8,186 matches
-
în timp ce fetele se îndreptau spre școală. La început a fost o altercație verbală, în autobuz, pornită de la faptul că una dintre ele asculta muzică, iar volumul era ridicat. Conflictul a degenerat când fetele au ajuns la școală. În timpul orei de franceză ele s-au luat la bătaie, cu toate că profesoara se afla în clasă Alertați prin serviciul de urgență 112, polițiștii din Caracal au ajuns la fața locului, iar una dintre fete a fost dusă la spitalul din localitate. Victima nu a
Elevă internată în spital, după ce s-a bătut cu o colegă în timpul orei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80096_a_81421]
-
este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de exemplu la Bălcescu (" Își ceru iertăciune") sau la Negruzzi (" Am venit să-mi cer iertăciune"). În explicarea construcțiilor în cauză sînt invocate atît evoluții interne, cît și posibile calcuri din franceză. Interesant e că, așa cum arăta Mioara Avram în articolul citat, ambiguitatea expresiei nu este creată doar de valorile pronumelui în dativ, care poate indica destinatarul (îți sau vă) sau participarea intensă, interesul agentului (îmi), ci și de relația dintre verbul
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
net preferabilă era vechea formulă, în care relația sintactico-semantică era transparentă: îmi cer iertare înseamnă "cer pentru mine iertare", "cer iertarea mea". De altfel, în extinderea construcției în care iertarea este înlocuită cu scuzele rolul esențial nu l-a jucat franceza, ci italiana, în care sunt curente construcțiile cu verbul echivalent lui "a cere": chiedere scusa; formula chiedo scusa este tipică pentru întreruperea politicoasă a unui vorbitor, prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană - fett, în italiană - grassetto sau neretto. Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe o metaforă vizuală care a fost probabil imitată și în română, în calcul litere grase. Termenul impus în română - și pentru care
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
mareșalul Averescu sau Carol I, și a regizat peste 50 de producții - spune că nu are un regizor preferat. "Fără doar și poate Alfred Hitchcock mi-a plăcut foarte mult. M-am inspirat din drama europeană, în special din cea franceză de exemplu pentru «Orient Express»", a spus Sergiu Nicolaescu. El a vorbit în interviu și despre cineaștii tineri, care i-au atras atenția. "Un regizor tânăr foarte bun este Cristi Puiu, dar mai sunt și alții. Însă au nevoie de
Sergiu Nicolaescu: Mi-aş dori să fac primul film românesc 3D () [Corola-journal/Journalistic/69361_a_70686]
-
cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatura română în engleză! De remarcat și că, în contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene în engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de filologie: Petru Grimm și Leon Levițki (anii '60), apoi Andrei
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
și își perfecționează limba patriei adoptive. Regretabil, un jurnal redactat în atari condiții de restriște, pe care-l taxează inclement drept "flecar și, cîteodată, patetic", e distrus, cu unica mulțumire de a-i fi servit spre a-și fi "îmbunătățit franceza". În cele din urmă orizontul se luminează. Exilatul revine la uneltele sale literare, publicînd poezii în limba franceză și "un basm inițiatic", La chute vers le zenith, rod al unui "elan furios", tipărit la ultraprestigioasa Editură Gallimard și încununat cu
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor" (1943, ediția a II-a 1948), instabilitatea adaptării formelor maximum și minimum. Acestea fac parte dintr-o categorie de cultisme (latinisme preluate adesea și prin intermediul altor limbi de cultură, în primul rând prin franceză) care prezintă unele dificultăți de adaptare: finala consonantică (-um) nu contrazice tiparul fonetic și morfologic românesc, dar ridică probleme de pronunție (prin lipsa eufoniei și prin depărtarea accentului de finală, mai ales la formele de genitiv-dativ articulate: máximumului, mínimumului). Tendința
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
Cioran pe-atunci? S.B. La Hotel Racine, avea și o mică bursă - nu mai știu exact ce fel de bursă. G.L. Și cum își petrecea timpul? Citea mult, scria? Avea proiecte? Cocheta cu gândul de a trece la scrisul în franceză? S.B. A nu, absolut deloc. Ce m-a frapat cunoscându-l era faptul că, din când în când, aluneca dintr-odată într-un univers sumbru și atunci citea o pagină din Biblie în limba română. Apoi, după ce termina de citit
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
