1,316 matches
-
d-na Licuța” a fost deosebit de apreciată și cu autoritate comparabilă cu a soțului său Ionel Basoc. În Țepu, unde s-a născut Tudor Pamfile, a desfășurat o activitate culturală excepțională conducând diferite formații artistice și contribuind la reconsiderarea ofițerului folclorist. Cu toate că a fost nevoită să suporte efectele „deschiaburirii” care i-au frânt aripile, se consideră realizată și mulțumită. E foarte ectivă intelectual și fericită împreună cu copiii săi. 39. Maria (CALOIANU) POPAAstăzi în California. A fost profesoară și este apreciată de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ele sunt îmbrăcate în alb, pe alocuri au în mijloc o pereche nupțială: mireasă și ginere ori numai mireasa poartă o panglică roșie în păr”. Autorul se bazează în mare parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite puncte fixe, aproape pînă la identitate, cu Paparuda. Există suficiente motive, după părerea îndreptățită a regretatului folclorist Nicolae Rădulescu, pentru asocierea lui Lazăr, „erou vegetațional”, cu Dumuzi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite puncte fixe, aproape pînă la identitate, cu Paparuda. Există suficiente motive, după părerea îndreptățită a regretatului folclorist Nicolae Rădulescu, pentru asocierea lui Lazăr, „erou vegetațional”, cu Dumuzi, Osiris, Adonis și Attys. Elemente comune: a) Nașterea miraculoasă. „La naștere, Lazăr apare înfășat în elemente vegetale: foi de viță, foi de nuc, legat în crengi de vișin”; „Adonis s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
decît mutarea discuției pe alt plan. În multe situații, forma etimologică provoacă dificultăți nedorite, în privința originii și conținutului unui ritual. Soluția convenabilă se arată mult mai simplă: descoperirea ritualului pînă la identificarea de motive, variante și tipologii, cum au procedat folcloriștii de mai tîrziu, de la A. Candrea la Mihai Pop sau Ion și Maria Cuceu. Pe această cale urmează să se vadă în ce măsură se poate vorbi despre Paparudă și Caloian, ca obiceiuri agrare răspîndite pe teritorii mai mult ori mai puțin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cunoaște o secretă reglementare ritualică. Nu are șanse de izbîndă cel care nu respectă consemnele. În Caloian și în Miorița, „maica bătrînă” apare în două ipostaze necorelate, dacă nu contradictorii. În legătură cu prima, varianta Vrabie a Caloianulului, costumația a părut unui folclorist neadecvată, sub impulsul vieții istoriate. Faptul ține de ordinea evidenței. Linia îndătinată se menține prin apariția personajului feminin care își caută fiul interogînd cu disperare „Prin pădurea rară”. Tragicul vegetațional se mută în antropologie deschizînd cale în direcție ontologică. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
secolelor, pînă în ajunul modernității, un remarcabil tezaur de forme de esență mitică. Este și cazul românilor. Obsedați de „teroarea istoriei” (dramă a intelectualului modern), mulți ambițioși au găsit suportul moral, deloc neglijabil, în memoria documentelor. Cuvîntul de ordine printre folcloriștii din generația lui S. Fl. Marian (și ca avertisment) continua să rămînă: „Comorile noastre se prăpădesc”. Morala: să le adunăm cu grăbire, ca să dovedim că existăm cu adevărat. Și „lucrarea împreună” a probat că existăm; dar, cu deosebire, în spațialitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
text la text, cu toată rigoarea filologică. Dar cred sigur că Miorița a rămas neclintită, în perfecta ei autenticitate. Cel mult, folcloristul-poet a scuturat-o de praful istoriei și a repus-o în circulație. Atît. O ceartă de pe vremuri dintre folcloriștii prea zeloși pare de domeniul anecdotei: D. Caracostea, Ovid Densusianu și Adrian Fochi au încercat, fiecare pe cont propriu, să elimine versurile din Miorița, susceptibile a fi fost „corectate”. Nu s-au înțeles asupra segmentelor incriminabile. Capodopera a fost ciopîrțită
