1,669 matches
-
fie mângâiat, caută semne de afecțiune din partea mamei mai ales. Cu sora sa mai mică cu patru ani (adică aceasta s-a născut puțin după, sau în momentul apariției episodului depresiv) se comportă ca un adevărat tiran. El are numeroase fobii: frică de întuneric, frică să doarmă singur, frică să meargă la toaletă și se servește de această soră ca de un obiect contrafobic: îi cere să doarmă cu el, o ia cu el la toaletă etc. Nu pare să se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
intelectual este normal/la limită (QIG: 86, verbal: 87, performanță: 88), dar ea este în situația unui eșec școlar. Revăzută la vârsta de 11 ani și jumătate, diagnosticul este următorul: „patologie anaclitică depresivă cu reacții de prăbușire, dezorganizarea fluxului gândirii, fobii arhaice invalidante”. Între 11 ani și jumătate și 14 ani au fost constatate tulburări de comportament (îndărătnicie, pretenții cu aspect caracterial, dependență relațională mai ales față de cei de vârsta sa) care totuși reacționează destul de bine la un tratament care a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
va înebuni”. Aceste angoase pot genera soluții nefaste: consum de droguri, de alcool, automedicație anarhică, trecerea la acte diverse, tentative de suicid etc. În alte cazuri, importanța angoasei poate constrânge adolescentul să-și reducă uneori activitățile în timp ce elaborează conduite fobice (fobii școlare). Benzodiazepinele sunt cele mai utilizate, cu atât mai mult cu cât produsele cele mai recente sunt prezentate ca având efecte secundare mai reduse. Recomandările enunțate în legătură cu antidepresivele sunt la fel de importante și pentru prescrierea de anxiolitice. Nu trebuie să uităm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stilului de viață ca urmare a diminuării calității vieții (Figura 2.3Ă. TULBURĂRI PROBLEME TULBURĂRI PROBLEME SOMATICE COMPORTAMNETALE EMOȚIONALE COGNITIVE ex. ex. ex. ex. durere de cap, alcoolsim, muncă în exces, anxietate cronică, probleme de memorie, hipertensiune, comportament obsesiv, depresie, fobii, gânduri obsesive, probleme gastro obezitate, tulburări de schimbări de personali probleme academice intestinale, boli de somn, probleme de relație, tate, boală mentală piele, astm bronșic, probleme sexuale diabet zaharat, disfuncții imune, probleme musculare Figura 2.3: Efecte pe termen lung
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
urmări toate acele evenimente pozitive din viața ta mergând înapoi în timp până când erai foarte tânăr (alte canale, sau casete video pot fi stabilite dacă acest lucru este adecvat pentru pacient; de exemplu experiențe legate de mâncare, exeperiențe legate de fobii, experiențe sexuale, viitorul, etcă. Și pe măsură ce te urmărești pe ecran bucură-te de experiențele pozitive, lăsându-te să te simți bine și relaxat.. și pot exista experiențe la care ai putea dori să te întorci mai târziu, poate într-un
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
stres sunt mai mari (Hollander, Simeon și Gorman, 1994Ă. Aceasta se poate întâmpla în legătură cu multe situații, cum sunt anxietatea de performanță legată de lucru, comportamentul sexual, examenele școlare, intervențiile chirugicale, injecțiile, nașterea unui copil, relațiile, interviurile, situațiile specifice (de exemplu fobia de dentistă și așa mai departe. Anxietatea a crescut în societatea contemporană datorită creșterii numărului de decizii care pot fi luate (Schwartz, 2005Ă, precum și datorită presiunii timpului și finanțelor necesare pentru obținerea unui stil de viață echilibrat și sănătos (intervenția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
așa că atunci când ne vom întâlni la următoarea ședință de terapie, vei avea ceva important să îmi spui? Cele două cazuri descrise mai jos prezintă o integrare a abordărilor strategice și dinamice și ilustrează o serie de tehnici hipnoterapeutice pentru gestionarea fobiilor generale interpersonale și sociale, precum și a fobiilor specifice (de ex. fobia de lift, de înălțime, de animaleă. Studiul de caz 2Fobia de lift Pacienta a fost o studentă la psihologie de 22 de ani, din Portugalia (Soniaă care s-a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ședință de terapie, vei avea ceva important să îmi spui? Cele două cazuri descrise mai jos prezintă o integrare a abordărilor strategice și dinamice și ilustrează o serie de tehnici hipnoterapeutice pentru gestionarea fobiilor generale interpersonale și sociale, precum și a fobiilor specifice (de ex. fobia de lift, de înălțime, de animaleă. Studiul de caz 2Fobia de lift Pacienta a fost o studentă la psihologie de 22 de ani, din Portugalia (Soniaă care s-a oferit voluntar pentru un curs de hipnoză
