1,685 matches
-
Aceste situații neconvenabile vor conduce în cele din urmă la părăsirea stării naturale și la stabilirea de acorduri pozitive mai largi, în vederea "conservării reciproce a vieților, libertăților și proprietăților lor, adică pentru a folosi un termen general, a proprietății"45. Fondarea comunităților civile va apărea ca o modalitate de reparație a legii naturale, prin introducerea de sancțiuni față de încălcarea normelor dreptății. Aspectul esențial este însă trecerea graduală de la starea de natură la comunitatea politică. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu este nevoit să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
o putere permanentă care să vegheze la executarea legilor valabile. Și astfel puterea legislativă și cea executivă ajung adesea să fie separate"50. Sursa puterii executive este renunțarea de către oameni la puterea lor originală de a executa legea naturală. La fondarea societății civile, fiecare individ încredințează această putere comunității și "aici se află originea puterii legislative și a celei executive din societatea civilă, pentru care trebuie să judece în funcție de legi stabile în ce măsură trebuie pedepsite încălcările atunci când ele au fost comise înăuntrul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pot fi lăsate la "latitudinea" fiecăruia. Latitudinarismul a reprezentat ideologia savanților de la Societatea Regală, dar după 1688 a devenit poziția dominantă în cadrul teologiei anglicane, ca manifestare a principiului toleranței. Puritanii radicali erau incompatibili cu această viziune, pentru că ei nu acceptau fondarea adevărurilor morale pe rațiune. Din acest motiv, problema cea mai serioasă care s-a pus pentru puritanii prezbiterieni, aflați "la mijloc", a fost "nu construirea unui consens al credințelor, ci mai ales aflarea unei modalități practice de a implementa acest
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cu voia turcilor a unui rege neamț de credință străină”. Maniera interesată și incorectă din punct de vedere științific a lucrării lui Victor Stepaniuc este, așadar, indubitabilă. Înțelegerea eronată a noțiunii de națiune, credința că o națiune este întemeiată odată cu fondarea unui stat, că statul creează națiunea și că națiuni în Europa se constituie de șase - șapte secole, așadar naționalitatea moldovenească își trage legitimitatea din evenimentul din 1359 (teorie avansată și de Vasile Vieru în câteva articole de o calitate îndoielnică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ireductibil la simpla apariție în timp"), a fonda "constă în a structura cu ajutorul unor anumite forme, în a depăși fărîmițarea primară, pentru a ajunge la principiile unificatoare", acelea prin care ființa și spiritul captează cotidianitatea informă a vieții empirice. "Orice fondare, mai preciza J. Russ în definițiile formulate la începutul cărții, este salvatoare, căci ea actualizează categorii spirituale inedite". Mai mult decît atît, a fonda presupune deopotrivă "a inaugura, a începe și a transforma în firească și justă naștere cu adevărat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trecerea "de la o stare de fapt la o stare de drept, aducerea la lumină a unui principiu sau a unui fundament, menite organizării unei culturi, a unei gîndiri sau a unei civilizații". Pentru a nu mai vorbi de faptul că fondarea înseamnă "să spui moștenitorilor ce le revine în mod legitim, să dai, prin testament, un sens celor transmise". Prin urmare, decupînd și degajînd figuri ale gîndirii din fondul de reprezentări, noțiuni, idei ale unui spațiu cultural, gîndirea fondatoare a ancorat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cât de consolidarea prin regăsire. Așa că, mai târziu, devenise receptiv la nevoia de a răspândi în prealabil subiectiva-i viziune veridică, ancorând-o în credința clienților săi și investind astfel cu ea o realitate umană altfel foarte capricioasă într-ale fondării. Mai mult, ajunsese să se pasioneze cu timpul în special de această pregătire retorică a terenului ideatic de susținere; în seara respectivă, nu și-ar fi dorit decât ca schimburile verbale cu nomazii să fie bine traduse, căci se simțea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea bazelor științei și ale culturii; profesorii săi erau personalități științifice recunoscute, iar autoritatea lor intelectuală și profesională - de necontestat”. Universitatea ieșeană, singulară de la fondarea sa, făcea parte din marea familie a universităților europene, iar În gândirea socială a profesorilor și studenților săi, mulți pregătiți și În universități apusene, „a