1,905 matches
-
dozimetrului personal. (6) Protecția radiologica a pacienților în radiologia interventionala. ... 6.1. A analiza corelarea între timpul de fluoroscopie și numărul de imagini luate într-o procedură, cu doză primită de pacient; 6.2. A discuta efectele distanței de la pată focala la piele și ale distanței dintre pacient și intrarea în intensificatorul de imagine; 6.3. A analiza reducerile de doză realizabile prin modificarea vitezei imaginii în achiziție digitală sau în achiziție cine; 6.4. A da exemple tipice de valori
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
sisteme RX pentru mamografie. ... 1.1. A discuta efectele generatorului asupra calității și intensității fasciculului RX (putere, forma undei, etc.); 1.2. A analiza importantă puterii generatorului pentru timpii de expunere; 1.3. A descrie mai multe dimensiuni de pată focala pentru același tub RX și diferențele dintre puterea asociată cu fiecare dintre acestea; 1.4. A discuta dimensiunile petei focale de utilizat cu tehnicile convenționale și tehnicile de mărire; 1.5. A discuta caracteristicile fasciculului RX utilizat în mamografie; 1
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
1.2. A analiza importantă puterii generatorului pentru timpii de expunere; 1.3. A descrie mai multe dimensiuni de pată focala pentru același tub RX și diferențele dintre puterea asociată cu fiecare dintre acestea; 1.4. A discuta dimensiunile petei focale de utilizat cu tehnicile convenționale și tehnicile de mărire; 1.5. A discuta caracteristicile fasciculului RX utilizat în mamografie; 1.6. A discuta efectul tipului de anod asupra calității și intensității fasciculului RX; 1.7. A discuta efectul tipului de
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de mamografie cu RX; 1.9. A explica utilizarea diferitelor combinații anod/filtru depinzând de caracteristicile sânului; 1.10. A descrie cei mai importanți parametri ai grilei (raportul grilei, numărul liniilor grilei/cm, materialul dintre spații și distanța la pată focala); 1.11. A discuta utilizarea grilei și dependența acesteia de dimensiunile sânului și de compoziția sânului; 1.12. A descrie elementele de bază și performanța controlului automatic al expunerii (AEC); 1.13. A discuta poziția senzorului AEC în raport cu la dimensiunile
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de mamografie cu și fără ecrane de protecție; 4.3. A corela valorile dozelor expușilor profesional cu volumul de muncă (încărcarea) al personalului. (5) Protecția radiologica a pacienților în mamografie. ... 5.1. A analiza efectul echipamentului mamografic (generatorul, distanța pată focala film, combinația anod/filtru, debitul dozei, etc.) asupra dozei pacientului; 5.2. A analiza efectul tehnicii radiologice (kV, grila, tipul de vizualizare, densitatea optică a filmului, timpul de expunere, etc.) asupra dozei primite de către pacient; 5.3. A discuta efectul
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
mamografia digitală. (6) Calitatea imaginii în mamografie. ... 6.1. A discuta cele mai relevante trăsături ale imaginii mamografice prin compararea cu imaginile radiologice obținute cu alte tipuri de examinări; 6.2. A discuta efectele caracteristicilor echipamentului RX (generatorul, distanța pată focala film, combinația anod/filtru, dimensiunea petei focale, etc.) asupra calității imaginii mamografice; 6.3. A îndrepta atenția asupra importanței "timpilor mici de expunere"; 6.4. A analiza efectul tehnicii radiologice (kV, grila, tip de vizualizare, densitatea optică a filmului, compresia
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
6.1. A discuta cele mai relevante trăsături ale imaginii mamografice prin compararea cu imaginile radiologice obținute cu alte tipuri de examinări; 6.2. A discuta efectele caracteristicilor echipamentului RX (generatorul, distanța pată focala film, combinația anod/filtru, dimensiunea petei focale, etc.) asupra calității imaginii mamografice; 6.3. A îndrepta atenția asupra importanței "timpilor mici de expunere"; 6.4. A analiza efectul tehnicii radiologice (kV, grila, tip de vizualizare, densitatea optică a filmului, compresia, poziționarea pacientului, etc.) asupra calității imaginii; 6
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
pot fi legate de vârstă, de exemplu scaphoid neosificat, la vârsta de sub 6 ani, oase nazale cartilaginoase, la vârsta de sub 3 ani; 2.21. A discuta tehnicile cu kilo voltaj mare; 2.22. A explica valoarea utilizării distantelor mari pată focala pacient; 2.23. A explica importantă utilizării diafragmei fasciculului de lumină pentru a așeza pacientul în poziția corectă în locul ecranării în timpul procedurilor de fluoroscopie; 2.24. A discuta rolul auditului și al asigurării calității în menținerea sau îmbunătățirii calității și
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de imagine, ecartul fasciculului de radiații X nu va depăși cu mai mult de 2% din distanță focar-receptor de imagine. Operatorul trebuie să fie capabil să utilizeze câmpuri mai mici decât suprafață întreaga a receptorului de imagine. 7. Dimensiunile petei focale ● În absență specificării unui standard absolut, determinările dimensiunilor petei focale trebuie să fie efectuate în timpul duratei de viață a tubului ca parte a procedurii de control al calității, pentru a indica extinderea oricărei deteriorări și a permite a se determina
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
