973 matches
-
lemnoase caracteristice pădurilor din România; produse obținute în industria de prelucrare a lemnului. ACTIVITățI ECONOMICE 117 • lemnul de rășinoase, cu cele mai multe unități de prelucrare repartizate în Carpații Orientali (aproape 20, între care Vama, PrunduBârgăului, Piatra Neamț, Gheorgheni, Nehoiu etc.); • lemnul de foioase (în principal fag, dar și alte esențe), cu întreprinderi amplasate mai ales în zona colinară: Fălticeni, Ciurea (lângă Iași), Gugești (jud. Vrancea), Stâlpeni (jud. Argeș) etc. b) industria de placaje, furnire și plăci aglomerate din lemn (PAL) și plăci fibrolemnoase
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 000 m, cele mai multe însă la 300 - 500 m. Este spațiul cu cele mai multe așezări, deoarece condițiile naturale fiind extrem de favorabile au permis dezvoltarea lor continuă încă din Antichitate. În timp, multe din caracteristicile mediului natural au suferit transformări: pădurile de foioase au fost treptat înlocuite cu suprafețe agricole (pomicultură, viticultură, fânețe, culturi cerealiere etc.), pe terase și, în mai mică măsură, pe versanți s-a dezvoltat o rețea densă de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIUPERCILOR DIN GENUL PLEUROTUS 8.1. Importanța economică a ciupercilor Pleurotus spp. Ciupercile Pleurotus spp. prezintă o importanță economic deosebită deoarece partea comestibilă, carpoforii, se realizează din material cu valoare energetic scăzută. Din 150 kg rumeguș de foioase, paie de grâu sau ciocălăi de porumb, se poate obține o producție de 30 kg ciuperci, care asigură omului peste 1 kg substanțe proteice. Această cantitate de substanțe proteice echivalează cu 4 -5 kg carne de vită sau porc, astfel
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la crapul de cultura, cunoscut a avea o mare variabilitate, și fiind intens studiat în Germania, nu s-a realizat decât rasa “Spiegelkarpfen”, adică crapul oglinda (Darvin, 1963). Un exemplu și mai relevant îl reprezintă arborii ce alcătuiesc pădurile de foioase sau de conifere. Variabilitatea lor este mare, dar lipsa unei selecții dirijate de om, deosebește semnificativ acești arbori de pomii fructiferi, care au dat naștere la numeroase soiuri si varietăți. Acțiunea permanenta a omului face ca rasele sau soiurile noi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
o eră sau perioadă; Fertilitate= capacitate a populațiilor de animale de a produce elemente sexuale viabile și de a da un număr cât mai mare de indivizi în perioada lor fertilă; Frunzar= totalitatea frunzelor căzute de la arborii din pădurile de foioase și de conifere, livezi, precum și din pajiști, ce formează o pătură mai mult sau mai puțin continuă pe suprafața solului; Fum= poluant atmosferic format din gaze de ardere și mici particule solide nearse; G ,,Graba strică treaba.’’ Geologie= știință a
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
În prezent, pe scară mondială se înregistrează o creștere îngrijorătoare a CO2 din atmosferă, cu influențe nefaste asupra tuturor organismelor vii. S-a demonstrat științific faptul că un hectar de pin produce anual 30 t de oxigen, o pădure de foioase produce cca. 16 t/ha în timp ce culturile agricole doar 3-10 t/ha. În același timp arborii și arbuștii fixează anual cca. 2 kg carbon/metru pătrat de suprafață foliară, în zona tropicală, cca. 0,3 kg/m2 în zona temperată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor de foioase sempervirescente. Culoarea frunzișului la speciile ornamentale are o gamă dominantă a tonalităților de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor de foioase sempervirescente. Culoarea frunzișului la speciile ornamentale are o gamă dominantă a tonalităților de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben, albăstrui, argintiu, dispuse uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
speciilor se recomandă să se aibă în vedere interacțiunea grad de poluare condiții de mediu specie. Se pot proiecta mai multe tipuri de grupări: Grupări alcătuite din aceeași specie sau grupări dinamice, din mai multe specii; Grupări alcătuite numai din foioase sau din foioase cu conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să se aibă în vedere interacțiunea grad de poluare condiții de mediu specie. Se pot proiecta mai multe tipuri de grupări: Grupări alcătuite din aceeași specie sau grupări dinamice, din mai multe specii; Grupări alcătuite numai din foioase sau din foioase cu conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau din foioase cu conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
fitogeografic, comuna Oncești se află într-o zonă forestieră în partea superioară la est și la vest, iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de importantă. Dar n-a fost să fie așa. Cândva aveam să aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a crescut, ajungînd În sec al XVI-lea la 7 m, dimensiune obișnuită până În sec. al XVIII-lea. La producerea fontei În furnal unicul combustibil folosit era cărbunele de lemn numit mangal. Acesta era obținut prin reducerea lemnului tare, de foioase, În cuptoare specifice amenajate sau impovizate, cunoscute În țara noastră sub numele de ”bocșe”. În secolul al XVIII-lea apare ideea folosirii cocsului În furnal, care treptat a condus la eliminarea completă a mangalului. În 1735 În Anglia s-a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din piei de animale cu pereți plisați pentru comprimarea și suflarea aerului, acționat hidraulic (sistem de pârghii) sau prin mânere. - Bocșă = cuptor În aer liber de obținere a cărbunelui din lemn prin incarbonizarea treptată, prin arderea mocnită a lemnului de foioase, mai ales a celui de fag și stejar. Acest cărbune astfel obținut din lemn se numește mangal. Aplicație practică Identificați pe figura nr. 15 elementele componente ale unui atelier de prelucrare a minereurilor de fier: furnalul, vereul=presa hidraulică acționată
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de extragere a aurului apare În evul mediu, când Încep să se dezvolte o serie de mașini de sfărâmat minereul (șteampuri) acționate de forța apei. După uscare, minereul era topit În cuptor utilizând drept combustibil mangalul (cărbune din lemn de foioase). Metalurgia aurului are vechi rădăcini și În Europa Centrală unde cantități importante de aur sau găsit mai ales În râurile Transilvaniei și În Munții Apuseni (figura nr. 17). Dovezile arheologice arată că aurul s-a strâns și prelucrat În aceste
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Își completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de bureți este vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor anterioare în formă de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.3) 3 Genul Teretrius Erichson La noi o singură specie, răspândită sub scoarța esențelor de foioase în galeriile de Scolytidae. Teretrius fabricii Mazur (picipes F.) Corpul cilindric, puternic convex. Măciuca antenelor oviformă. Capul prezintă o punctuație fină și deasă, precum și gropițe frontale. Pronotul transvers cu unghiurile drepte, marginile lui laterale au o bordură accentuată. Scutelul extrem de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai lungi decât late, ușor îngustate posterior. Jumătatea anterioară a elitrelor fără strii discale. Propigidiul prezintă o punctuație fină. Marginile prosternului cu o bordură dublă, iar marginea anterioară a mezosternului este lipsită de o bordură vizibilă. Sub scoarța esențelor de foioase, îndeosebi de plop. l=2,5-3,5 mm. (Pl. VII, fig.8) ♂ Baza pigidiului cu câteva puncte adâncite. 17 Genul Paromalus Erichson Corpul îngustat, oval-alungit și convex, uneori cu marginile laterale paralele. Clipeul este delimitat de o strie foarte fină
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]