8,564 matches
-
Marele Premiu al Festivalului, Orfeul de Aur (Grand Prix „Golden Orpheus”). Ansamblul Operei Comice pentru Copii condus de Smaranda Oțeanu Bunea a devenit astfel membru cu drepturi depline al Euro Folk Academy și va reprezenta România la Campionatul Mondial de Folclor - World Folk 2014. ”La acest festival, impresionant prin desfășurarea de forțe și organizare, au evoluat ansambluri din Europa care s-au prezentat cu muzică etno, cu folclor arhaic sau cu folclor clacisizat. Toți au respectat rădăcinile folclorului autentic. Valoarea artiștilor
Marii premii în Turcia și Bulgaria by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83441_a_84766]
-
depline al Euro Folk Academy și va reprezenta România la Campionatul Mondial de Folclor - World Folk 2014. ”La acest festival, impresionant prin desfășurarea de forțe și organizare, au evoluat ansambluri din Europa care s-au prezentat cu muzică etno, cu folclor arhaic sau cu folclor clacisizat. Toți au respectat rădăcinile folclorului autentic. Valoarea artiștilor Operei Comice din București a fost unanim recunoscută și apreciată de public în primul rând, dar și de membrii juriului. Au meritat din plin Marele Premiu! ” - ne-
Marii premii în Turcia și Bulgaria by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83441_a_84766]
-
Academy și va reprezenta România la Campionatul Mondial de Folclor - World Folk 2014. ”La acest festival, impresionant prin desfășurarea de forțe și organizare, au evoluat ansambluri din Europa care s-au prezentat cu muzică etno, cu folclor arhaic sau cu folclor clacisizat. Toți au respectat rădăcinile folclorului autentic. Valoarea artiștilor Operei Comice din București a fost unanim recunoscută și apreciată de public în primul rând, dar și de membrii juriului. Au meritat din plin Marele Premiu! ” - ne-a spus Nikolov Kaloyan
Marii premii în Turcia și Bulgaria by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83441_a_84766]
-
Campionatul Mondial de Folclor - World Folk 2014. ”La acest festival, impresionant prin desfășurarea de forțe și organizare, au evoluat ansambluri din Europa care s-au prezentat cu muzică etno, cu folclor arhaic sau cu folclor clacisizat. Toți au respectat rădăcinile folclorului autentic. Valoarea artiștilor Operei Comice din București a fost unanim recunoscută și apreciată de public în primul rând, dar și de membrii juriului. Au meritat din plin Marele Premiu! ” - ne-a spus Nikolov Kaloyan, directorul EAFF (European Association of Folklore
Marii premii în Turcia și Bulgaria by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83441_a_84766]
-
1957-1961, la prestigiosul conservator bucureștean. Aici a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștrii ai muzicii și pedagogiei muzicale românești: Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Marțian Negrea (compoziție), Tudor Ciortea (forme muzicale), Alfred Meldelsohn (orchestrație), George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare, tânărul muzician este numit profesor la Școala Elementară de Muzică nr. 2 din București. În paralel, ocupă prin concurs și funcția de cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare, tânărul muzician este numit profesor la Școala Elementară de Muzică nr. 2 din București. În paralel, ocupă prin concurs și funcția de cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române, iar din 1963 și până la trecerea prematură și fulgerătoare în eternitate, la vârsta de numai 39 de ani, compozitorul și muzicologul Liviu Glodeanu, face parte din grupul de lectori de la prima instituție de concerte a țării - Filarmonica „George
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului. Rolul folclorului în creație, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc care au văzut lumina tiparului în prestigioasa publicație revista Muzica. Pentru ampla și excepționala sa activitate de creație, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a acordat de
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului. Rolul folclorului în creație, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc care au văzut lumina tiparului în prestigioasa publicație revista Muzica. Pentru ampla și excepționala sa activitate de creație, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a acordat de trei ori
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
tizului acestuia, cu mult mai notoriu, Cristian Tudor Popescu. Iar exemplul nu e nici pe departe singular. Metoda optică exersată aici nu e a focalizării jurnalistice, ci a difuziunii mediate de un alt obiect cultural. Care poate aparține, după caz, folclorului urban, presei naționaliste, cinematografiei hollywoodiene sau lanțurilor de edituri de la noi. Desigur, cel mai palpitant dintre capitole grupează și discută minuțios ororile vehiculate în ziarele românești ale primului deceniu postrevoluționar. Iată o selecție aproape întâmplătoare și complet lipsită de echivoc
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
ciudate, cu o compoziție... arbitrară. Nu-i rostul poeziei?... Care să fie origina acestei...Curiozități care a ucis pisica?... Este ea (și asta vreau să știu) ideea unui autor inspirat? Care, lansând-o, s-a cufundat în vorbirea generală?, în folclor... Am avut, pe vremuri, o pisică, pe care o chema Grete. Era albă, leneșă, tot timpul cu boticul ei roz reniflând lucrurile ce se găseau în raza privirii ei, însoțită de un scurt mieunat, interogativ. Știm când îi plăcea ceva
