cei care cred că costurile migrației vor fi prea mari, nu vor migra - sau o vor face mai târziu - și putem descrie în mod plauzibil condițiile care au dus la schimbarea lor de opinie. Atunci când facem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]