o cultură mică", cum singur spune? S.B. Fără îndoială. G.L. A avut dificultăți în a face trecerea de la o limbă la alta? S.B. A avut în măsura în care, ca mulți români - asta l-am auzit pe el spunând-o - credea că știe franceza. Or, a început prin a-și da seama că nu era cazul. Și-a consultat unul dintre prieteni, căruia îi dăduse manuscrisul, și tipul i-a spus că trebuie rescris totul. Cioran a fost teribil de vexat... G.L. Dar nu
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
meu post. Era imediat după război și viaductul pe care trecea trenul fusese bombardat. În plus, trenul mai traversa și nu știu câte frontiere. De la Mulhouse la Paris se făceau douăsprezece ore. Așa încât, ne vedeam greu, iar povestea cu primul manuscris în franceză al lui Cioran s-a făcut fără mine. G.L.. Am putea, așadar, spune că numai pentru prima carte, Tratat de descompunere, Cioran a avut probleme cu franceza? Că apoi le-a depășit complet? Insist, pentru că m-a preocupat mult perioada
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
făceau douăsprezece ore. Așa încât, ne vedeam greu, iar povestea cu primul manuscris în franceză al lui Cioran s-a făcut fără mine. G.L.. Am putea, așadar, spune că numai pentru prima carte, Tratat de descompunere, Cioran a avut probleme cu franceza? Că apoi le-a depășit complet? Insist, pentru că m-a preocupat mult perioada asta, a schimbării identității lingvistice a lui Cioran. A doua carte a venit firesc? S.B. A doua carte, după cum știți, era o carte de aforisme și, într-
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
Vencloviș (326 pag., apărută în 1972), care se regăsește ca personaj în noul roman Celălalt trup. Proza scurtă și romanele au alternat în cursul anilor. Celor 12 volume de povestiri apărute între 1973 și 2003 (primele trei fiind traduse în franceză - Cortina de fier, Caii Sfântului Marcu și Ogarul rusesc), li se adaugă integrala prozei scurte, de 450 pag., publicată în 2008. Numărul de romane este relativ egal, dacă se includ și experimentele absolut fascinante, precum romanul clepsidră pentru copii și
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
ambasadorul Franței la București, Henri Paul, cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, joi, la premiera de gală a celui mai nou film semnat de cineast, Aurora, care va avea loc la Cinema Pro din București. Decorație onorifica franceză în domeniul culturii, Ordinul Artelor și Literelor recompensează persoanele care s-au distins într-un mod deosebit prin creația în domeniul artistic sau literar sau prin contribuția lor la dezvoltarea și înflorirea artelor și literelor, informează . Lungmetrajul Aurora, care a
Cristi Puiu va fi decorat de ambasadorul Franţei cu Ordinul Artelor şi Literelor () [Corola-journal/Journalistic/70554_a_71879]
-
aceea, s-ar fi cuvenit să protesteze! Scos din sărite, judecătorul s-a dus la comandamentul rușilor, să ceară explicații, deși autoritatea lui nu se întindea asupra poliției lor militare. L-a primit un căpitan tînăr care nu înțelegea nici franceza, nici germana, iar din engleză nu știa decît yes, no și OK. S-au înțeles în cele cîteva cuvinte rusești pe care le știa Judecătorul și în cele, cam tot atîtea, pe care căpitanul le învățase în românește. Arestări? Niet
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
din România, curs lansat săptămâna aceasta de ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga. „Limba română este atractivă pentru că este o combinație între familiar și ciudat. Este o limbă romanică, desprinsă din latină, care seamănă cu italiana, spaniola, portugheza și franceza. Diferența este că româna s-a ‘rupt’ foarte timpuriu de celelalte limbi romanice, fiind izolată secole întregi. În această perioadă, limba română a căpătat puternice influențe slave și maghiare”, a declarat profesorul Martin Maiden. Profesorul spune că limba română este
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
Poporului, timp în care a început să studieze literatura și să scrie. Prima sa poveste scurtă a fost publicată într-o revistă literară, în 1981. Succesul a venit după câțiva ani cu romanul "Touming de hong luobo" (1986, publicată în franceză drept "Le radis de cristal" - "Ridichea de cristal"), potrivit RTV.net. În scrierile sale, Mo Yan vorbește despre experiențele sale de când era tânără și despre provincia în care s-a născut. Printre operele sale se numără "Red Sorghum", "The Garlic
Chinezul Mo Yan, laureat al premiului Nobel pentru Literatură pe 2012 () [Corola-journal/Journalistic/80922_a_82247]
-