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să rămînă în umbră, să verse șiroaie de lacrimi și să se vaiete neputincios. De altfel, Mihail Sadoveanu s-a arătat aproape indiferent la comparațiile privind cele două opere. Dat fiind că stăpînea o informație extrem de bogată, la concurență cu folcloriștii cei mai redutabili, mi se pare mai mult ca sigur că avea în vedere perspective mai largi în înțelegerea problematicii mioritice. Se bucura și de avantajul, aproape unic, de a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moment critic sunt necesare operații metodologice, cu scopul de a deschide noi perspective discuțiilor. Trebuie să se renunțe la prejudecata că fiecare direcție în parte a pus punctul pe i în înțelegerea poemei. Faptul îi pune în gratuită divergență pe folcloriști, adoptînd poziții partizanale, iar pe cititorii obișnuiți îi aruncă într-o mare derută; ceea ce înseamnă opacizarea cunoașterii, și într-o parte, și în cealaltă. Iată cîteva aspecte metodologice: 1. Adevărul gol-goluț este că mai fiecare direcție, din cercetarea tradițională, și-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
într-o mare derută; ceea ce înseamnă opacizarea cunoașterii, și într-o parte, și în cealaltă. Iată cîteva aspecte metodologice: 1. Adevărul gol-goluț este că mai fiecare direcție, din cercetarea tradițională, și-a dovedit utilitatea pînă la o margine a adevărului. Folcloriștii (-literați) de profesie, începînd cu Dimitrie Caracostea, au pus în evidență faptul că Miorița reprezintă, prin numărul mare de variante, de motive și de tipuri, un „complex cultural” („complexul Miorița”), de vechime multiseculară și cunoscut, deopotrivă, pe toată întinderea spațiului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în baza materialului faptic existent, asigurîndu-i o sintaxă riguroasă, atît în planul desfășurării ritualistice, cît și în forma unei direcții de gîndire cu afinități hermeneutice. Ce înseamnă „povestea” nu rezultă din aspectul strict narativ al secvențelor, cum ne-au obișnuit folcloriștii pînă acuma, ci din fluxul emoțional și de idei ce pune în joc semne și simboluri consacrate. O secvență de rit are funcție „explicativă”, simbolul se retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael Alberti și Jean Rousselot. Din deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri în limbile de mare circulație și de pe întinsul mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se obișnuiește ca acesteia să i se facă pomană în zilele de post. Aceasta este imaginea holerei, așa cum se conturează ea din răspunsurile la chestionarul lui Hasdeu. La precizarea acestei imagini contribuie știrile adunate acum un secol de harnicii noștri folcloriști. Astfel, au consemnat calitățile terapeutice și protectoare atribuite de popor plantei denumite holeră, pălămidă sau scaiete muscălesc (Xanthium spinosum), care crește pe tăpșane sau pe lângă drumeaguri și despre care se spunea că a apărut odată cu holera, ceea ce înseamnă că e
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
muzeu. O cunosc din perioada cât am lucrat la ei. — Sia a fost și pictoriță. Sunt foarte legat de ea. Iar Mărgărit a stat și el închis cu Hariga. Făcuse închisoare și înainte. Ba fusese și într-un lagăr german. Folcloristul explică senin și blând, ca un copil, ridică o față proaspătă, gâtul îngust se rotește, odată cu privirea. — Mai interesantă e scenografa asta a dumneavoastră, continuă Neagu, tot în șoaptă, umplând paharele. Și ea a stat atâta închisă ? — Înainte, mai puțin
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
un mops mexican, elegant, răgușit, o frunte ridată, doi canini lungi de aur. — Tovarășe, stimabile, aș publica la dumneata un articol despre un romancier de mare eleganță stilistică. L-am cunoscut azi, iată-l, poate ați auzit... și arată spre folcloristul sau farmacistul de lângă mine, în care recunosc necu noscutul ascuns cândva sub pelerină și pălăria cu borurile largi. — Revista nu-i a mea, domnule. Este a poporului ! Pot publica toți oamenii muncii. Dar, dacă îl apreciezi și dumneata pe romancier
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
des, craniul pietros, labele păduroase și umerii. Nimic din bonomia bețivului afemeiat, leneș, petrecăreț, generos ? Doar îndârjire avară, putere însetată de putere... La capătul celălalt, chipul coclit și palid al esteticianului. Îngustat, verzui, ascuțit. Pe undeva, probabil, masca albă, ochelarii folcloristului... — Chiar o cunoști pe doamna Hariga ? bâigui. — Când el a dispărut, după ’50, ea a fost angajată la muzeu. Să aibă ce mânca, presupun. N-a fost chiar o salariată oarecare, liberă. Mai era anchetată din când în când. O