cu mai mult de 2% din distanță focar-receptor de imagine. Operatorul trebuie să fie capabil să utilizeze câmpuri mai mici decât suprafață întreaga a receptorului de imagine. 7. Dimensiunile petei focale ● În absență specificării unui standard absolut, determinările dimensiunilor petei focale trebuie să fie efectuate în timpul duratei de viață a tubului ca parte a procedurii de control al calității, pentru a indica extinderea oricărei deteriorări și a permite a se determina dacă se poate continua utilizarea tubului. 8. Grila ● Artefacte Se
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
parazit nu trebuie să fie vizibil. ● Grila mobilă Rețeaua grilei mobile nu trebuie să fie vizibilă pe imaginea realizată la cel mai scurt timp de expunere folosit în practică. 9. Controlul automat al expunerii (AEC) ● Limitarea supraexpunerii: Sarcina corespunzătoare petei focale maxime trebuie să fie mai mică de 600 mAs (nu în cazul fluoroscopiei și al tomografiei). ● Limitarea timpului de expunere (expunere singulară): Timpul de expunere pentru o singură expunere trebuie să fie limitat la maximum 6 secunde. ● Diferența dintre densitățile
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
nominală a comitetului se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului. Componentă aprobată se comunică, anual și la cerere, secretarului general al UNESCO, pentru includerea acesteia în Lista comitetelor naționale pentru Programul hidrologic internațional și a punctelor focale din țările membre ale UNESCO, care se publică periodic de acest for. Numărul membrilor comitetului este de până la 35 de persoane. Articolul 4 La inițiativa președintelui comitetului sau în cazul când un numar de cel puțin 10 membri solicită această
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
și evenimentele sociale la care acestea au participat (E1, E2, E3, E4, E5, E6). Pe lângă rețelele sociale unimodale și bimodale, mai putem întâlni un tip specific de rețea socială: ego-rețeaua (ego-network). Acest tip de rețea este compus dintr-un nod focal (numit ego), din toate nodurile cu care ego-ul are legături (alteri) și din toate legăturile care există atât între ego și alteri, cât și între alteri (figura 2.4). De exemplu, toți clienții fideli ai unui vânzător de lapte și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
modalități de măsurare sau de caracterizare a rețelelor personale, care permit dezvoltarea înțelegerii cu privire la modul în care capitalul social poate oferi indivizilor oportunități și avantaje. Reamintesc că ego-rețelele sunt un tip specific de rețele compuse dintr-un nod de referință (focal), denumit ego, și din toate celelalte noduri cu care ego-ul are legături (denumite alteri). În plus, în cadrul ego rețelelor sunt reprezentate și legăturile dintre alterii unui ego5. În ego-rețeaua din figura 3.5 sunt reprezentați un ego (nodul 6, identificat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea compozițională a ego-rețelei reprezintă o altă măsurătoare a capitalului social al unui nod focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
? = ? ? = 1 ? . difracția pe o rețea optică: Pe rețea cade un fascicul de lumină paralel monocromatic, perpendicular pe rețeaua R, iar cu o lentilă convergentă L se proiectează radiațiile, pe un ecran E aflat în planul ei focal. Pe ecran se vor observa un șir de maxim și minim ce alternează. În P0 se obține un maxim luminos, după care de o parte și de alta, maxime de intensități din ce în ce mai slabe, iar între aceste puncte de maxime diferite
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de la dioptru la imagine; x1 - distanța de la dioptru la punctul luminos; n1 și n2 - sunt indicii de refracție a celor două medii și R → raza diotrului sferic 2) a doua formulă fundamentală este . Se mai numește mărime liniară (transversală). distanțele focale a dioptrului sferic: 1) Când x1 = - ∞ (matematic), punctul luminos se găsește la - ∞ și razele luminoase care vin vor fi paralele cu axa optică principală și imaginea se va forma în focarul F2 (focar imagine) la distanța VF2, adică . 2) Când
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și razele luminoase care vin vor fi paralele cu axa optică principală și imaginea se va forma în focarul F2 (focar imagine) la distanța VF2, adică . 2) Când x2 = ∞ (matematic), rezultă imaginea se formează la infinit, iar distanța , numită distanță focală obiect și egală cu VF1: dioptrul plan: suprafața ce desparte cele două medii diferite de indicii de refracții n1 și n2 este plană. În acest caz R = ∞, iar cele două formule fundamentale sunt: ?. forma imaginilor în dioptrul plan: a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fizice din formulele fundamentale: R1 și R2 - sunt razele de curbură ale fețelor lentilei; n - indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o lentil: a) pentru x1 = ∞ (matematic), rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o lentil: a) pentru x1 = ∞ (matematic), rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că f2 = f1 , dovedind că o lentilă are două focare, situate de o parte și de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că f2 = f1 , dovedind că o lentilă are două focare, situate de o parte și de alta și la egală distanță, încât distanța focală se va calcula cu formula: pentru cazul când lentil se află în aer sau vid. formarea imaginilor în lentil: a) lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos față de lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]