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
avea ceva important să îmi spui? Cele două cazuri descrise mai jos prezintă o integrare a abordărilor strategice și dinamice și ilustrează o serie de tehnici hipnoterapeutice pentru gestionarea fobiilor generale interpersonale și sociale, precum și a fobiilor specifice (de ex. fobia de lift, de înălțime, de animaleă. Studiul de caz 2Fobia de lift Pacienta a fost o studentă la psihologie de 22 de ani, din Portugalia (Soniaă care s-a oferit voluntar pentru un curs de hipnoză pe care l-a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
săptămâni m-am gândit să iau legătura cu un psiholog care să mă ajute să îmi rezolv problema. Primul curs de hipnoză la care am participat mi-a creat o impresie foarte favorabilă. În următoarea zi o studentă care avea fobie de păianjeni s-a oferit voluntară pentru a lucra cu problema ei în fața întregii clase. Terapia ei apărut să meargă bine și ea a prezentat o serie de comportamente ideodinamice excelente și a putut să se vadă în viitor fără
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
faptul că Sonia a continuat să meargă cu liftul fără prea mult stres, deși prefera să fie însoțită de prieteni. A scris un raport personal despre experiența ei și ultimele cuvinte din acest raport au fost:”Acum nu mai am fobii și sunt liberă să fac ce vreau în viață deoarece nu se va mai întâmpla nimic rău!”. Ședințele de urmărire de la 6 și 12 luni au arătat că din cauza slujbei pe care o avea Sonia mergea zilnic cu liftul fără
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
va mai întâmpla nimic rău!”. Ședințele de urmărire de la 6 și 12 luni au arătat că din cauza slujbei pe care o avea Sonia mergea zilnic cu liftul fără nici un fel de problemă. Studiul de caz 3Tratament într-o ședință pentru fobia de dentist În faza inițială a fost important de stabilit o alianță și o relație caldă bazată pe încredere. Alte sarcini, care au fost deja discutate în capitolul 3, au inclus: anamneza; definirea problemei; definirea scopului terapeutic, care trebuia să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deja discutate în capitolul 3, au inclus: anamneza; definirea problemei; definirea scopului terapeutic, care trebuia să fie realist și pragmatic pentru pacient; promovarea speranței pentru viitor prin utilizarea limbajului pozitiv și optimist. A fost stabilit că pacienta (Cristinaă avea o fobie de dentist. Oricând se gândea să meargă la dentist și mai ales dacă se gândea la scaunul stomatologic avea un puternic sentiment de anxietate cu modificări fiziologice concomitente. În plus Cristinei îi era teamă de analgezia locală care s-ar
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a fost desemnat ca fiind degetul „nu”. Halucinarea datei „vindecării” Astfel au fost stabilite semnalele ideodinamice în contextul întăririi eului. Acestea au fost apoi folosite pentru chestionarea ideodinamică astfel încât să permită pacientei să acceseze experiențele care erau dinamic legate de fobia de dentist. Aceste experiențe au fost accesate și trecute în revistă „inconștient” și recursiv până când a apărut semnalul „nu”, punct în care pacienta a fost întrebată: Mai există și un alt eveniment despre care este nevoie să știi astfel încât mintea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
amintirile disociate sau dependente de stare rămân active la nivel inconștient și precipită și mențin dinamic simptomatologia psihosomatică. Aceasta poate explica de ce anumite sindroame clinice sunt adesea rezultatul unei disocieri cronice; de exemplu tulburările de comportament alimentar, depresia, tulburările obsesiv-compulsive, fobiile, tulburările de panică și tulburarea de identitate disociativă. Rossi și Cheek (1988Ă concluzionează că aceasta duce la insight-ul provocativ conform căruia: „Întreaga istorie a psihologiei profunde și psihanalizei poate fi acum înțeleasă ca investigație clinică prelungită a felului în care
