49,094 matches
-
o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii nivelului de contribuție în raport cu nivelul drepturilor de folosință a făcut posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii nivelului de contribuție în raport cu nivelul drepturilor de folosință a făcut posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în raport cu nivelul drepturilor de folosință a făcut posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de reguli de acces: reguli
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
familie pentru a avea grijă de părinți (Costa-Foru și Stahl, 1932). Unul dintre criteriile care stăteau la baza înzestrării era munca depusă pe proprietatea familiei. Apartenența obșteanului la comunitate era o condiție fundamentală pentru a putea beneficia de dreptul de folosință asupra bunurilor devălmașe. Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei din afara comunității. La nivelul alegerii colective existau așadar posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
peste tot hotarul. Pentru a evita această controversă și pentru a anihila reacția comunității față de tranzacțiile de vânzare-cumpărare, se făcea apel la procedeul înrudirii fictive. Odată înrudit cu o familie băștinașă, cumpărătorul pătrundea în comunitate și putea exercita dreptul de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare obștean să poată beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în comun a sistemelor de resurse În funcție de evoluția nivelului de dezvoltare și de creșterea relevanței economice a resurselor, în zona Vrancea pot fi identificate trei tipuri de sate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în scopuri comerciale. Pe lângă acaparatorii locali există și alte categorii de exploatatori ai resurselor comune. Nebăștinașii intră în comunitate pe diverse căi, cumpără proprietăți și încep să obțină drepturi de exploatare a bunurilor comune. Societățile anonime forestiere cumpără drepturile de folosință de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivel operațional sunt cele care afectează comportamentul indivizilor. Acțiunile se bazează pe normele de la nivelul operațional și sunt deseori contrare regulilor de la celelalte niveluri. 3.8. Concluzii Înainte de a se atinge o creștere demografică ce putea să afecteze drepturile de folosință asupra bunurilor comune, au apărut alți factori de distrugere a devălmășiei absolute. Obținerea de către nebăștinași a indigenatului sătesc pentru a-și ușura pătrunderea în comunitate a reprezentat o metodă de a folosi regulile prezente la nivelul operațional și la cel
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
întreaga confederație de sate, a fost prima aruncare cunoscută a munților din 1755, creditată în memoria colectivă ca prima împărțire a munților după cea originală, care se pierde în timp și care este probabil mai apropiată de aproprierea naturală, prin folosință - adică fără un efort de decizie colectivă la nivel confederal. A doua împărțire cunoscută a munților a avut loc în 1777. Despre aceasta s-au păstrat puține date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
I, p. 151). Păuleștii se apără, retrăgându-se și zicând că cei care au închis drumul sunt oameni fără ispravă, și nu obștea satului, iar că pădurea este deschisă Spineștiului și altor sate megieșite, în baza vechiului drept la liberă folosință. Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se strică fânațul, fără a îndrăzni însă să conteste dreptul Spineștilor. Procesul se termină prin reafirmarea dreptului la liberă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se strică fânațul, fără a îndrăzni însă să conteste dreptul Spineștilor. Procesul se termină prin reafirmarea dreptului la liberă folosință, dar problemele continuă. Interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 157) privind aceste evoluții este că starea de confederare a celor 14 sate tradiționale ale Vrancei nu poate fi altceva decât o fază din procesul social de dizolvare a unei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu anul 1965 când intreprinderea Minieră Moldova Nouă a intrat în exploatare, dezvoltarea economică a zonei a dus la creșterea importantă a populației devenind necesară construirea unui spital modern. Astfel în9 iulie 1976 într-un cadru festiv este dat în folosință Spitalul Orășenesc Moldova Nouă în clădirea în care funcționează și astăzi, în clădirea fostului spital organizându-se un leagăn de copii. Pe parcurs structura organizatorică s-a modificat de mai multe ori ajungând actual la 165 de paturi, cuprinzând secțiile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
unui primar, Neculai Onțanu, docil, discret, așa cum îi stă bine unei gazde căreia îi calcă pragul oaspeți de seamă. Se știe prea bine că partitura necântată e o perpetuă virtualitate ori o abstracțiune nefăcută familiară (adică neîntrupată în concret) prin folosință. Pentru multe centre muzicale europene muzica românească este fie o veșnică virtualitate, fie o abiotică abstracțiune. Iată însă că, din când în când, larvele virtualității ori abstracțiunii încep să se transforme în fluturi purtători, în cazul nostru, de zvonuri în legătură cu
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
cu misiuni oficiale, care vin sau sînt în trecere prin Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 123 din 16 septembrie 1968; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 202/1973 privind aducerea sau primirea din străinătate a unor bunuri de folosință îndelungată de către cetățenii români, precum și cumpărarea de către aceștia a unor produse care se desfac în țară cu plata în valută, publicată în Buletinul Oficial nr. 21 din 1 martie 1973; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1680/1973 și Hotărîrea Consiliului
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
pentru a se constată dacă există concordanță între declarația proviziilor de bord și bunurile supuse declarării. Totodată, comandantul, proprietarul sau agentul navei prezintă organelor vamale originalul manifestului încărcăturii. Articolul 21 După efectuarea controlului vamal la sosire, organele vamale lasă pentru folosință comandantului, echipajului și pasagerilor cantități uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice, în raport de durată staționarii navei în port, potrivit criteriilor stabilite de Direcția Generală a Vămilor. Comandantul său proprietarul este obligat că pe timpul staționarii navei să folosească
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
împreună cu somația de plată, unității care răspunde de gestionarea mărfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va transmite pentru executare organelor bancare sau financiare, după caz. Articolul 91 Mărfurile importate sub condiția unei utilizări determinate și care, ulterior, primesc altă folosință sînt supuse regimului tarifar vamal potrivit noii destinații. Importatorii sau, după caz, beneficiarii importurilor sînt obligați să declare organelor vamale nouă destinație a mărfurilor și să îndeplinească obligațiile care decurg din modificarea destinației bunurilor. Articolul 92 În cazul în care
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
vamale. Capitolul 6 Introducerea și scoaterea din țară a bunurilor de către misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republică Socialistă România, precum și de către membrii acestora Articolul 176 Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și cele destinate folosinței personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora și familiilor lor, sînt scutite de control vamal, atît la intrarea cît și la ieșirea din țară, în condițiile stabilite prin convențiile internaționale la care Republică Socialistă România este parte și pe
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]