păstrat viu acest spirit, În ciuda adversităților și derapajelor totalitare”. Un proiect de succes! Din păcate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aduna lumea creștină în jurul autorității sale și să-i transmită suflul reformator capabil să unească Occidentul în jurul valorilor morale și politice ale Bisericii. Lupta împotriva ereziei dusă de Inchiziție, succesul Ordinelor de călugări cerșetori care depind direct de papă și fondarea universităților care, sub controlul dogmei, fac să triumfe știința, sînt tot atîtea dovezi ale autorității exercitate de Biserică. Cu toate acestea, totul este readus în discuție odată cu pontificatul lui Bonifaciu al VIII-lea (1294-1303). Revendicînd, ca și predecesorii săi, supremația
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de care Worms nu s-a desp?r?it de-a lungul carierei. Primele rezultate s�nt mai mult dec�ț onorabile ?i ele �i relev? capacit??ile organiza?ionale pu?în obi?nuite. S? judec?m: 1) �n 1893, fondarea Revistei internă?ionale de sociologie pe care a vrut s-o deschid? c?tre toate punctele de vedere, cu speran?a c? ea va deveni tribuna disciplinei. 2) �n 1894, crearea unui Institut Internă?ional de Sociologie cu efectiv redus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele dou? r?zboaie �n numeroase ??ri, de unde aten?ia foarte mare acordat? fenomenelor economice ?i sociale pentru care trebuiau preg?ți?i viitorii gestionari, fie c? erau antreprenori, fie responsabili muncitore?ți. Aceasta este starea de spirit ce prezideaz? fondarea, �n 1895, a London School of Economics la care au participat intelectuali sociali?ți precum Sidney ?i Beatrice Webb, ce s?au str?duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
creat un departament de sociologie la Londra, �n 1907 (la London School of Economics) cu o catedr? al c?rei profesor va fi Hobhouse. Departamentul ?i asocia?ia au tr?it un timp �n bun? �n?elegere, fapt atestat de fondarea �n 1909 a unei reviste, The Sociological Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i ?tiin?e umane�, apoi lansarea celor trei importante reviste ?tiin?ifice � Sociologie du travail (Friedmann, Stoetzel) �n 1959; Revue fran�aise de sociologie (Stoetzel) ?i Archives europ�ennes de sociologie (Aron, de Dampierre) �n 1960 � �n sf�r?it, fondarea Societ??îi Franceze de Sociologie (care ia locul Institutului Francez de Sociologie), �n 1962, dau disciplinei solide fundamente institu?ionale. �n acela?i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fundamental egalitar al gândirii evreiești și angajare în slujba unui socialism evreiesc. Sionismul, grupat prin lucrările Congresului de la Basel și prin Programul de la Basel (1897), în Organizația sionistă mondială, a cerut, în fapt, prin formula moderată a unei „patrii naționale”, fondarea unui stat național-evreu, ca azil pentru evreii persecutați de antisemiți. Aceasta cerere va da naștere, mai devreme sau mai târziu, unor probleme legate de „dubla loialitate” a evreilor, probleme proiectate chiar și asupra celor care se dovedeau a fi patrioți
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
PEDAGOGICE ÎN PERIOADA RENAȘTERII ȘI REFORMEI Odată cu debutul secolului XVI, spiritualitatea apuseană se concentrează tot mai mult asupra redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
universală cu privire la îndreptarea lucrurilor omenești, volum din care ne-au parvenit doar două părți (Deșteptarea tuturor și Luminarea tuturor), expune pe larg concepția pansofistă, prin care Comenius instituia înțelepciunea mondială, religia mondială și o limbă universală, propunând în acest sens fondarea unei ,,academii” a lumii, în care să activeze savanți care să creeze știința mondială, apoi un tribunal ,,catolic”, un tribunal mondial, menit să soluționeze conflictele dintre state, să ofere rezoluții care să garanteze pacea la nivel planetar. Soluțiile utopice, formulate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fost și alți reprezentanți ai Școlii Ardelene, precum Ion Budai-Deleanu, Vasile Aaron, Ion Molnar Piuariu, toți acești cărturari români înțelegând că formarea conștiinței naționale a poporului nu se poate face decât prin educație și cultură autentică. PRIMELE TEORII PEDAGOGICE SISTEMATICE - FONDAREA ȘTIINȚEI PEDAGOGICE Dinamica și amplificarea tot mai rapidă a fenomenelor social-politice de la sfârșitul secolului XVIII și începutul celui următor a impus noi cerințe social-economice și, prin urmare, noi transformări în sistemul de învățământ și educație. Sistemul de învățământ urma să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației, așa după cum am afirmat, Pestalozzi achiziționează un teren la Neuhof, unde întemeiază o școală poporală pentru copiii abandonați. Aici, în afara scris-cititului și socotitului, se efectuau cu sprijinul copiilor lucrări agricole și se formau deprinderi meșteșugărești în rândul acestora. Odată cu fondarea Republicii Helvete (1798-1799), pedagogul primește din partea autorităților dreptul de a ridica o nouă școală, pentru copiii orfani, la Stanz, în clădirea unei foste mănăstiri. Aici, el oferă unui grup de 80 de orfani o educație caldă, ca în sânul unei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