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul metan etc.). Verificările meticuloase pe care le face, nu numai o neliniștesc, dar îi creează și un puternic sentiment de frustrare, de neputință. Același lucru se întâmplă și în cazul „fobiilor”, pe care cei care le realizează nu și le pot explica, de cele mai multe ori, pe cale rațională, și care le creează din această cauză diferite complexe, sau sentimente de inferioritate. Putem explica această situație penibilă cu cazurile celor care suferă de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi: războaie, cutremure catastrofale, inundații devastatoare etc. (sau frustrări afective severe, de genul: decesul unuia din copii, sau a părinților). Acestor forme de anxietate proiectate pe un anumit eveniment, situație, stare psihică sau somatică, li s-a dat denumirea de fobii, care știm că desemnează frica / teama cu obiect bine precizat. Așadar „frica” este considerată ca o formă specializată de „anxietate”, care are ca obiect particular, bine precizat, pe când „anxietatea” ar desemna mai mult o formă de frică nedefinită, îndreptată spre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2); teamă(2); veci(2); veșnicie(2); zombi (2); acoperămînt; adîncime; alb; alee; amintiri; apartament; aripă; babă; bancă; bătrîn; bătrînețe; bătrîni; boală; bunic; casa; colivă; continuare; curat; defunct; despărțire; dezamăgire; dor; dragoste; durere, lacrimi; s-a dus; Egipt; evident; fior; fobie; frig; funebru; funerar; garsonieră; gaură; gri; incinerare; inconștient; inexistent; inutil; îmbrățișare; încetare; înfricoșare; înfricoșător; îngrijit; înmormîntare; întoarcerea acasă; întristare; înțepenit; loc de nevoi; loc liniștit; loc pentru decedați; un loc unde dorm cei fără viață; macabru; mamă; marmură; meditație; Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
verde (9); alunecos (8); păcat (8); spaimă (7); scîrbos (6); tîrîtoare (6); mare (5); măr (5); periculos (5); clopoțel (4); cobră (4); diavol (4); dușman (4); ispită (4); moarte (4); mușcă (4); piele (4); urîțenie (4); anaconda (3); drum (3); fobie (3); iad (3); mușcătură (3); pădure (3); sîsîit (3); trădare (3); vietate (3); 2013 (2); coadă (2); colac (2); cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
468); spaimă (25); întuneric (23); mare (9); durere (7); nesiguranță (5); singurătate (5); șarpe (5); cîine (4); cîini (4); examen (4); grea (4); groază (4); de întuneric (4); neîncredere (4); slăbiciune (4); tremur (4); anxietate (3); curaj (3); fantome (3); fobie (3); de moarte (3); negru (3); pericol (3); șerpi (3); tremură (3); tristețe (3); emoție (2); fiori (2); fricos (2); galben (2); impediment (2); insecte (2); înălțime (2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vizează sentimentele de vinovăție, distorsiunile cognitive, credințele iraționale sau valorile disfuncționale ale pacientului. Acești adjuvanți cognitivi au atât susținere teoretică, cât și valoare intuitivă, însă sarcina de a le dovedi eficiența empirică rămâne un obiectiv principal al studiilor viitoare. 5. Fobiile specifice Fobiile specifice se referă la experiențierea unei frici intense și iraționale la contactul cu un anumit lucru sau situație, cum ar fi: înălțimile, furtunile, conducerea mașinii, vederea sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de vinovăție, distorsiunile cognitive, credințele iraționale sau valorile disfuncționale ale pacientului. Acești adjuvanți cognitivi au atât susținere teoretică, cât și valoare intuitivă, însă sarcina de a le dovedi eficiența empirică rămâne un obiectiv principal al studiilor viitoare. 5. Fobiile specifice Fobiile specifice se referă la experiențierea unei frici intense și iraționale la contactul cu un anumit lucru sau situație, cum ar fi: înălțimile, furtunile, conducerea mașinii, vederea sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
intense și iraționale la contactul cu un anumit lucru sau situație, cum ar fi: înălțimile, furtunile, conducerea mașinii, vederea sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu astfel de temeri, nu le vom numi fobii decât dacă acestea interferează puternic cu viața individului, producând distres și/sau dizabilitate. Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu astfel de temeri, nu le vom numi fobii decât dacă acestea interferează puternic cu viața individului, producând distres și/sau dizabilitate. Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că și desensibilizarea sistematică, o formă asemănătoare de tratament, ar fi eficientă în rezolvarea fobiilor specifice. Tratamentul de dobândire a
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că și desensibilizarea sistematică, o formă asemănătoare de tratament, ar fi eficientă în rezolvarea fobiilor specifice. Tratamentul de dobândire a competenței este o abordare terapeutică bazată pe performanță, derivată din teoria social-cognitivă. Din punctul de vedere al acestei teorii, dizabilitatea și distresul apărute în fobii se datorează faptului că indivizii și-au pierdut sentimentul de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]