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
american. Instrumentiștii români i-au copiat pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne folosim creierul, că de aceea ni l-a dat Dumnezeu, să controleze
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne folosim creierul, că de aceea ni l-a dat Dumnezeu, să controleze inspirația. Ca să dai ceva spiritual, și să adaugi ritmurile românești, și sunetele foarte sofisticate de folclor românesc trebuie să ai inspirație, să posezi cunoștințe despre muzica de dans, dar, mai important, despre folclor. Nu folclorul tratat de Enescu sau de Bartók, ci muzica tradițională originală. Trebuie să asculți, trebuie să vezi lucruri scrise. Eu am reușit
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
aceea ni l-a dat Dumnezeu, să controleze inspirația. Ca să dai ceva spiritual, și să adaugi ritmurile românești, și sunetele foarte sofisticate de folclor românesc trebuie să ai inspirație, să posezi cunoștințe despre muzica de dans, dar, mai important, despre folclor. Nu folclorul tratat de Enescu sau de Bartók, ci muzica tradițională originală. Trebuie să asculți, trebuie să vezi lucruri scrise. Eu am reușit, pentru că am iubit aceste tipuri de muzică. Mai întâi, am ascultat această muzică la radio, din întâmplare
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
l-a dat Dumnezeu, să controleze inspirația. Ca să dai ceva spiritual, și să adaugi ritmurile românești, și sunetele foarte sofisticate de folclor românesc trebuie să ai inspirație, să posezi cunoștințe despre muzica de dans, dar, mai important, despre folclor. Nu folclorul tratat de Enescu sau de Bartók, ci muzica tradițională originală. Trebuie să asculți, trebuie să vezi lucruri scrise. Eu am reușit, pentru că am iubit aceste tipuri de muzică. Mai întâi, am ascultat această muzică la radio, din întâmplare. N-am
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
este cel concluziv, din melodia lui McHugh. Originalitatea discului comentat aici, s-a vădit încă din titlul-declarație: Identification. Iancy Körössy dovedise pe parcursul primelor patru piese, cine este. Dar muzicianul de jazz atât de puternic legat de melodica, armoniile și ritmurile folclorului românesc a înțeles atunci, la prima ieșire în lumea jazz-ului vest-european, în preziua intrării în Statele Unite ale Americii înțesată de pianiștii performanți ai locului, că atuùl său cel mai puternic este noutatea, ineditul zonei etno-culturale ce-i aparține. Demonstrația
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
impresionează în cel mai înalt grad. Este o surpriză de proporții să îl descoperi pe Iancy Körössy, stăpânul inelelor istoriei jazz-ului american (blues, dixie, stride, bop, free), ofițerul stării civile care a oficializat legăturile considerate mult timp neserioase între folclor și jazz, între muzica clasică europeană și jazz, aducându-i într-o neașteptată și profundă comuniune pe Wagner, Liszt, Rahmaninov, Skriabin și Bill Evans. Aceste confesiuni de mare vibrație interioară exclud orice element facil, de complimentare a urechii. Nesfârșirea melodiei
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
folclorică originară, manierei jazzistice. Și acum, cele trei tipuri de invenție melodică sunt combinate cu o naturalețe foarte rar întîlnită. Mahala este una dintre cele mai originale secvențe ale discului, în primul rând din cauza dispunerii armonice a temei aleasă din folclorul lăutăresc. Interesant apare extinderea ariei geografic-muzicale, prelucrarea luminând întorsături melodice de tip azer, armenesc și balcanic (tradiții pe care ascultătorii interesați din România le-au cunoscut, la intervale mari de timp, prin înregistrările sau recitalurile pianiștilor Vagif Mustafa Zadeh, Harry
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
libitum (în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea organică a limbajului jazz-ului american cu limbajul folclorului muzical românesc (cu predilecție de tradiție lăutărească - abia în ultimul disc publicat în timpul vieții autorului apărînd teme de improvizație preluate sau inspirate din repertoriul țărănesc);<footnote Ex.: Dans din Oaș, piesa nr. 3 de pe cd-ul Dor de acasă, Electrecord, EDC
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
decazi atît de rău, încît să n-aibă cine să te îngroape, iar hoitul tău să devină hrană pentru cîini. E un blestem al sărăciei și al totalei dezonorări, nu să te trezești devorat de cîini. Nici măcar extrema inventivitate a folclorului urii la români n-a mers pînă acolo. Încît tragedia acestei fetițe și a părinților ei înseamnă mult mai mult decît un fapt divers oribil. E un sinistru semn al nepăsării și al iresponsabilității primarilor, al guvernului și nu în
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte considerente, și anume că profesorul Vrabie făcuse, în tinerețe, studii de etnografie
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației populare românești, aduc un nou mod de a înțelege acest domeniu, studiul global cedând aici privirii îndreptate spre fiecare categorie
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
forma poetică cea mai originală inventată de Alecsandri se găsește nu atît în ciclul Doine, cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează în rearanjarea folclorului românesc și universal, mai ales a celui de esență paremiologică. Atunci cînd plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]