1,627 matches
-
lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
, revistă apărută la București, neregulat, între august 1875 și mai 1878. Prin 1875 era redactor E. I. Popescu. În anii următori este posibil să fi redactat revista I. S. Spartali, autor al celor mai multe traduceri incluse în sumar. Foiletonul marilor gazete din Paris era sursa literaturii publicate în R.i., periodic destinat cititorilor de nivel cultural mediu. Alți colaboratori sunt Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici, C. D. Ștefănescu, G. I. Goleșteanu. Scriitorii din ale căror opere se
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
de presă în cadrul Legației României de pe lângă Sfântul Scaun. În 1943 părăsește pentru totdeauna țara și se stabilește la Roma. Activitatea lui R. a fost dedicată exclusiv jurnalismului, pe care l-a practicat cu pasiune, de la reportajul de fapt divers la foiletonul literar și la articolul de fond, fiind „unul dintre cei mai interesanți gazetari din presa de stânga” (Monica Lovinescu). Fidel ideilor sale democratice, în anii premergători celui de-al doilea război mondial intră în echipa lui Grigore Gafencu de la „Timpul
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
lui Paul Verlaine. Alături de Petică, publică versuri sonore, dar lipsite uneori de substanță, Cincinat Pavelescu, precum și D. Nanu, aflat sub înrâurire eminesciană, D. Karnabatt ș.a. Prozatorii gazetei sunt Alceu Urechia, Septimiu Sever Secula, Em. Grigorovitza și Al. Cazaban. Apar, în foileton, și traduceri din E. Marlitt, Victor și Paul Margueritte, R. Haggard, Ponson du Terrail, Mark Twain (Bărbierul anglo-saxon, în tălmăcirea unui A. Victor, probabil Victor Anestin). În R.j., ca și în alte periodice ale epocii („Epoca”, „L’Indépendance roumaine
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46/1935 e publicat în foileton romanul Vâltoarea, al unui autor ce semnează Eugeniu de Herbay (probabil un pseudonim). Emil Isac colaborează cu un scurt eseu intitulat Intermezzo liric, lui Ion Breazu îi aparțin articolele Literatura contimporană din România și Viața literară românească în Ardealul de după
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
sau biografice de Mihail E. Ionescu (despre activitatea din exil a poetului Aron Cotruș) și Nicolae Georgescu (serialele Apoi a început neantul și Eminescu și francmasoneria), traduceri din Isaac Asimov și Henry Warren (romanul de senzație Aventurile submarinului Dox, în foileton). O mențiune aparte merită și interviurile cu Marin Sorescu, Edgar Papu, N. Carandino, ca și acela cu Aurel Cioran, desfășurat în mai multe numere și evocând copilăria lui Emil Cioran. Alți colaboratori: Ion Mureșan, Ovidiu Bădina, Nicolae Rotaru, N. Scurtu
ROMANUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289363_a_290692]
-
Raicu, Critica, 363-368; Alexiu, Ideografii, 164-166; Iorgulescu, Scriitori, 137-140; Alboiu, Un poet, 207-208; Ruja, Valori, 113-115; Dimitriu, Singurătatea, 191-197; Lit. rom. cont., I, 686-687; Popa, Competență, 269-285; Tuchilă, Cetățile, 131-147; Cristian Livescu, „Demonul” lui Ioanid Romanescu, ST, 1983, 10; Dobrescu, Foiletoane, III, 15-23; Simion, Scriitori, III, 244-255; Tașcu, Poezia, 267-274; Grigurcu, Existența, 336-343; Călinescu, Biblioteci, 152-156; Rotaru, O ist., III, 415-417; Val Condurache, De la Ion Gheorghe la Ioanid Romanescu, CL, 1989, 3; George Popescu, Lecția de poezie, VR, 1990, 2; Cornel
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
face cunoscută activitatea cercului s-a editat R.l., prin transformarea numărului de duminică al „Românului” într-o publicație de beletristică. Paginile consacrate politicii sunt înlocuite cu o succintă rubrică de știri și un rezumat al evenimentelor din săptămâna precedentă. Alături de foiletonul cotidian din „Românul”, care continuă în supliment, se publică și cronici literare sau dramatice, poezii, schițe, nuvele. Viața culturală din București, din provincie și din Transilvania este ilustrată cu o pagină de recenzii, note bibliografice, știri și „ecouri”. Pentru a
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
publicată în paginile cotidianului. Viața de glorie și de pasiune a marei Darclée, serial inițiat de N. Carandino, cronicarul dramatic al publicației, nu depășește cadrele epicului senzațional, după cum un roman al lui Sandu Emilian, Ochiul lui Vishnu, tipărit tot în foileton, reprezintă o tentativă de captare a interesului publicului. Cu Viața de haz și de necaz a lui Tănase, N. Carandino apelează la aceleași mijloace facile, întărind ideea de literaturizare în scop comercial. I.I.
