2,734 matches
-
rigoarea, completează caracterul științific complex al studierii familiei. Constituind unitatea grupală fundamentală a societății, familia și problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflecție și analiză a spiritualității umane încă din timpuri străvechi. Iar de aproximativ un secol, ea focalizează și atenția mai multor discipline științifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru alăptat și crescut altor persoane, deși cazurile de deces al copiilor erau astfel foarte numeroase. După Sussman (1982), în Paris, în jurul anului 1800, numai 1 din 30 de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare poate fi imputată studiilor de acest fel, cât chestiunea reprezentativității. Cu alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra familiilor carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei în general. 1.5.5. Cercetările postbelicetc 1.5.5. Cercetările postbelice" Asupra acestor cercetări ne vom opri puțin, întrucât ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un răspuns complex la anumite condiții: sărăcia, lipsa de putere sociopolitică, promovarea în mass-media a violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate. Situațiile cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediului familial); - faza a treia constă în ședințe terapeutice obișnuite - bazate în special pe tehnicile terapiei structurale - ce au menirea de a controla și reduce conflictele maritale și familiale și nivelul general de EE; - în faza a patra, atenția se focalizează pe pacient, purtătorul de boală, dezvoltând strategii care să-i permită o conviețuire optimă cu ceilalți membri ai familiei: se insistă asupra consecințelor actelor comportamentale ce sfidează regulile familiei, se interzice folosirea drogurilor și a violenței în familie; - practica arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tendințelor domeniului, afirmându-se nu numai ca specialist în sociologia receptării, dar și ca distins propagator al problematicii artei teatrale. Cu un punct de vedere modern-echilibrat, criticul e deopotrivă receptiv la înnoire și atent la tradiție, întregul lui discurs fiind focalizat în ultimă instanță pe valoarea edifiantă a artei spectacolului, pe mesajul umanist. Pe de altă parte, tematic situat tot în lumea teatrului, un volum precum Talia ...Thaliei (1975), de pildă, grupează texte aparent aflate la frontiera dintre publicistica de observație
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
bani pentru campania electorală a acestuia (comportament). A doua orientare are ca obiect-țintă însuși comportamentul și se centrează foarte mult pe consecințele așteptate, așa cum se vede și în modelul discutat mai sus. Studiile clasice, în tradiția lui La Piere (1934), focalizate pe relația directă dintre atitudine și obiectul său (prima orientare), au cunoscut o revigorare prin luarea în considerare a unor mecanisme cognitive specifice, printre care mai relevant e acela al accesibilității mentale a atitudinii. Cu cât o atitudine este activată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și sociologia ca atare a găsit un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în practica obișnuită a grupurilor sunt pândite de aceste pericole și de altele, desigur, dar ele nu sunt atât de frecvente cum lăsau să se înțeleagă concluziile cercetărilor psihosociale inițiale. Funcționează aici un efect de natură epistemologică. Investigațiile s-au focalizat prioritar asupra cazurilor decizionale spectaculoase, și mai rar asupra celor obișnuite, care sunt „normale” și mai puțin interesante. Studii mai extinse, comparative, pe contexte socioculturale diferite, au arătat, bunăoară, că de foarte multe ori grupuri de o înaltă coeziune și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
curente, tradiționale - și lideri transformatori sau carismatici, personaje creative ce inovează viața grupurilor, produc schimbări radicale. Despre ei va fi vorba în finalul acestei secțiuni. Potrivit stilului de conducere, există lideri democrați, autoritari, laissez-faire, lideri orientați spre sarcină și lideri focalizați pe relațiile interpersonale din grup. Concepția celor trei stiluri de conducere identificate de K. Lewin și colaboratorii săi (1939) - a se consulta permanent cu membrii grupului (democratic), a lua decizii ferme personale fără apelul la părerile celorlalți din grup (autoritar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Fiedler este că schimbarea gradului de control va determina eficiența în funcție de tipul de orientare. Într-adevăr, s-a