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care au apărut cândva, fiecare sau împreună, suprapuse Siei Strihan, în după-amiaza când intra, emoționată, în casa Hariga. Comună tuturor acestor chipuri este doar supraintensificarea mișcării interioare ? ! Chiar când împrumută simplitatea, noblețea liniștită a imobilității. ...Doamna Mărgărit, viitoarea soție a folcloristului, și tânărul Barbosa, dar și ceilalți întruniți în elegantul imobil din Bucureștii ultimului război ar fi putut profita de apariția necunoscutei pentru o convorbire „interesantă și plăcută“, dar crisparea le mobiliza, în fiecare clipă, atenția, îi obliga să-și controleze
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
definitiv, s-ar putea să fie și altfel. Dar socot că în preajma Baalbekului sau mai departe există legende în folclor, fie neculese de nimeni, fie neapărute în centru atenției. Sunt la urma urmei milioane de culegeri folclorice în toată lumea, însă folcloriștii au alte scopuri și recurg de obicei la alte moduri de interpretare. Iar vizita probabilă făcută de ființe superioare din altă planetă, nu neapărat din Marte, este atestată, dacă vrem să le interpretăm ca atare, de sute de legende și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii În această situație, principalele semne care constituie punctul de sprijun al interpretării sunt: mișcarea sau nemișcarea cărții, direcția de rotire (dreapta sau stânga). O amănunțită descriere a tehnicii este relatată de folcloristul Mihai Lupescu. El prezintă modul cum se realiza divinația cu ajutorul Psaltirii și al cheii bisericii în 1870, în Spătărești, județul Neamț. "Păgubașul venea la biserică curat și se închina la toate icoanele, plătind preotului o liturghie. După sfârșitul sfintei liturghii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la viață. Dar tot nu putea mânca singur și nu putea vorbi. Încetul cu încetul, însă, se mai însdrăveni și la un moment dat înțeleserăm că bolnavul se străduia să miște buzele, să spună ceva. Ne apropiarăm de patul lui. Folcloristul îi pândea chipul, să-l audă vorbind, fiindcă asta ar fi însemnat că omul lui scăpase din ghearele morții, că, adică, mergea hotărât spre vindecare și că stăruințele lui nu fuseseră zadarnice. Și noi, curioși ce-o să zică. Ei, ce-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care îi strâmbă buzele palide: du-te în p... mă-tii de jidan! Asta îi spuse și cu forța pe care o mai avu scrâșni și din dinți. Ne retraserăm imediat îngrețoșați și îl luarăm de-acolo și pe bietul folclorist, care se întristă din ziua aceea și deveni tăcut. Nu ne mai cântă, încetă să mai sufere de soarta frumoaselor cântece pe care le știa, ceva plumburiu i se așternuse pe chip ca o mască urâtă. Îl încurajarăm: dă-l
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Aceste șocuri, presupun, pot fi mai mari decât oricare altele, vreau să spun, cu consecințe foarte adânci în conștiință, dacă cel implicat nu poate, cum am înțeles, trece peste ele... Chiar n-a trecut? Ce s-a mai întîmplat cu folcloristul?" "Nu mai știu nimic nici de el, nici de cel pe care îl salvase, fiindcă ne-am împrăștiat la canal..." "Sînt anumite lucruri peste care nu poți trece, zise Ion Micu pe gânduri, după cum sânt altele care văzute dinafară par
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
, Alexiu (14.XII.1855, Agrișteu, j. Mureș - 6.II.1950, Blaj), folclorist. După școala primară urmată în localitatea natală (1863-1864) și la Blaj (1865-1867), continuă tot aici Gimnaziul Greco-Catolic (1867-1868, 1873-1874), făcând apoi studii de filosofie și teologie la Colegiul De Propaganda Fide din Roma și numai de teologie la Blaj (1877-1879
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176, 217-223; Al. Lupeanu, Folcloriștii Blajului, „Comoara satelor”, 1925, 3; Predescu, Encicl., 897; Virgil Vintilescu, Preocupări de folclor la „Convorbiri literare”, în Folclor literar, I, Timișoara, 1967, 270; Artur Gorovei, Folcloristul Alexiu Viciu, REF, 1969, 5; Bârlea, Ist. folc., 427-428; Virgiliu Florea, „Flori de câmp
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]