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
care le traduce singur, întocmește note de informație și bibliografice despre literaturile străine. Interesul său pentru literatură scade însă pe măsură ce politica îl acaparează și, cu vremea, rubricile literare se restrâng, pentru a se rezuma, în special după 1866, la un foileton obișnuit, în care se publică un roman francez. În R. s-au tipărit traduceri din George Sand, Balzac, Jules Verne, Al. Dumas, Al. Dumas-fiul, A. Karr, Alphonse Daudet, Émile Zola, Anatole France, Ed. About, E. Souvestre, A. Achard. După 1877
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
de cercetător. Colaborează cu studii, fragmente de roman, povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase investigări ale trecutului, un Ev Mediu altminteri obscur, completată de fantezie, cu influențe din Walter Scott și, nu în ultimul rând, din literatura populară. În pofida unei anumite prolixități, cartea se
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
II, București, 1962, 142-171; Damian, Direcții, 245-254, passim; Dimisianu, Schițe, 65-70; Mircea Iorgulescu, „De ce văd invers?”, RL, 1970, 31; Constantin, Prozatori-critici, 98-100; Dana Dumitriu, Muntele magic, RL, 1980, 35; D. R. Popescu, Portretul scriitorului la maturitate, RL, 1980, 39; Dobrescu, Foiletoane, II, 129-138; Iorgulescu, Ceara, 225-234; Dimisianu, Lecturi, 146-151; Vlad, Lectura rom., 212-216; Odangiu, Romanul, 140-143; Moraru, Textul, 180-184; Ungureanu, Proza rom., I, 688-698; Teodor Tihan, Petre Sălcudeanu - pe noi „corăbii cu suflete”, ST, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 202-205; Dimisianu, Subiecte
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Rosetti, Carmen Sylva, A. Mândru, Al. Soare-Sorin, Victor Eftimiu, proză de Ion Gorun, Victor Eftimiu, cronici dramatice și eseuri de I. Tedescul (Barbu Nemțeanu). O secvență bine susținută este aceea care urmărește activitatea Operei Naționale din București. Se dă în foileton traducerea romanului Femeia cu colierul de catifea de Alexandre Dumas. Revistă de tip magazin, L. i. are și preocupări de turism, filatelie, artă plastică (profiluri ale unor pictori de seamă: N. Vermont, Iser ș.a.). De altfel, fiecare număr oferă pe
LUMEA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287881_a_289210]
-
Lucian Blaga, Emanoil Bucuța, Eugen Boureanul, Emil A. Chiffa. Proză publică Ion Agârbiceanu. Cu articole diverse colaborează Constanța Hodoș, George Oprescu, Constantin Stanca, Simion Mehedinți, Al. Ciura, Lelița Sanda (pseudonim al directoarei publicației), Ioan Lupaș, Dariu Pop. Se traduce în foileton romanul Lazarine de Paul Bourget și sunt transpuse și alte scrieri de Hans Christian Andersen, Marguerite Andoux ș.a. Ultimul număr este închinat în întregime reginei Maria. Publicația rămâne una de referință prin seriozitatea cu care susține emanciparea socială a femeii
LUMINA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
literară și științifică”, mai întâi ca număr de duminică (rar în numărul de luni al ziarului), apoi într-o ediție separată, bogat ilustrată și cu format de revistă. Totuși, nici cotidianul nu a neglijat literatura, având în mod permanent un foileton, cronici teatrale, informații și rubrici literare. Când la 23 februarie 1897 suplimentul își suspendă apariția, L. n. cedează redactorilor literari coloana a cincea din prima pagină și primele coloane din pagina a doua, publicând în continuare un variat material beletristic
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
cincea din prima pagină și primele coloane din pagina a doua, publicând în continuare un variat material beletristic și critic. Principalul colaborator literar al gazetei este C. Dobrogeanu-Gherea, prezent cu articole polemice (controversa cu G. Panu, autor al seriei de foiletoane intitulate Critica și literatura, apărute în „Epoca literară”) și de critică literară. Au mai scris aici H. Sanielevici și Em. D. Fagure. În foileton apar traduceri de bună calitate literară, din scriitori europeni și americani (E.A. Poe, Dickens, Petőfi, Tolstoi
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
gazetei este C. Dobrogeanu-Gherea, prezent cu articole polemice (controversa cu G. Panu, autor al seriei de foiletoane intitulate Critica și literatura, apărute în „Epoca literară”) și de critică literară. Au mai scris aici H. Sanielevici și Em. D. Fagure. În foileton apar traduceri de bună calitate literară, din scriitori europeni și americani (E.A. Poe, Dickens, Petőfi, Tolstoi, Heine ș.a.). R.Z.