constatat că, de exemplu, pe măsură ce în grupele de infanterie comandantul câștiga în prestigiu (căpătând experiență în instrucție), deci în control, eficiența celor focalizați pe sarcină creștea, în timp ce a celor orientați pe relații descreștea (Taylor et al., 1994). Numeroase alte cercetări concrete au demonstrat faptul că performanța în conducere nu e legată în abstract de un stil anume, ci de adaptarea la circumstanțele specifice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rest, cărțile lui L. constituie o suită de incizii în contemporaneitate sau, cel mult, în istoria recentă. Astfel, bazată pe teoriile lui Pierre Bourdieu și B. Lahire, Construcția identității într-o societate totalitară (2003) constituie un temeinic studiu de caz focalizat asupra societății comuniste românești, percepută ca o permanentă „negociere a resurselor identitare între actorii sociali și partidul-stat”. „Actorii sociali” aleși pentru exemplificare sunt scriitorii, ale căror reacții oscilează între un pol „ontologic” (atitudinea constantă) și unul „pragmatic” (adaptarea conjuncturală). Fără
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
de lucru util pentru trecerea în cel de-al doilea plan ne oferă Ross (Ross, 1986, p. 8), care ne prezintă un inventar al definițiilor comunicării: • „Comunicarea reprezintă interacțiunea socială prin sistemul de simboluri și mesaje” (George Gerbner); „Comunicarea își focalizează interesul central pe acele situații comportamentale în care o sursă transmite un mesaj unui receptor, cu intenția manifestă de a-i influența comportamentele ulterioare” (Gerald R. Miller); • „Comunicarea este realizarea socială în comportamentul simbolic” (A. Craig Baird și Franklin H.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proces complex, definit de extrem de multe straturi, unele dintre acestea acționând în mod contradictoriu. • Modelul comunicării ca proces reciproc de influențe (figura 7), oferit de către Richard și Patricia Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 245), prezintă o altă viziune asupra fenomenului, focalizând atenția pe schimbările implicite și pe interacțiunea care are loc în cadrul comunicării, astfel încât vom avea de-a face cu o dimensiune dublă: pe de o parte, cu cea de start al comunicării și, pe de alta, cu cea de transformare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informațională, de relaționare etc.) și prin aceasta să-și facă mediul mai predictibil. Evidențiind meritele teoriei informației în structurarea și clarificarea dimensiunilor comunicării, nu trebuie să uităm totuși că există tipuri de comunicare - cea artistică, spre exemplu - care, dimpotrivă, sunt focalizate pe dezvoltarea ambiguității, incertitudinii, neclarificării. În cadrul comunicării artistice (sau a comunicării informale), ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor; se dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
considerat părintele ciberneticii, cercetător care a intenționat să dezvolte o știință generală a comunicării, aplicabilă deopotrivă omului și mașinii. Wiener continuă, prin curentul creat, studiile abordării sistemice (la baza căreia regăsim numele biologului Ludwig von Bertalanffy), care tindea să se focalizeze pe interacțiunile dintre elementele componente ale unui întreg, să vadă sistemul în perspectiva unei mulțimi dinamice, capabile de relaționări variate și în permanentă schimbare. Cibernetica (termen care derivă din greacă și înseamnă «cârmaci, conducere») pune accent pe feedback, care cuprinde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare trebuie concepută în termeni de niveluri de complexitate, de contexte multiple și de sisteme circulare” (apud Mattelart, Mattelart, 2001, p. 51). Perspectiva elaborată de câțiva dintre exponenții principali ai școlii de la Palo Alto (P. Watzlawick, J.H. Beavin, D. Jackson) focalizează demersul de cercetare mai degrabă pe relațiile dintre elemente decât pe acestea din urmă luate separat și specifică faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă; în cartea lor Pragmatics of the human communication. A study of interactional patterns, pathologies