concrete. Asemenea teorie a fost elaborată de Jean Piaget, ce poartă denumirea de teoria psihogenezei operațiilor intelectuale sau, într-o altă formulare, teoria echilibrării progresive a asimilării și acumulării. Jean Piaget (1896-1980) s-a impus în universul cunoașterii științifice prin fondarea psihologiei genetice, o ramură specializată a psihologiei moderne, care urmărește să explice funcțiile mentale prin modul în care ele se formează de la cea mai fragedă vârstă. Demersurile sale investigative au fost direcționate mai ales spre studiul formării și dezvoltării inteligenței
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
înțeleasă existența ca totalitate și implicit realitatea socială. Viața. Se cunosc puține date despre viața sa. Originar din Tracia, și-a petrecut dăinuirea pe Pământ în lungi călătorii, întrerupte de popasuri la Atena unde s-a împrietenit cu Pericle. La fondarea orașului Thurioi (444 î. Hr.), lui Protagoras i s-a comandat redactarea proiectului constituției noii cetăți. Din cauza scrierii Despre zei (arsă în public la Atena pentru că mesajul său a fost considerat de esență atee), în 411 î.Hr. a fost acuzat și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
metodologice pe care sociologul trebuie să le urmeze în cercetare garantează, în opinia lui Durkheim, producerea de interpretări concordante cu realitatea socială, ceea ce înseamnă că reprezintă metodologia științifică alocată sociologiei. Regulile lui Durkheim reușesc să aducă în prim-plan necesitatea fondării cercetării pe metodele științei, dintre care nu lipsesc observarea, descrierea, clasificarea, explicația etc., și astfel desparte sociologia de filosofia socială care continuă să utilizează o metodă de prelucrare logic-deductivă a materialului oferit mai mult de intuiție și experiența comună. Cu privire la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Pentru a putea străbate labirintul argumentelor pro și contra,trebuie să ne înarmăm cu răbdare și să-i luăm pe junimiști așa cum au fost, pentru că, din același spirit de glumă și zeflemea, nu s-a insistat niciodată pentru stabilirea datei fondării acestei societăți. Să încercăm, totuși, să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
activitatea tipografiei. În act se menționa: „Societatea Junimea este fondată în octombrie 1863”. Această afirmație din document o găsim înscrisă și de Iacob Negruzzi în „Albumul Societății Junimea”, întocmit în aprilie 1878. În dreptul primilor cinci junimiști fondatorii - este notat: „epoca fondării Junimei oct.1863”. Prin aceasta, însă, Negruzzi neagă afirmația sa de la început: „mulți membri ai Junimii cred că societatea lor datează din toamna anului 1863, însă aceasta nu poate fi...” Și într-o notă din lucrarea „1916 zile de vară
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
merită ea toată o singură-njosire”. El nu era un vanitos care să se așeze în capul mesei, ci era prezent mereu acolo unde și când trebuia. Negruzzi a fost cu adevărat „secretarul perpetuu” al Junimii, cu mari merite în fondarea societății, în apariția și dăinuirea îndelungată a revistei Convorbiri literare, în redactarea și publicarea apelului către scriitorii români, în reușita dezbaterilor privind ortografia limbii române și multe altele. Despre Vasile Alecsandri nu vom spune decât că Iacob Negruzzi - iarăși Negruzzi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
10.08.1998, s-a înființat specializarea Științe Politice, autorizată să funcționeze provizoriu (curs de zi, 4 ani), în cadrul Facultății de Științe Politice (denumită începând cu 2005 "Facultatea de Științe Politice și Administrative") a Universității "Petre Andrei" din Iași. Inițiativa fondării ei a aparținut Prof.univ. dr. Anton Carpinschi și Prof. univ. dr. Cristian Bocancea, care a și fost Decanul Facultății de la înființare până în anul 2009. În perioada 2009-2012, Decan a fost Prof.univ.dr. Mihail Baciu. Începând cu anul 2012 Decan este Conf.univ.dr.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]