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
Alexandru Hâjdeu, avea legături cu Gh. Asachi, Nicolae Dimachi, Costache Conachi și Mihail Kogălniceanu. Câteva poezii îi apar „desțăratului din Moldova” în revistele și almanahurile vremii: „Albina românească” (1830), „Dacia literară” (unde a inaugurat rubrica de poezie), „Almanah pentru români”, „Foiletonul Zimbrului”, de sub tipar ieșindu-i volumele Povestea povestelor (1843) și Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei (1868). În 1866, când se constituie Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, S. va fi numit membru activ. Bolnav, se retrage
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
cer promovarea unei culturi naționale sau în conferința Datine și credința naționale. Publicația adună, la rubrica „Tribuna literară”, câțiva autori cunoscuți: I. A. Bassarabescu, Ion Gorun, V. G. Morțun, alături de redactorul Vasile Pop, prezent și el cu însemnări variate. În foileton apar V. A. Urechia, cu evocarea istorică Logodna prin sărutat, Virgil Cioflec (nuvela Culiță) și foarte tânărul Mihail Sadoveanu (sub pseudonimul M. S. Cobuz), cu povestirile Fiul pierdut (49/1900) și Tatăl (51/1900). Poeziile sunt mai puțin interesante. Frecvent
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
S. este totodată comunist în ilegalitate, ceea ce face să fie trimis pe front în linia întâi, ca sergent la artilerie (1941-1944). Dat dispărut după luptele și înfrângerea de la Stalingrad, cade prizonier, apoi evadează: secvențe ce par desprinse dintr-un roman foileton, fără a fi astfel. Între 1944 și 1945 e translator pe Frontul de Vest, iar după 1945 publică în „Națiunea română” din Cluj. În 1945 își ia licența cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
București, 1989; Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, introd. edit., București, 1999. Traduceri: André Frossard, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un debut remarcabil, RL, 1977, 30; Alboiu, Un poet, 20-25; Dobrescu, Foiletoane, II, 261-270, III, 185-191; Piru, Debuturi, 56-60; Zaciu, Cu cărțile, 204-210; Nicolae Manolescu, Un nou chip de a face critică, RL, 1983, 5; Grigurcu, Între critici, 289-293; Sângeorzan, Anotimpurile, 193-205; Nicolae Manolescu, Nodul gordian, RL, 1988, 8; Piru, Critici, 291-294
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
192-207; Popa, Dicț. lit. (1977), 547-548; Dana Dumitriu, Convergența unor destine, RL, 1979, 27; Val Condurache, „Sărutul pământului”, CL, 1980, 6; Ioan Holban, Biografiile lui Corneliu Ștefanache, CRC, 1980, 3; Valentin Tașcu, „După echinocțiul de primăvară”, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 116-122; Mircea Iorgulescu, Nimic despre trecut, RL, 1984, 12; Vlad Sorianu, Romane sociale. Corneliu Ștefanache - „Ruptura”, ATN, 1984, 10; Val Condurache, Un prozator „profesionist”, SLAST, 1986, 9; Mircea Iorgulescu, Romanul orchestră, RL, 1986, 13; Holban, Profiluri, 232-239; Rotaru, O
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Drept, luându-și licența la ambele în 1924. Își va continua studiile la Paris, între 1926 și 1928, obținând doctoratul în drept și științe economice cu teza La Roumanie et la réparation des dommages de guerre. Debutează cu „adaptarea” în foileton Minunata călătorie a istețului Ionică în „țara de dincolo de neguri”, în toamna anului 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimei”. Semnătura îi mai apare, destul de frecvent, între 1923 și 1928, în „Buletinul Asociației Studenților Creștini”. Întors în țară, va fi
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
în 1934, se produce scandalul iscat în jurul romanului lui Sebastian, De două mii de ani, datorită prefeței antisemite (de un antisemitism fundamentalist, pe teme teologale) și cartea era unanim înjuriată (și de la dreapta și de la stînga), Eliade, loial, publică un lung foileton în Vremea (în două numere), apărînd romanul și polemizînd chiar cu profesorul său iubit pentru ideile din prefață. Deodată, nu fără o istoricitate a fenomenului, Sebastian își dă seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]