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai remarcă și prin alți contributori la extinderea ariilor de cercetare în științele comunicării. În 1959, unul dintre membrii școlii de la Palo Alto, Edward T. Hall publică o primă lucrare intitulată The Silence Language, punând bazele proxemicii. Hall se va focaliza asupra rolului jucat de spațiu ca element de interacțiune, deosebind trei tipuri utilizate de diverse culturi în mod distinct: spațiul cu organizare fixă (orașe, case, camere), spațiul cu utilizare semifixă (mobilier, uși etc.) și spațiul informal (desemnând distanța care se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aici?» (...) personalul calificat are, la rândul său, o cale ideală de a respinge raționalizările pacienților” (Goffman, 1991, pp.142-143). Ordinea socială devine astfel o sumă de acorduri dezvoltate reciproc de către interactanți, acorduri care sunt supuse unei permanente redefiniri. Goffman se focalizează în special asupra riturilor de interacțiune, considerând că orice interacțiune presupune o anumită ritualitate. Aceasta din urmă implică faptul că, dacă dorim să avem o comunicare pozitivă, trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un conviv care rămâne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în acțiuni practice, în împrejurări practice, în cunoașterea comună, în structurile sociale și raționamentul sociologic practic. Această reflexivitate ne îngăduie să reperăm și să examinăm ocurența lor: ca atare, dă posibilitatea de a le analiza” (Garfinkel, 1992, p. vii). Etnometodologia focalizează accentul de cercetare pe analiza conversației, deoarece, pentru cercetătorii din cadrul acestei abordări, conversația reprezintă una dintre formele fundamentale de organizare socială. Un enunț verbal nu apare niciodată ca produs al unei singure persoane, ci este un produs al interacțiunii. În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
departe de o înțelegere corectă a acționării în interesul propriu; un accent explicit este pus pe morală și etică în comunicare. Studiile dialogice (Deetz ne spune că a preferat termenul de dialogic celui de postmodern), ca și cele critice se focalizează pe asimetria și dominarea în luarea deciziilor în organizații, dar, în opoziție cu studiile critice, studiile dialogice se centrează mai degrabă pe procesele micropolitice privind natura puterii și a rezistenței. Dominația este văzută ca fiind un fluid, o dezvoltare situațională
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmărite cu precădere de către studiile dialogice: (1) centralitatea discursului - cu sublinerea limbajului ca sistem care este central în procesele de construcție socială; (2) fragmentarea identităților - demonstrată de problema autonomiei și autodeterminării individului ca origine a înțelesului; (3) critica filosofiei prezentului - focalizată pe indeterminarea obiectelor și natura construită a oamenilor și realității; Tabelul 2. Caracteristicile prototipurilor discursive (adaptare după Stanley Deetz) Conjugând diverse accente ale teoriilor comunicării, analiza organizațională ajunge la un instrument util de lucru; astfel, analizele discursului în organizații relevă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
făcuse ca întreg procesul ce comunicare să fie ineficient. Dar ce? După cum am văzut, procesul comunicării poate fi definit prin interacțiunea componentelor sale: roluri de emitere și de recepție, construcția mesajului, apariția feedback-ului, canalul și contextul comunicării. Atunci când ne focalizăm pe răspunsul la întrebarea „ce caracterizează o comunicare eficientă?”, observăm că fiecare dintre aceste elemente își are importanța sa: spre exemplu, educația s-a axat în special pe modul în care profesorul, în calitatea sa de emițător, poate să construiască
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care transmițătorul nu a intenționat să le transmită; este o barieră serioasă în calea comunicării educaționale, implicând de obicei și un factor preconflictual (un profesor care îi va cere unui elev indisciplinat să vină cu părinții la școală va focaliza gândirea acestuia pe ideea că această întâlnire va avea urmări neplăcute în ceea ce-l privește, dar lucrurile pot să nu stea așa, motivul chemării părinților fiind complet diferit). De reținut că filtrarea nu este bună sau rea în sine (chiar dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lumină proastă pentru greșeala făcută. Remarcăm că rolurile feedback-ului sunt relativ bine conturate în literatura și practica pedagogică de la noi; este totuși vorba despre un accent evident pe feedback-ul de tip evaluativ. În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția mai mult asupra celui de-al doilea tip de feedback, cel nonevaluativ - care se folosește atunci când vrem să aflăm mai multe despre sentimentele unei persoane sau vrem să o ajutăm să-și formuleze anumite păreri asupra unui subiect anume
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]