1,003 matches
-
Informațiile le obține foarte bine pe cale predominant auditivă și prin labiolectură (pentru discriminări). Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: - pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; - substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: - pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; - substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
d, m, r; - substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
pe parcursul experimentului s-au realizat 4 reglaje la aparatul de implant, ceea ce a influențat demersul terapeutic), perceperea și înțelegerea limbajului fiind posibile. La nivelul dezvoltării limbajului și a abilităților de comunicare se remarcă creșterea volumului vocabularului, emiterea corectă a majorității fonemelor, utilizarea propozițiilor în vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei.
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
sonore; 2. Reacțiile la jucăriile sonore; 3. Identificarea surselor sonore; 4. Identificarea și diferențierea progresivă a sunetelor neverbale; 5. Diferențierea calităților auditive (timbrul, intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
-cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul tonic realizează o mărire a intensității sonore în timpul pronunțării unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul tonic realizează o mărire a intensității sonore în timpul pronunțării unei silabe pentru a o pune în evidență (de pildă, greacă veche, suedeză, japoneză sînt limbi cu accent de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput, are nevoie de suportul unui fonem. În limbile tonale pronunțarea silabelor respectă un ton exact, adică o înălțime determinată sau o melodie, o modulație specifică. O modificare a tonului poate aduce cu sine pronunțarea de fapt a unui alt cuvînt cu un sens diferit. Limbile sîrbo-croată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
interferență lingvistică, multilingvismul, zona de confluenta a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
X-VII i.C.) a trait o populatie mai veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior limbile indo-europene, uralice și altaice. Sînt reconstituite și 203 rădăcini comune ale grupului proto-boreal228. Acest idiom arhaic ar fi avut și un fonem specific, pe care Andreev îl numește spiranta velara X. Un argument în favoarea existenței acestei macrofamilii este faptul ca distincția satem-centum, existentă în limbile indo-europene, apare, de fapt, și în limbile uralo-altaice. În grupul satem, răsăritean, al limbilor indo-europene există consoane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pama-nyungan, care cuprinde aproximativ 270 de limbi grupate în 14 subfamilii. Limbile australiene mai sînt vorbite astăzi cam de 500.000 de aborigeni (doar 2% din populația totală a Australiei), toți bilingvi. Sînt limbi polisintetice, cu un număr redus de foneme, ergative sau cu ergativitate scindata (ergativ-acuzative). Pronumele personal și numele au trei numere (singular, dual, plural); uneori pluralul se formează prin reduplicare; numele are caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între familii înrudite. Deși numărul de foneme variază între 16 (mulurudji) și 34 (arabana), caracteristicile sistemului sînt aceleași: inventar vocalic redus la 3: a, i, u (a are frecvență cea mai mare; i și u nu apar la inițială; e și o apar mai rar și nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
16 (mulurudji) și 34 (arabana), caracteristicile sistemului sînt aceleași: inventar vocalic redus la 3: a, i, u (a are frecvență cea mai mare; i și u nu apar la inițială; e și o apar mai rar și nu sînt totdeauna foneme distincte); la consoane număr mare de puncte articulare (rareori sub 4, uneori chiar 7). Limbile australiene dau o impresie auditiva caracteristică, la cre contribuie și frecvența lui η velar la inițială de silaba și de cuvînt. Accentul, plasat mai ales
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al buzelor, fără ajutorul plămînilor. Aceste sunete paralingvistice, utilizate pretutindeni pe glob, pot servi, de pildă, la îndemnarea căilor, pentru a semnala o greșeală, pentru a indica o stare de iritație, enervare sau neplăcere etc. Clicurile capătă însă valoare de fonem numai în limbile africane. 6.10.1. Familia nilo-sahariană În concepția lui Merritt Ruhlen, macrofamilia subsahariană reprezintă al doilea val de răspîndire a limbii mama primordiale, asadar ar fi vorba de limbi foarte vechi. Dintre cercetătorii care s-au ocupat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile europene; zgomotul sărutului este un fel de clic labial; pentru a îndemna caii se folosește un fel de clic bilateral"321. O limbă khoisan cum este kung-ekoka are nu mai puțin de 50 de clicuri diferite, ceea ce urca numărul fonemelor la aproximativ 140. Se pare ca limbă taa (cunoscută și sub numele de !xóõ) este limba cu cel mai mare inventar fonologic dintre limbile lumii: 87 de consoane propriu-zise, 43 de clicuri, 20 de vocale și două tonuri (cifre înregistrate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cele vehiculate în mod obișnuit de către limbile naturale". Această limbă vrea să transpună lingvistic în mod complet gîndirea și să o facă cu un minimum de sunete, adică să fie cît mai precisă și cît mai concisa. Are 58 de foneme, 1800 de sufixe iar verbul are nu mai puțin de 22 de categorii gramaticale. Fraze întregi pot fi condensate într-un singur cuvînt. De pildă, formularea "caracteristică unui unic element în cadrul amalgamului sinergetic al lucrurilor" e transpusa prin oicaštik'. John
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de diverse clasificări ale lor. Pomenim doar cîteva: Loglan - creată în 1955 de lingvistul James Cooke Brown, bazată pe logică predicatelor; lojban (1987) e derivată din loglan, dar cu un vocabular diferit. Toki pona - e o creație minimalistă cu 14 foneme și doar 120 de cuvinte; creată în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang. Interlingua (1924), latino sine flexione (1903), occidental (1922) sînt limbi naturaliste simplificate avînd la bază latină. Interslava (slovianski), limba recent creată (2006), bazată pe slavă comună; scopul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3. abhază (abkhază) O Rep. Abhazia (de fapt regiune autonomă a Georgiei, dar autoproclamata republică independența
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3. abhază (abkhază) O Rep. Abhazia (de fapt regiune autonomă a Georgiei, dar autoproclamata republică independența; nerecunoscuta ca atare de comunitatea internațională) / OR
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]