Deși italienist, ca formație universitară, devenisem, încă din adolescență, și un "prieten apropiat" al limbii franceze, grație orelor petrecute prin marile biblioteci publice, totdeauna cu dicționare și gramatici la îndemână. Citeam la fel de mult ca în italiană, dar nu scriam în franceză și o vorbeam anevoie. Situația avea să schimbe, la Paris unde, după 6-7 ani de prezență acolo, italiana a devenit pentru mine o limbă "mai mult de lectură..." Am înșirat toate aceste confidențe asupra evoluției mele "lingvistice" parcă răspunzând unei
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
spectacol pentru că reface istoria vanităței, a mărirei și a puterei omenești?" (Cap. XII). Descoperind legenda "acasă la ea", Ralet are și o revelație de natură lingvistică. Față de colegii săi de generație, memorialistul era un poliglot autentic: știa greaca din familie, franceza tot din familie, germana - din epoca studiilor universitare (în Moldova epocii sale, scriitorul trecea drept unul dintre puținii intelectuali familiarizați cu limba și cultura germană), apoi latina și destul de bine italiana; avea, de asemenea, noțiuni fundamentale de engleză și de
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
și al celorlalte instituții din țară care au publicat lucrări în limba franceză. Institutul Cultural Român pregătește, de asemenea, cataloage de prezentare a autorilor români.Aceste vor cuprinde o fișă bibliografică a autorului, prezentarea cărții și un fragment tradus în franceză. De coordonarea participării României la Salon du Livre 2013 va răspunde vicepreședintele ICR, Horia-Răzvan Gârbea, instituția colaborând totodată cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Salonul Internațional de Carte de la Paris ajunge anul viitor la cea de-
România va participa la Salonul de Carte de la Paris 2013 by Constantin Madalina () [Corola-journal/Journalistic/81066_a_82391]
-
Danemarca, Finlanda, Elveția, Suedia, Spania, Olanda, Belgia, Polonia. Acasă mai ajungeam doar doua-trei săptămâni pe an. În rest, stăteam în câte o țară câte șase, nouă luni, un an, depinde de cât dura contractul. Așa am învățat cinci limbi străine: franceză, engleză, italiană, spaniolă și germană, iar franceza și italiana pot să spun că le cunosc la perfecție. Rep.: Cam cât câștigați după un spectacol? I.S.: Aproximativ 600 de euro pe un spectacol. Bine, asta în ultimul timp. La început câștigam
"În Germania am rupt o discotecă în două"- Interviu cu un circar by Stoica Iulia Maria () [Corola-journal/Journalistic/81046_a_82371]
-
Polonia. Acasă mai ajungeam doar doua-trei săptămâni pe an. În rest, stăteam în câte o țară câte șase, nouă luni, un an, depinde de cât dura contractul. Așa am învățat cinci limbi străine: franceză, engleză, italiană, spaniolă și germană, iar franceza și italiana pot să spun că le cunosc la perfecție. Rep.: Cam cât câștigați după un spectacol? I.S.: Aproximativ 600 de euro pe un spectacol. Bine, asta în ultimul timp. La început câștigam 300 de mărci, dar cu cât devii
"În Germania am rupt o discotecă în două"- Interviu cu un circar by Stoica Iulia Maria () [Corola-journal/Journalistic/81046_a_82371]
-
în românește, la reîntoarcerea în țară. Textul dactilografiat a fost prezentat ca teză de doctorat la Facultatea de Filozofie a Universității din București, în iunie 1933.2 Au urmat noi revizii, punerea la punct a bibliografiei, traducerea din română în franceză (cu ajutorul lui Wendy Noica, Lydia Lax și S. Rivain) și definitivarea. O epistolă către Valeriu Bologa din 31 octombrie 1934 redă atmosfera de lucru și perspectivele autorului: "De un an lucrez nebunește la redactarea definitivă, în limba franceză a studiilor
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
que nous de vons a l^appui et au génie de ces deux maîtres". Indubitabil - monografia despre Yoga redactată în limba franceză e prima care a intrat pe calea regală în lumea savanților. E drept că publicase și anterior în franceză un eseu într-o revistă mai puțin cunoscută șLogosț și alte două eseuri în italiană, în prestigioasa revistă a lui Ernesto Buonaiuti: Il problema del malo e delle liberazione nella filosofia samkhya Yoga (1930) și Il rituale hindu e la
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
aproape zece ani de muncă, trei ani de cercetări în bibliotecile și facultățile indiene, câțiva ani de organizare sistematică a unui vast material istoric. Este o carte destinată specialiștilor și-i va găsi, fără îndoială, dincolo de hotarele țării. Publicată în franceză, această carte va fi punctul de legătură cu cultura mondială, acest punct de contact pe care-l așteptăm și în care sperăm, pentru a pune în valoare o Românie intelectuală injust cunoscută".4 Prezentarea lui Ion Biberi este mai la
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]